DECIZIA nr. 268 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 220 alin. (3) și (5) și ale art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 4.754/270/2016 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.179D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.754/270/2016, Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 220 alin. (3) și (5) și ale art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite introdusă de un executor judecătoresc. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr. 207/2015, prevederile Codului de procedură fiscală nu se aplică pentru administrarea creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, cu anumite excepții (administrarea redevențelor miniere, a redevențelor petroliere și a redevențelor rezultate din contracte de concesiune, arendă și alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, încheiate de Agenția Domeniilor Statului). Însă printr-o interpretare coroborată a mai multor dispoziții din Codul de procedură fiscală se ajunge la o concluzie contrară celei de principiu, antereferită. De asemenea, dispozițiile art. 623 din Codul de procedură civilă instituie regula executării titlurilor de către executorul judecătoresc, precum și excepția potrivit căreia executarea titlurilor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, corelate cu textele enunțate privind executarea creanțelor fiscale, converg spre aceeași concluzie, în sensul că executarea hotărârilor judecătorești ce stabilesc creanțe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează de organele de executare silită fiscală. … 6.Având în vedere însă că dispozițiile Codului de procedură fiscală nu fac nicio referire la executarea obligațiilor de a face stabilite prin titluri executorii – hotărâri judecătorești în baza unor raporturi juridice contractuale, ci doar la colectarea creanțelor, executarea silită a creanțelor s-ar impune a se face cu aplicarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, potrivit cărora se aplică în completare prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă, în măsura în care acestea pot fi aplicabile raporturilor dintre autoritățile publice și contribuabili/plătitori. … 7.Se arată că, în ipoteza particulară din speță, într-o interpretare, s-ar ajunge la concluzia ca persoana de drept public care a acționat în calitate de subiect de drept privat și este creditor al obligației de a plăti o sumă de bani reprezentând chirie și cheltuieli de întreținere, precum și accesorii, și creditor al obligației de a evacua un spațiu, ar trebui să se adreseze exclusiv organelor de executare fiscală. Într-o altă interpretare, creditorul celor două obligații ar trebui să se adreseze executorului judecătoresc pentru executarea silită a uneia dintre acestea (evacuarea) și organelor de executare fiscală pentru executarea silită a celeilalte obligații (plata unei sume de bani cu titlu de chirie, cheltuieli de întreținere și accesorii). În opinia instanței care este autor al excepției în prezenta cauză, executarea titlurilor executorii – hotărâri judecătorești având la bază raporturi juridice substanțiale de drept privat – se impune a fi realizată de executorii judecătorești, fiind exclusă competența organelor de executare fiscală, numai astfel păstrându-se poziția de egalitate a părților și în sfera executării silite, nu doar în sfera raportului substanțial de drept material. … 8.Față de această împrejurare, se apreciază că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie un tratament juridic diferențiat între persoana fizică sau persoana juridică de drept privat și persoana juridică de drept public din perspectiva finalității executării silite a unor obligații civile, ceea ce este contrar principiului egalității în fața legii. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 220 alin. (3) și (5) și ale art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, care au următorul cuprins:– Art. 220 alin. (3) și (5):(3)Creanțele bugetare care, potrivit legii, se administrează de autoritățile sau instituțiile publice, inclusiv cele reprezentând venituri proprii, se pot executa prin executori fiscali organizați în compartimente de specialitate, aceștia fiind abilitați să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentului cod.[…](5)Organele de executare silită prevăzute la alin. (4) sunt competente și pentru executarea silită a creanțelor prevăzute la art. 226 alin. (3).“; … – Art. 226 alin. (3): „(3) Executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.“ …  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că executarea silită prin care se urmărește valorificarea unor creanțe fiscale sau bugetare face obiectul unor reglementări cuprinse în Codul de procedură fiscală, iar prin art. 3 cu privire la raportul Codului de procedură fiscală cu alte acte normative din Legea nr. 207/2015 se instituie regula că, de principiu, acest cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea creanțelor fiscale datorate bugetului general consolidat, indiferent de autoritatea care le administrează, cu excepția cazului când prin lege se prevede altfel. Astfel, unde Codul de procedură fiscală nu dispune, se aplică prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă, în măsura în care acestea pot fi aplicabile raporturilor dintre autorități publice și contribuabili/plătitori. … 15.Având în vedere cadrul legislativ în materie, Curtea reține că prevederile criticate se circumscriu procedurilor ce au loc în contextul reglementărilor prevăzute de titlul VII – Colectarea creanțelor fiscale, respectiv stingerea creanțelor fiscale [art. 152-267] din Codul de procedură fiscală, care poate avea loc prin plată, compensare, restituire sau prin executare silită [executarea prin poprire, executarea silită a bunurilor mobile sau imobile, respectiv valorificarea bunurilor sechestrate], și dispun cu privire la somație ca act de începere a executării silite [art. 230]. De asemenea, sunt prevăzute organele de executare silită [art. 220], reguli speciale privind executarea silită a creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local [art. 221], executorii fiscali [art. 223], titlul executoriu și condițiile pentru începerea executării silite [art. 230]. … 16.Cu privire la aspectele legate de organele de executare silită, Curtea observă că dispozițiile art. 220 din Legea nr. 207/2015 prevăd mai multe ipoteze, care au caracter general sau particular. Astfel, cu titlu general, se prevede că, în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organul fiscal competent, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită, potrivit codului de procedură fiscală, cu excepția cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanța fiscală datorată de debitor. În acest caz, organul fiscal care administrează creanțe fiscale este abilitat să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită [art. 220 alin. (1) și (2) din Legea nr. 207/2015]. … 17.Referitor la creanțele bugetare care, potrivit legii, se administrează de autoritățile sau instituțiile publice, inclusiv cele care reprezintă venituri proprii, este reglementată expres posibilitatea instituției sau autorității publice de a efectua executarea silită a propriilor creanțe bugetare, prin propriile compartimente de specialitate, situație în care acest organ de executare este în drept inclusiv să instituie măsuri asigurătorii, iar atât procedura măsurilor asigurătorii, cât și cea de executare silită sunt reglementate de Codul de procedură fiscală [art. 220 alin. (3) din Legea nr. 207/2015]. … 18.De asemenea, legea stabilește că atât organul fiscal care administrează creanțe fiscale, cât și executorii fiscali organizați în compartimente de specialitate sunt organe de executare silită, acestea fiind competente și pentru executarea silită a creanțelor prevăzute la art. 226 alin. (3), respectiv executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, care se realizează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. … 19.Față de această împrejurare, Curtea observă că și dispozițiile Codului de procedură civilă reglementează în același sens, respectiv exclud din competența executorului judecătoresc executarea silită a titlurilor executorii care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat. În acest sens este art. 623 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. … 20.În acest context, trebuie avute în vedere regimul juridic și destinația unei creanțe bugetare (fiscale) rezultate din raporturi juridice contractuale, iar pentru a determina aceste aspecte, Curtea are în vedere normele legale ce reglementează cu privire la finanțele publice, respectiv Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006. Din coroborarea cadrului legal în materie bugetar-fiscală, Curtea constată că încasarea unei creanțe bugetare ce este stabilită printr-o hotărâre judecătorească se face venit la bugetul statului, chiar dacă este datorată în temeiul unui raport juridic contractual, iar executarea silită a acesteia se realizează prin intermediul organelor fiscale, ca organe de executare silită ale statului. … 21.În continuare, Curtea reține că, în virtutea art. 226 alin. (1) și (4) din Legea nr. 207/2015, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit legii, iar titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care se împlinește scadența sau termenul de plată prevăzut de lege. În domeniul valorificării creanței fiscale, potrivit art. 22 din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale reprezintă o modalitate de stingere a creanței fiscale. … 22.Față de această împrejurare, Curtea observă că asupra soluțiilor legislative cu privire la stingerea creanțelor fiscale prin executare silită instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 471 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 991 din 10 decembrie 2019, paragrafele 19 și 21, Curtea a constatat că în materie fiscală este vorba de norme de procedură speciale, derogatorii de la regulile generale, ce sunt determinate de faptul că obiectul executării silite în acest domeniu îl reprezintă încasarea creanțelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, interesul general ocrotit impunând adoptarea unor reguli care să asigure protejarea eficientă a creanțelor statului și recuperarea lor cu prioritate. … 23.Prin urmare, pentru realizarea veniturilor publice, legiuitorul, în conformitate cu Legea fundamentală, a prevăzut întotdeauna norme derogatorii, cu scopul de a face mai eficientă executarea și pentru a-i imprima un ritm mai accelerat. Astfel, adoptarea unui regim juridic special în materia creanțelor bugetare își găsește fundamentul constituțional în dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, conform cărora statul trebuie să asigure, printre altele, protejarea intereselor naționale în activitatea financiară. Acest temei constituțional justifică un drept special, de preferință în favoarea statului, în ceea ce privește efortul de încasare a creanțelor bugetare și de asigurare a veniturilor publice la bugetul de stat. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească două dintre obligațiile fundamentale ce i-au fost prescrise prin art. 47 alin. (1) și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție: să adopte măsuri de protecție socială apte să asigure cetățenilor un nivel de trai decent și să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții. … 24.Referitor la aplicabilitatea principiului egalității între cetățeni și stat, în ceea ce privește unele aspecte ce țin de executarea silită a creanțelor fiscale sau bugetare, Curtea a statuat că, în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, și contribuabil, în calitate de debitor al obligației fiscale, cele două părți nu se situează pe poziții de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea statului, pe baza unui regim de drept public, și, prin urmare, nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalității în fața legilor prevăzut de art. 16 din Constituție (statuat prin Decizia nr. 513 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie 2008, Decizia nr. 978 din 30 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008). De asemenea, Curtea a stabilit că dreptul fiscal și procedura fiscală fac parte din dreptul public, ceea ce înseamnă că subiecții unor asemenea raporturi nu pot fi egali în drepturi și obligații. Astfel, unul dintre subiectele raportului de drept fiscal, și anume organul fiscal, are o poziție dominantă, fiind înzestrat cu exercițiul puterii de stat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 830 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 11 decembrie 2012, Decizia nr. 43 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 20 martie 2013). … 25.Față de cele prezentate, Curtea constată că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, întrucât principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, astfel cum s-a prezentat mai sus, scopul urmărit de legiuitor este protejarea intereselor naționale în activitatea financiară, fiind diferit de cel reglementat de dreptul comun reprezentat de Codul de procedură civilă. … 26.În ceea ce privește interpretarea și aplicarea în concret a normelor criticate la situațiile particulare invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea sunt aspecte ce țin de resortul instanței de judecată și al autorităților îndrituite cu ducerea la îndeplinire a măsurilor instituite prin aceste dispoziții, coroborate cu celelalte norme în materia executării silite, astfel cum se prevede, de altfel, prin art. 3 din Legea nr. 207/2015, prin care se instituie regula de principiu că acest cod de procedură fiscală constituie procedura de drept comun pentru administrarea creanțelor fiscale, iar, prin excepție, unde acest cod nu dispune, se aplică prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă, în măsura în care acestea pot fi aplicabile raporturilor dintre autorități publice și contribuabili/plătitori. … 27.De altfel, pentru lămurirea unor astfel de chestiuni există și instituția recursului în interesul legii sau al dezlegării unor chestiuni de drept ce ține de resortul Înaltei Curți de Casație și Justiție, aspect realizat deja în practică cu privire la unele aspecte ce țin de coroborarea normelor și rangul de prioritate în ceea ce privește aplicarea prevederilor Codului de procedură fiscală în raport cu alte prevederi. … 28.În acest context, Curtea observă că asupra interpretării prevederilor criticate în prezenta cauză s-a pronunțat Înalta Curtea de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, prin Decizia nr. 66 din 2 octombrie 2017 privind examinarea sesizării formulată de Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 623 din Codul de procedură civilă raportat la art. 220 alin. (3) și (5) și art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și art. 3 pct. 18 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 7 decembrie 2017, Înalta Curtea de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că executarea silită a titlurilor executorii – hotărâri judecătorești privind creanțe bugetare, datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizează prin executori fiscali, ca organe de executare silită ale statului. … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de către instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 4.754/270/2016 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 220 alin. (3) și (5) și ale art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește