DECIZIA nr. 268 din 23 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 126 alin. 2 și alin. 3 din Codul penal din 1969, și ale art. 339 din Codul de procedură penală, cu extindere asupra art. 340 și art. 341 din același act normativ, excepție ridicată de Ștefania Gabriela Nuț în Dosarul nr. 23.418/197/2016 al Tribunalului Brașov – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.479D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa autoarei excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 126 alin. 2 și 3 din Codul penal din 1969 este inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia nu motivează în ce constă neconstituționalitatea acestor dispoziții. Arată că aceste dispoziții reglementau termenul de prescripție pentru sancțiunea administrativă a amenzii aplicate în temeiul art. 18^1 din Codul penal din 1969, respectiv momentul de la care curge acest termen de prescripție. Or, autoarea excepției nu arată, în concret, prevederile constituționale încălcate sau în ce constă neconstituționalitatea acestor dispoziții. De asemenea apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 598 alin. (1), ale art. 339, ale art. 340 și ale art. 341 din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece aceste dispoziții nu au legătură cu soluționarea cauzei. Susține că punerea în executare a amenzii administrative, atât sub imperiul vechiului cod, cât și sub imperiul noii reglementări pentru situațiile tranzitorii, se realizează prin emiterea unui extras din ordonanța procurorului către organul fiscal competent, în condițiile în care aceasta reprezintă o creanță bugetară, potrivit art. 100 din Codul de procedură fiscală. Fiind o creanță bugetară, autoarea excepției poate urma calea prevăzută de dispozițiile art. 260 din Codul de procedură fiscală.  … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 20 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 23.418/197/2016, Tribunalul Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 126 alin. 2 și alin. 3 din Codul penal din 1969, și ale art. 339 din Codul de procedură penală, cu extindere asupra art. 340 și art. 341 din același act normativ, excepție ridicată de Ștefania Gabriela Nuț. Excepția a fost ridicată în contextul formulării de către autoare a unei contestații împotriva hotărârii prin care s-a respins ca inadmisibilă contestația la executare prin care s-a solicitat constatarea prescripției executării amenzii administrative aplicate de procuror, prin ordonanță.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că nu există cale de atac împotriva ordonanței procurorului prin care s-a aplicat sancțiunea cu caracter administrativ, potrivit art. 18^1 alin. 3 din Codul penal din 1969 coroborat cu art. 91 din același act normativ. Totodată, Codul de procedură penală nu prevede posibilitatea persoanei de a invoca prescripția în cazul în care nu a achitat amenda administrativă, iar termenul de prescripție este împlinit.  … 6.În continuare, susține că persoana sancționată și nemulțumită de soluția dată plângerii sale, în procedura prevăzută de art. 339 din Codul de procedură penală, nu se poate adresa instanței judecătorești în cadrul unei contestații la executare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) și d) din același act normativ.  … 7.Tribunalul Brașov – Secția penală apreciază că dispozițiile art. 598 din Codul de procedură penală prevăd cazurile și condițiile în care se poate formula o contestație la executare. Faptul că acest text de lege nu include cazul ordonanței procurorului prin care s-a aplicat o amendă administrativă conform art. 18^1 raportat la art. 91 din Codul penal din 1969 nu echivalează cu neconstituționalitatea acestuia. … 8.Împotriva soluțiilor pronunțate de procuror există, atât în Codul de procedură penală anterior, cât și în cel în vigoare, posibilitatea ca persoanele nemulțumite de aceste soluții să se adreseze atât prim-procurorului, cât și judecătorului competent. Instanța penală nu se poate pronunța prin intermediul unei contestații la executare, formulată în condițiile art. 598 din Codul de procedură penală, asupra îndeplinirii condițiilor privind prescripția executării unei sancțiuni cu caracter administrativ. Sancțiunea administrativă aplicată conform art. 18^1 raportat la art. 91 din Codul penal din 1969 nu este sinonimă cu pedeapsa amenzii penale și nu poate urma aceleași căi de atac ordinare sau extraordinare ca în cazul în care s-ar fi aplicat o amendă penală. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul arată că, din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, rezultă că prin Ordonanța din 24 aprilie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov (menținută prin Ordonanța nr. 167/11-2/2015 a aceleiași unități de parchet) s-a dispus clasarea cauzei față de autoarea excepției, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, și stabilirea în sarcina acesteia, în baza art. 91 din Codul penal din 1969, a unei amenzi administrative. Soluția a fost contestată de petentă cu plângere în temeiul art. 339 și următoarele din Codul de procedură penală, fiind menținută prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Brașov. De asemenea, în cauză petenta a formulat contestație la executare în temeiul art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală, invocând prescripția executării sancțiunii administrative, iar în acest context a ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate.  … 11.Întrucât art. 339-341 din Codul de procedură penală nu sunt incidente în cazul contestației la executare, ci reglementează procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de procuror, Guvernul apreciază că aceste prevederi nu au legătură cu soluționarea cauzei, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă, în raport cu art. 29 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 47/1992. … 12.De asemenea, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și în privința dispozițiilor art. 126 alin. 2 și alin. 3 din Codul penal din 1969, întrucât nu satisface cerința motivării, potrivit art. 10 din Legea nr. 47/1992, autoarea neindicând criticile pe care le formulează în legătură cu aceste dispoziții. … 13.În ceea ce privește dispozițiile art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală, Guvernul susține că autoarea critică exclusiv prevederile lit. d) ale acestui articol, singurele care condiționează admisibilitatea contestației la executare în cazul invocării prescripției de împrejurarea ca prescripția să privească o pedeapsă. Guvernul susține că, deși nu poate fi invocată pe calea contestației la executare adresate instanței penale (întrucât nu are un caracter penal), executarea amenzii administrative poate fi totuși contestată de persoana interesată la instanța civilă, în temeiul Codului de procedură civilă, căci, potrivit art. 2 din acest cod, dispozițiile sale „se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare“. Așadar, nu se poate susține existența unei lacune legislative și, cu atât mai puțin, afectarea accesului la justiție în această materie. … 14.Avocatul Poporului apreciază că procedura camerei preliminare are în vedere soluționarea aspectelor ce țin în mod special de legalitatea trimiterii în judecată și a administrării probelor, asigurându-se premisele soluționării cu celeritate a cauzei în fond, care sunt strâns și exclusiv legate de asigurarea caracterului echitabil al procedurii. Totodată, a menționat că prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 126 alin. 2 și alin. 3 din Codul penal din 1969, și ale art. 339 din Codul de procedură penală, cu extindere asupra art. 340 și art. 341 din același act normativ, cu următorul conținut: – Art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală: (1)Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:a)când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; … b)când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; … c)când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; … d)când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.; …  … – Art. 339 din Codul de procedură penală: (1)Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2)În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.(3)Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.(4)În cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția.(5)Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.(6)Dispozițiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel.; … – Art. 340 din Codul de procedură penală: (1)Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.(2)Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. (3)Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convențional, data ordonanței sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar și denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.(4)Dispozițiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.(5)În cazul în care nu cuprinde data ordonanței sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar și denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situație în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.; … – Art. 341 din Codul de procedură penală: (1)După înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent.(2)Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului, cu mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.(3)Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2), transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei. (4)În situația în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o va înainta, împreună cu dosarul cauzei, instanței competente.(5)Plângerea se soluționează în camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunțată în camera de consiliu. Neprezentarea persoanelor citate conform alin. (2) nu împiedică soluționarea plângerii.(5^1)Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate.(6)În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții:a)respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;  … b)admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; … c)admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. … (7)În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară:1.respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; … 2.verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și:a)respinge plângerea ca nefondată; … b)admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; … c)admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie; … d)admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. …  … (7^1)În cazul în care, ulterior sesizării judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior admite plângerea și dispune infirmarea soluției atacate, plângerea va fi respinsă ca rămasă fără obiect. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.(8)Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă.(9)În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. Contestația nemotivată este inadmisibilă.(10)Contestația se depune la judecătorul care a soluționat plângerea și se înaintează spre soluționare judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori, când instanța sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casație și Justiție, completului competent potrivit legii, care o soluționează în camera de consiliu, cu citarea petentului și a intimaților și cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunțată în camera de consiliu, putând dispune una dintre următoarele soluții:a)respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată și menține dispoziția de începere a judecății; … b)admite contestația, desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate. … (11)Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei.; … – Art. 126 alin. 2 și alin. 3 din Codul penal din 1969: (2)Termenul de prescripție a executării sancțiunilor cu caracter administrativ prevăzute în art. 18^1 și în art. 91 este de un an.(3)Termenele arătate în alin. 1 și 1^1 se socotesc de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă, iar cele arătate în alin. 2 curg de la rămânerea definitivă a hotărârii sau, după caz, de la data când poate fi pusă în executare, potrivit legii, ordonanța prin care s-a aplicat sancțiunea. …  … 18.Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 referitor la dreptul la apărare. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Ordonanța din 24 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.417/P/2013, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală din 1968 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza întâi din același act normativ, clasarea cauzei privind plângerea Uniunii Naționale a Barourilor din România, prin Baroul Brașov, având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii sau activități [art. 348 din Codul penal raportat la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1995] și folosirea fără drept a denumirilor „Barou“, „Uniunea Națională a Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de lege [art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal], întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. … 20.Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere Baroul Brașov. Prin Ordonanța din 11 august 2015, pronunțată în Dosarul nr. 129/II-2/2015, prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov: – a admis în parte plângerea, a infirmat soluția relativ la art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995; – și, în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013, raportat la art. 18^1 și art. 91 alin. 1 lit. c) din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, a dispus clasarea cauzei în ceea ce privește săvârșirea de către autoarea excepției a infracțiunii prevăzute de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și aplicarea față de aceasta a sancțiunii cu caracter administrativ în cuantum de 500 lei. … 21.Împotriva acestei ordonanțe au formulat plângere Baroul Brașov și autoarea excepției de neconstituționalitate. Prin Ordonanța din 11 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 108/II/2/2015, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov a respins, ca neîntemeiate, plângerile formulate și a menținut ordonanța ca legală și temeinică. Ulterior, Baroul Brașov și autoarea excepției au depus la Judecătoria Brașov – Judecătorul de cameră preliminară plângere împotriva ordonanțelor dispuse.  … 22.Prin Încheierea nr. 271 din 16 noiembrie 2015, Judecătoria Brașov – Judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, a respins, ca nefondate, plângerile formulate. Ulterior, autoarea excepției a formulat contestație la executare, în cadrul acestei etape ridicând excepția de neconstituționalitate cu care Curtea a fost sesizată.  … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 18^1 din Codul penal din 1969, nu constituia infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni. În acest caz, potrivit alineatului (3) al articolului anterior menționat, procurorul putea aplica una dintre sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1969. Dispozițiile art. 91 alin. (1) din Codul penal din 1969 prevedeau următoarele sancțiuni cu caracter administrativ: a) mustrarea; b) mustrarea cu avertisment; c) amenda de la 10 lei la 1.000 lei. … 24.Curtea observă că noile reglementări în materie penală nu mai prevăd posibilitatea aplicării de către procuror a unor sancțiuni cu caracter administrativ și, deci, nici mecanismele procesuale aplicabile. În acest context, Curtea observă că, în cazul situațiilor tranzitorii, art. 19 din Legea nr. 255/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, dispune că, „atunci când, în cursul procesului, se constată că în privința unei fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispozițiile art. 18^1 din Codul penal din 1969, ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanța dispune achitarea, în condițiile Codului de procedură penală“. … 25.În ceea ce privește calea de atac a ordonanței de clasare dispusă în acest caz, Curtea constată că se aplică normele procedural penale din noul Cod de procedură penală. Astfel, art. 339 din Codul de procedură penală reglementează „plângerea împotriva actelor procurorului“, iar, potrivit alineatului (1) al acestui articol, plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția. … 26.În ceea ce privește supunerea controlului judecătoresc a ordonanței de clasare, Curtea reține că, potrivit art. 340 alin. (1) din același act normativ, „persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță“. … 27.Potrivit art. 341 alin. (1) din Codul de procedură penală coroborat cu alin. (5) al aceluiași articol, plângerea se soluționează în camera de consiliu, cu participarea procurorului, a petentului și a intimaților, prin încheiere motivată, iar, potrivit alin. (5^1) al aceluiași articol, judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. … 28.Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că nu poate fi primită critica referitoare la afectarea accesului liber la justiție, deoarece cauza penală, odată rezolvată de către procuror, în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, va putea fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția pronunțată. Astfel, atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge în fața unui judecător de cameră preliminară în condițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, petentul și intimații putând formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, conform art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. … 29.În ceea ce privește imposibilitatea de a se adresa instanței judecătorești în cadrul unei contestații la executare în condițiile împlinirii termenului de prescripție, Curtea constată că dispozițiile art. 126 alin. 2 și 3 din Codul penal din 1969 prevedeau că termenul de prescripție a executării sancțiunilor cu caracter administrativ prevăzute în art. 18^1 și în art. 91 din Codul penal din 1969 este de un an, respectiv că aceste termene curg de la rămânerea definitivă a hotărârii sau, după caz, de la data când poate fi pusă în executare, potrivit legii, ordonanța prin care s-a aplicat sancțiunea. Mai mult, art. 440 din Codul de procedură penală prevedea că, în cazul înlocuirii răspunderii penale, executarea amenzii se efectuează potrivit art. 442 și art. 443 din același act normativ. Astfel cum s-a precizat anterior, în condițiile nereglementării acestei instituții, noua legislație nu mai prevede dispoziții relative la modalitatea de executare a amenzilor administrative aplicate în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013. … 30.Curtea constată că jurisprudența a confirmat posibilitatea aplicării amenzii administrative în cazul incidenței art. 19 din Legea nr. 255/2013, de exemplu, prin Decizia nr. 33/A/2015 din 2 februarie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, Curtea reține că amenda administrativă reprezintă o sancțiune extra penală, ce se aplică însă de către organele judiciare învestite cu sancționarea unei cauze penale. Așa fiind, în practică s-a statuat că stabilirea acesteia se realizează independent de posibilitățile de plată ale făptuitorului, având rolul de a atrage atenția asupra consecințelor conduitei adoptate, fiind exclusă posibilitatea înlăturării executării acesteia pe calea unei contestații la executare prevăzute de Codul de procedură penală (a se vedea Sentința penală nr. 39/2009 din 24 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală). … 31.În acest context, Curtea constată că în această materie sunt incidente dispozițiile de drept comun în materia executării creanțelor fiscale reglementate prin intermediul Codului de procedură fiscală. Curtea observă că, în practică, s-a reținut că „în contestația formulată împotriva executării silite a unei ordonanțe emise de procuror, prin care s-a aplicat contestatorului o amendă administrativă, se analizează dacă titlul executoriu este legal din punct de vedere formal și dacă se face dovada plății amenzii administrative.“ (a se vedea, de exemplu, Decizia civilă nr. 378/R/2012 din 28 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale). … 32.Curtea observă că, potrivit art. 353, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind, rezultă că la data aplicării sancțiunii cu caracter administrativ și a soluționării cauzei de către judecătorul de cameră preliminară erau în vigoare dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. Potrivit art. 110 alin. (3) lit. h) din acest act normativ, „titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: (…) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească“. Totodată, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, „prezentul cod se aplică și pentru administrarea drepturilor vamale, precum și pentru administrarea creanțelor provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel“, iar dispozițiile art. 172 din același act normativ reglementau contestația la executare. … 33.Totodată, Curtea constată că, potrivit art. 100 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, „creanțele bugetare reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice ce trebuie recuperate potrivit legii se stabilesc prin decizie, de către autoritățile competente, în măsura în care legea specială nu prevede altfel; decizia prevăzută la alin. (1) este titlu de creanță bugetară potrivit art. 1 pct. 38 și poate fi contestată potrivit prezentului cod. Contestația se soluționează de către autoritatea emitentă. Dispozițiile titlului VIII sunt aplicabile în mod corespunzător“, iar dispozițiile art. 260 din același act normativ reglementează procedura contestației la executare. … 34.Așa fiind, Curtea constată că autoarea excepției avea deschisă calea de atac a contestației la executare, nefiindu-i îngrădit accesul la justiție, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefania Gabriela Nuț în Dosarul nr. 23.418/197/2016 al Tribunalului Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 126 alin. 2 și alin. 3 din Codul penal din 1969, și ale art. 339 din Codul de procedură penală, cu extindere asupra art. 340 și art. 341 din același act normativ, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește