DECIZIA nr. 268 din 28 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 12/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 340D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Magistratul-asistent învederează că citația emisă pentru autorul excepției s-a întors cu mențiunea „Destinatar decedat“, fără însă a exista la dosar vreun document referitor la introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 343D/2020 și nr. 507D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 144 alin. (2), respectiv ale art. 144 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 137/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Ene Mihalache în Dosarul nr. 2.161/1/2019/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 343D/2020 și nr. 507D/2020 la Dosarul nr. 340D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că într-o jurisprudență constantă Curtea a reținut că strămutarea reprezintă un incident procedural care nu pune în discuție fondul cauzei, tocmai aceasta fiind rațiunea reglementării caracterului definitiv al încheierii prin care se soluționează cererea de strămutare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 11 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 12/1/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă. … 8.Prin Încheierea din 12 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 137/1/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă. … 9.Prin Încheierea din 20 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.161/1/2019/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 144 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. … 10.Excepția a fost invocată de Alexandru Maghiar, Carmen Grațiana Zorzon și Ene Mihalache în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de strămutare. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât o hotărâre judecătorească nemotivată nu poate dovedi că a respectat dispozițiile constituționale. De asemenea, normele criticate contravin și art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia procedura în fața unei instanțe trebuie să asigure „soluționarea juridică a litigiului“, menționând în acest sens Hotărârea din 23 octombrie 1985, pronunțată în Cauza Benthem împotriva Țărilor de Jos. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece numai cererea de strămutare trebuie să fie motivată de cel care o formulează, nu și hotărârea pronunțată de instanța învestită cu soluționarea acesteia. De asemenea, dispozițiile legale criticate sunt discriminatorii în raport cu judecătorii care sunt privilegiați prin nemotivarea încheierii de strămutare. … 12.Se mai arată că, întrucât hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă, justițiabilii nu au posibilitatea să cunoască motivele care au stat la baza pronunțării soluției asupra cererii de strămutare, iar potrivit dispozițiilor legale criticate, nici nu beneficiază de o cale de atac împotriva hotărârii prin care s-a soluționat cererea. … 13.Prin reglementările pe care le adoptă, statul trebuie să asigure o protecție egală drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, indiferent de natura cererii adresate instanței judecătorești. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul, în Dosarul nr. 507D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 144 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. Alin. (2) al art. 144 din Codul de procedură civilă a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Dispozițiile legale criticate au în prezent următorul cuprins:– Art. 144 alin. (1) și (2):(1)Cererea de strămutare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților din proces.(2)Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă. …  … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție și în art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, invocă prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, Curtea, prin Decizia nr. 216 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 3 iulie 2019, sau Decizia nr. 265 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1069 din 27 noiembrie 2023, constatând constituționalitatea acestora. … 22.Curtea a reținut că strămutarea este un incident procedural cu privire la instanța sesizată, care urmărește asigurarea unor condiții optime pentru desfășurarea activității de judecată, înlăturând orice suspiciune legată de nepărtinire și obiectivitate în soluționarea cauzelor deduse judecății. Ca atare, pronunțarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât, în vederea împiedicării tergiversării soluționării aspectelor ce privesc drepturile și obligațiile ce rezultă din raporturile juridice deduse judecății, legiuitorul a instituit o procedură simplificată de judecată, ce implică judecarea cererii de strămutare în camera de consiliu, cu citarea părților, dând expresie în acest fel principiului contradictorialității și al respectării dreptului la apărare. … 23.Dispozițiile legale criticate sunt reglementate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituție, fiind dreptul exclusiv al acestuia să stabilească mijloacele procedurale prin care se asigură o bună administrare a justiției, prin instituirea unor prevederi care să prevină exercitarea abuzurilor în exercitarea drepturilor procesuale, în vederea asigurării judecării procesului în mod echitabil și într-un termen rezonabil. Așadar, nu poate fi reținută nici încălcarea art. 1 și 15 din Constituție. … 24.De asemenea, prin deciziile menționate, făcând referire la jurisprudența sa, Curtea a reținut că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, putând fi instituite prin lege reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite. Astfel, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească regula potrivit căreia hotărârea de strămutare a pricinii este definitivă, în considerarea faptului că prin aceasta instanța nu se pronunță asupra fondului, iar exercitarea unor căi de atac ar prelungi nejustificat judecarea definitivă a cauzelor, antrenând, totodată, cheltuieli materiale suplimentare pentru justițiabili. Așa fiind, dispozițiile art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu sunt contrare nici dispozițiilor art. 129 din Constituție care prevăd că exercitarea căilor de atac se face „în condițiile legii“. … 25.În continuare, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa că principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Or, pronunțarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât soluția legislativă diferită referitoare la motivarea hotărârii asupra strămutării nu încalcă principiul egalității în fața legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. … 26.Referitor la încălcarea dreptului la apărare, Curtea a reținut că părțile își pot formula apărările cu ocazia judecării în fond a cauzei și a soluționării căilor de atac. Cu alte cuvinte, de vreme ce nu se judecă fondul pricinii, nu se poate susține că interesele celor în cauză ar fi prejudiciate, aspectele asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța competentă să judece cererea de strămutare neținând de pricina însăși, ci de asigurarea condițiilor de nepărtinire și obiectivitate în soluționarea pricinilor, condiții care vizează toate părțile din proces, indiferent de calitatea lor procesuală. … 27.Curtea a mai reținut că prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil nu sunt incidente în cauză, având în vedere că aceste dispoziții convenționale se referă la apărarea unor drepturi cu caracter civil prevăzute de Convenție, nefiind aplicabile procedurii de judecare a cererii de strămutare a cauzei, iar art. 13 consacră dreptul oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și libertăților sale. Sintagma „recurs efectiv“ din denumirea art. 13 nu are semnificația unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, ci se referă la dreptul persoanei de a recurge, prin cerere, la o instanță judecătorească, în vederea soluționării cauzei sale. … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale în materie, considerentele și soluția cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 12/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 137/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Ene Mihalache în Dosarul nr. 2.161/1/2019/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 144 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește