DECIZIA nr. 268 din 9 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 72 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Veka Petrol – S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 459/100/2019 al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.941D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât specificul procedurii insolvenței justifică instituirea unor norme speciale cu privire la administrarea probatoriului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 459/100/2019, Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Excepția a fost ridicată de debitoarea Societatea Veka Petrol – S.R.L. din Baia Mare într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței – societăți cu răspundere limitată și contestația la cererea de deschidere a procedurii de insolvență. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că, având în vedere că în cadrul contestației prevăzute la art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 pot fi formulate apărări legate de întrunirea condițiilor pentru promovarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, respectiv caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, cuantumul acesteia, poate fi invocată plata sau pot fi invocate alte modalități de stingere a obligațiilor și pot fi formulate apărări legate de imputația plății, limitarea cadrului probatoriu la administrarea probei cu înscrisuri este incompatibilă cu respectarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil. Limitarea probațiunii este de natură să împiedice debitorul să-și probeze apărările de fond care ar impune, de exemplu, administrarea probei cu expertiza sau care, potrivit art. 1.499 din Codul civil, s-ar putea realiza prin orice mijloc de probă. … 6.În procedura de soluționare a contestației la cererea de deschidere a procedurii insolvenței, debitorul este privat și de posibilitatea de a face uz de procedura de verificare a înscrisurilor pe care creditorul își întemeiază pretențiile, prevăzută de art. 301-308 din Codul de procedură civilă. … 7.Mai mult, regimul probațiunii instituit în cadrul contestației prevăzute la art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 este diferit față de alte contestații care pot fi formulate în cadrul procedurii, or, în condițiile în care limitarea mijloacelor de probă vizează strict această contestație, dispoziția legală criticată încalcă și principiul egalității de arme, în raport cu celelalte părți implicate în procedură, care pot să formuleze contestații „cu arătarea oricăror alte probe care se solicită“. … 8.Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, iar specificul procedurii insolvenței, care nu poate fi o alternativă la dreptul comun, precum și analiza condițiilor unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței permit doar încuviințarea probei cu înscrisuri. … 9.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 72 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul conținut: „(3) În termen de 10 zile de la primirea cererii, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență. În cadrul judecării contestației, va putea fi administrată doar proba cu înscrisuri.“ … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și în art. 24 alin. (1) care consacră dreptul la apărare. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut, cu titlu de principiu, că accesul liber la justiție este pe deplin respectat ori de câte ori persoana interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puțin o singură dată unei instanțe naționale (Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009, Decizia nr. 532 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021), Curtea reține că prevederile Legii nr. 85/2014 stabilesc accesul la justiție pentru procedurile reglementate de această lege și care sunt de competența tribunalului sau, dacă este cazul, a tribunalului specializat în a cărui circumscripție debitorul și-a avut sediul social/profesional cel puțin 6 luni anterior datei sesizării instanței, iar dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secție specială de insolvență, acesteia îi aparține competența pentru derularea procedurilor prevăzute de lege (art. 41 din Legea nr. 85/2014). Specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 635 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2017). De asemenea, având în vedere întregul ansamblu legislativ în materie, prin Decizia nr. 686 din 8 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 7 iunie 2019, Curtea a constatat că în procedura insolvenței sunt prevăzute mecanisme legale prin care să fie supuse controlului de legalitate al judecătorului-sindic chestiuni legate de derularea procedurilor de insolvență. Prin cadrul legal în materie se stabilesc competențe exclusive în cadrul procedurii insolvenței, iar în raport cu scopul procedurii de insolvență și în conformitate cu principiile acesteia, legiuitorul a recunoscut, în funcție de interesul urmărit, legitimare procesuală debitorului, creditorilor sau oricărei persoane interesate. … 15.Curtea reține că, potrivit art. 5 alin. (1) pct. 29 din Legea nr. 85/2014, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile și care se prezumă atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor. Procedura colectivă de insolvență are ca scop acoperirea pasivului debitorului, acesta beneficiind, atunci când este posibil, de șansa de redresare a activității sale economice. Este o procedură specială, simplificată și accelerată în materia executării creanțelor, prin intermediul căreia se urmărește recuperarea de către creditorii debitorului aflat în insolvență a creanțelor certe, lichide și exigibile. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun. Aceste norme de procedură stabilite prin Legea nr. 85/2014 sunt o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 126, în virtutea cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Prin urmare, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situații specifice, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiului egalității sau al discriminării în ceea ce privește accesul la justiție sau dreptul la un proces echitabil reglementat de normele legale în materie de insolvență în raport cu cele de drept comun reprezentate de Codul de procedură civilă. … 16.Potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, procedura începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor, de către unul sau mai mulți creditori ori de către persoanele sau instituțiile prevăzute expres de lege. Creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este creditorul a cărui creanță asupra patrimoniului debitorului este certă (creanță a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta), lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile [art. 5 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 85/2014]. Creditorul poate solicita deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care suma datorată acestuia depășește valoarea-prag de 50.000 lei [art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014]. … 17.Curtea reține că, în cazul în care cererea de deschidere a procedurii insolvenței este formulată de un creditor împotriva debitorului său prezumat în insolvență, cererea creditorului trebuie să precizeze, potrivit art. 70 alin. (1) din legea analizată, cuantumul și temeiul creanței, existența unui drept de preferință, constituit de către debitor sau instituit potrivit legii, existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului și să conțină o declarație cu privire la eventuala intenție a creditorului de a participa la reorganizarea debitorului. La cererea formulată, creditorul are obligația să anexeze, potrivit art. 70 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire a cauzelor de preferință, precum și dovada codului unic de înregistrare al debitorului. În temeiul art. 72 alin. (2) din legea menționată, în termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului, instanța o va comunica debitorului și organului fiscal competent. După primirea cererii, în termen de 10 zile, debitorul are dreptul să recunoască existența stării de insolvență sau să o conteste. … 18.Dacă debitorul optează pentru contestarea deschiderii procedurii, legea prevede, în art. 72 alin. (3) teza a doua, că, în cadrul judecării contestației, instanța nu va putea administra decât proba cu înscrisuri. Așa fiind, instanța urmează să soluționeze contestația pe baza cererii creditorului, a documentelor justificative ale creanței și a actelor de constituire a drepturilor de preferință asupra creanțelor, prezentate de creditor, precum și a tuturor înscrisurilor depuse la dosar de părți, debitor și creditori. Limitarea mijloacelor de probă doar la înscrisuri a fost determinată tocmai de caracterul special al procedurii ce se aplică doar creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Întrucât sentința de deschidere a procedurii generale a insolvenței sau a procedurii simplificate, ce urmează a fi emisă de judecătorul-sindic, se va referi doar la obligații de plată a unor sume de bani rezultate din înscrisuri însușite de părți, este justificată cerința ca dovada acestora să se facă prin înscrisuri. Cu alte cuvinte, limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea contestației împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței este justificată de natura juridică a acestei contestații, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei de insolvență, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al cererii de deschidere a procedurii insolvenței, atacate sub aspectul legalității acesteia. Prin urmare, este firesc ca, în vederea soluționării contestației, judecătorul-sindic să verifice, pe baza înscrisurilor existente în dosarul cauzei, dacă cererea de deschidere a procedurii insolvenței, formulată de creditor, respectă dispozițiile legale. … 19.De altfel, exercitarea dreptului la apărare de către debitor este asigurată prin însăși posibilitatea de a formula contestația împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței sale. Curtea reține că limitarea este deopotrivă valabilă pentru ambele părți, creditorul și debitorul având condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare, fără a se încălca prin aceasta egalitatea în drepturi sau accesul liber la justiție și la un proces echitabil. … 20.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Veka Petrol – S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 459/100/2019 al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 72 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește