DECIZIA nr. 267 din 24 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.105/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.084D/2017. … 2.La apelul nominal răspund, pentru autoarea excepției, domnul avocat Florin Bulieris, din Baroul Cluj, cu delegație depusă la dosar, precum și domnul Cristian Voicu, practician în insolvență, pentru părțile TZA Insolvență – S.P.R.L. din București și Solvendi – S.P.R.L. din Cluj-Napoca, în calitate de lichidatori judiciari ai Societății CBC Development – S.R.L. din Cluj-Napoca, cu împuternicire depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus un înscris prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea conexării prezentului dosar cu un alt dosar, având același obiect, și care a fost înregistrat pe rolul Curții Constituționale la data de 13 aprilie 2018. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere stadiile procesuale diferite în care se află cele două dosare. … 5.Curtea, deliberând, respinge cererea de conexare. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, privilegiile speciale imobiliare, recunoscute antreprenorului în temeiul dispozițiilor art. 1737 din Codul civil din 1864, născute și înscrise/neînscrise în cartea funciară înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, se convertesc de plin drept în ipoteci legale, la împlinirea unui termen de un an de la data intrării în vigoare a noului Cod civil. Așadar, ipoteza incidentă în cauza de față este aceea potrivit căreia un astfel de privilegiu intră în concurs cu un creditor garantat cu ipotecă. Potrivit doctrinei, efectul privilegiului special imobiliar este acela de a avea preferință chiar și în fața ipotecilor înscrise anterior în cartea funciară, întrucât, în cazul privilegiului special imobiliar, înscrierea în cartea funciară nu era constitutivă de drepturi, având doar efectul obținerii opozabilității față de ceilalți creditori. Într-o procedură de executare silită, în legătură cu distribuirea sumelor obținute din valorificarea averii debitorului, trebuie făcută distincție în funcție de data intrării în vigoare a noului Cod civil. Astfel, dacă valorificarea are loc înainte de 1 octombrie 2011, creditorul care a avut un privilegiu special imobiliar va avea preferință, iar dacă distribuirea sumelor va avea loc după această dată, acest creditor va beneficia de o ipotecă legală și va pierde substanța dreptului său, adică preferința. Astfel, în opinia autoarei excepției, a converti de drept un privilegiu special imobiliar într-o ipotecă legală înseamnă tocmai pierderea dreptului de preferință. În acest mod, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 44 – Dreptul de proprietate privată din Constituție, precum și dispozițiilor art. 1 – Protecția proprietății, cuprinse în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, sunt încălcate și prevederile art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți din Constituție, deoarece pierderea acestei preferințe reprezintă substanța dreptului de privilegiu special imobiliar, precum și o restrângere a exercițiului dreptului, care nu îndeplinește condițiile reglementate prin acest text constituțional. Se mai arată că scopul actului normativ criticat a fost soluționarea conflictului de legi în timp, prin punerea de acord a legislației civile existente cu prevederile noului Cod civil. De asemenea, potrivit art. 77 din Legea nr. 71/2011, înscrierile făcute în cartea funciară în baza unor acte sau fapte juridice anterioare vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, însă textul de lege criticat reprezintă o excepție de la acest principiu, excepție ce nu este explicată în expunerea de motive a legii, iar termenul de un an, cuprins în textul de lege criticat, nu poate avea nicio semnificație, fiind aleatoriu și lipsit de proporționalitate. … 7.Se mai arată că prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 contravin principiului neretroactivității legii civile, dat fiind faptul că această convertire a privilegiului special imobiliar în ipotecă legală nu reprezintă decât o disimulare a efectului retroactiv, având în vedere faptul că noua lege se aplică unor drepturi substanțiale născute în temeiul vechiului Cod civil. … 8.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, se arată că, deși acesta tinde să reglementeze opozabilitatea privilegiilor pentru care formalitățile de publicitate au fost efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, totuși nu reușește acest lucru, făcând o diferență între creditorii care și-au înscris privilegiile în cartea funciară înainte, respectiv după intrarea în vigoare a noului Cod civil. … 9.Partea Societatea CBC Development – S.R.L. din ClujNapoca, prin lichidatori judiciari, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că atât noul Cod civil, cât și vechiul Cod civil conferă un rang privilegiilor și ipotecilor, în ordinea înscrierii. … 10.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate sunt norme tranzitorii și de punere în aplicare a noului Cod civil, raportat la noua configurare pe care acesta o realizează în privința tipurilor de garanții reale imobiliare. Se mai arată că privilegiile speciale imobiliare înscrise potrivit vechii reglementări se convertesc în ipoteci legale, ceea ce asigură protecția drepturilor creditorilor, fiind recunoscute garanțiile născute sub imperiul vechii reglementări, însă într-o altă configurare juridică. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, se arată că acestea stabilesc regula privind ordinea de prioritate, în condițiile în care privilegiile și ipotecile înscrise anterior intrării în vigoare a noului Cod civil sunt preferate celor înscrise ulterior, astfel încât preferința dată de ordinea înscrierii este conservată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 23 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.105/117/2015, Tribunalul Cluj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Excepția a fost ridicată de Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în justificare tabulară. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, potrivit dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, privilegiile speciale imobiliare se convertesc de plin drept în ipoteci legale, după expirarea unui termen de un an de la intrarea în vigoare a Codului civil, dacă au fost înscrise, până la intrarea în vigoare a Codului civil, fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în cărțile funciare sau dacă au fost înscrise, în condițiile Codului civil, în noile cărți funciare. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, această convertire aduce atingere privilegiului legal imobiliar, ca drept real accesoriu dreptului de proprietate, ce beneficiază de protecția constituțională și convențională a proprietății private. … 13.Se mai arată că, în temeiul art. 1722 din Codul civil din 1864, beneficiarul unui privilegiu legal imobiliar avea, în virtutea dreptului dobândit ope legis, așteptarea legitimă de a-și valorifica creanța înaintea altor creditori. Or, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, criticate în prezenta cauză, convertirea privilegiilor speciale imobiliare în ipoteci legale echivalează cu o deposedare de ordine de preferință, în condițiile în care „rangul privilegiilor convertite este unul ordinar, dat de data înscrierii în cartea funciară, iar nu de data nașterii dreptului“. Astfel, beneficiarul unui privilegiu imobiliar poate pierde ordinea de preferință în fața unui creditor ipotecar al cărui drept s-a născut și a fost înscris în cartea funciară în temeiul noului Cod civil, dar anterior înscrierii ipotecii legale convertite. … 14.Se mai arată că, potrivit textului de lege criticat, data transformării privilegiilor deja înscrise în cartea funciară până la intrarea în vigoare a Codului civil este 1 octombrie 2012, respectiv la un an de la data intrării în vigoare a Codului civil. Astfel, dacă până la această dată beneficiarul privilegiului ar fi intrat în concurs cu alți creditori, el s-ar fi putut prevala de dreptul său de preferință, însă după această dată nu va mai beneficia de cauza de preferință dată de calitatea creanței sale, respectiv aceea de privilegiu special imobiliar, iar nu de ipotecă legală. Se mai susține că, deși în doctrină se arată că privilegiile speciale imobiliare sunt în fond ipoteci privilegiate, acest lucru nu justifică restrângerea conținutului unui drept real de garanție, în temeiul dispozițiilor tranzitorii criticate. În acest mod se aduce atingere înseși substanței drepturilor dobândite în temeiul art. 1737 din Codul civil din 1864, fără a fi întrunite condițiile restrictive reglementate prin art. 53 din Constituție, respectiv fără ca măsura să fie necesară și proporțională. … 15.În acest sens se mai arată că drepturile reale accesorii, astfel cum sunt privilegiile imobiliare, nu sunt drepturi absolute, însă limitarea acestora poate fi admisă numai în măsura în care legiuitorul a urmărit un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Or scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este nici clar, nici determinat, ci, dimpotrivă, creează un dezechilibru între interesele creditorilor aflați în concurs. De asemenea, nu sunt acordate garanții suficiente pentru conservarea drepturilor câștigate ca urmare a nașterii privilegiului imobiliar în temeiul Codului civil din 1864, care impunea un alt regim juridic decât cel actual aferent ipotecilor legale imobiliare. Se mai arată că în acest mod este încălcat și principiul constituțional al neretroactivității legii civile, prin aplicarea unei legi mai nefavorabile unui drept care putea fi supus doar dispozițiilor legale în vigoare la momentul când acesta s-a născut. … 16.În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, se arată că, deși potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ, conținutul privilegiilor va fi guvernat de legea în vigoare la data nașterii lui, totuși textul de lege criticat modifică un aspect legat de însuși conținutul acestui drept real imobiliar. Astfel, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, efectuarea sau neefectuarea formalităților de publicitate nu ar fi trebuit să aibă relevanță în păstrarea rangului de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul nașterii dreptului. Cu alte cuvinte, în opinia sa, indiferent de momentul înscrierii în cartea funciară și de faptul că lipsa înscrierii este imputabilă sau neimputabilă titularului privilegiului, câtă vreme privilegiul este născut sub imperiul vechii reglementări, rangul de prioritate dobândit trebuia să rămână același, iar nu să fie transformat în raport cu data înscrierii în registrele de publicitate. … 17.Tribunalul Cluj – Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu restrâng dreptul de proprietate sau drepturile reale accesorii, ci realizează o raționalizare a garanțiilor recunoscute prin lege. Se mai apreciază că textele de lege criticate stabilesc modalitatea de adaptare a vechilor privilegii la cerințele noului Cod civil, fără a restrânge conținutul acestora. Dimpotrivă, prin convertirea de plin drept a vechilor privilegii în ipoteci, protecția creditorilor este mărită. Nu este încălcat principiul constituțional al neretroactivității legii, întrucât nu se aduce atingere drepturilor decurgând din privilegiile anterioare, creditorii păstrându-și nealterate garanțiile existente, într-o altă formulă juridică. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, potrivit cărora:– Art. 78 alin. (2): „(2) Privilegiile speciale imobiliare, înscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărți funciare până la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, în condițiile prevăzute la alin. (1), se convertesc de plin drept în ipoteci legale după expirarea unui termen de un an de la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, de la data înscrierii și se vor supune dispozițiilor Codului civil.“; … – Art. 155 alin. (3): „(3) Privilegiile pentru care formalitățile de publicitate au fost efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil își păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării acestora.“ …  … 22.Prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 fac trimitere la art. 78 alin. (1) din același act normativ, potrivit căruia: „(1) Privilegiile speciale imobiliare și ipotecile legale născute până la intrarea în vigoare a Codului civil pot fi înscrise și după această dată, fie în vechile registre de publicitate imobiliară, dacă pentru imobilele grevate nu sunt deschise cărți funciare noi în condițiile art. 58^1 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fie în noile cărți funciare, potrivit dispozițiilor acestei din urmă legi.“ … 23.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile, art. 20 alin. (1) cu referire la aplicarea dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor în concordanță cu tratatele internaționale privind drepturile omului la care România este parte, art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și a proprietății private și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 – Protecția proprietății, cuprinse în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 1722 și art. 1790 din Codul civil din 1864, privilegiile speciale imobiliare confereau atât dreptul de preferință, cât și dreptul de urmărire a bunului grevat în mâinile terților dobânditori, aceștia fiind obligați la plata creanței, în calitate de proprietari ai bunului grevat (res, non persona debet). Însă prioritatea privilegiilor speciale imobiliare, chiar și față de ipoteci, nu opera dacă nu erau îndeplinite formalitățile de publicitate, necesare pentru conservarea privilegiilor. Astfel, în temeiul art. 1737 pct. 4 și art. 1742 coroborate cu art. 1738 din Codul civil din 1864, privilegiul constructorului („arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canaluri sau alte opere“, în accepțiunea Codului civil din 1864) se conserva prin înscrierea într-un registru special al judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate edificiile atât a procesului-verbal care să constate starea imobilului înainte de începerea lucrărilor, cât și a unui proces-verbal de recepție a lucrărilor, întocmit în termen de 6 luni de la finalizarea acestora de un expert numit de judecătorie. Obligativitatea întocmirii acestor două procese-verbale, fără de care nu puteau fi îndeplinite formalitățile legale de conservare a privilegiului special imobiliar al constructorului, era justificată prin faptul că valoarea privilegiului nu poate depăși sporul de valoare dobândit de imobil în urma lucrărilor efectuate, soluție reglementată în prezent și de art. 2.386 pct. 6 din Codul civil din 2009, potrivit căruia privilegiului arhitectului și al antreprenorului este consacrat ca ipotecă legală. … 25.Prin urmare, Curtea reține că, potrivit Codului civil din 1864, privilegiul special imobiliar trebuia adus la cunoștința terților prin înscrierea primului proces-verbal, întocmit după începerea lucrărilor, iar prin această înscriere trecea înaintea ipotecilor ce grevau același imobil, chiar și dacă acestea din urmă erau înscrise înaintea privilegiului, însă înainte de începerea lucrărilor. În concluzie, pentru a putea fi preferat ipotecilor, privilegiul special imobiliar trebuia să fie înscris potrivit procedurii stabilite prin lege (art. 1737 pct. 4 din Codul civil din 1864, respectiv art. 103 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.049 din 29 decembrie 2006, în prezent abrogat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 și 571 bis din 31 iulie 2014), iar dacă înscrierea se făcea tardiv, privilegiul respectiv se transforma în simplă ipotecă, cu consecința că dobândea rang de prioritate de la data înscrierii, trecând după ipotecile înscrise anterior (art. 1745 din Codul civil din 1864). … 26.Prin noul Cod civil, materia privilegiilor a fost reformată de către legiuitor, fiind eliminată categoria privilegiilor speciale imobiliare. Astfel, potrivit art. 2.386 pct. 6 din Codul civil, arhitecții și antreprenorii care au convenit cu proprietarul să edifice, să reconstruiască sau să repare un imobil beneficiază de o ipotecă legală asupra imobilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, însă numai în limita sporului de valoare realizat. În mod identic regimului juridic al privilegiilor speciale imobiliare reglementate de Codul civil din 1864, ipoteca este un drept real accesoriu ce conferă creditorului prerogativa preferinței și a urmăririi, însoțind dreptul de creanță a cărui executare o garantează. Potrivit art. 2.346 coroborat cu art. 2.421 din Codul civil, opozabilitatea ipotecii față de terți operează din ziua înscrierii în registrele de publicitate, iar stabilirea ordinii de preferință între ipoteci se face după criteriul temporal, potrivit regulii prior tempore, potior jure, criteriu după care se stabilește rangul ipotecilor. … 27.În ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 78 alin. (1) și (2) din Legea nr. 71/2011, privilegiile speciale imobiliare înscrise până la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, înscrise după această dată se convertesc în ipoteci legale în termen de un an de la data înscrierii (în cazul privilegiilor înscrise după intrarea în vigoare a Codului civil) sau de la data intrării în vigoare a Codului civil (în cazul privilegiilor înscrise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil). … 28.Prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, textul de lege criticat în prezenta cauză, reprezintă o normă tranzitorie, destinată reglementării situației juridice a privilegiilor speciale imobiliare născute sub imperiul vechii reglementări, dat fiind faptul că, în prezent, aceste creanțe privilegiate sunt reglementate ca ipoteci legale, potrivit art. 2.386 din Codul civil. Or, din examinarea regimului juridic anterior al privilegiilor speciale imobiliare Curtea reține că acestea confereau prerogativa preferinței și a urmăririi, asemenea ipotecilor, astfel încât este justificată opțiunea legiuitorului de a include privilegiile speciale imobiliare în categoria ipotecilor legale. Autoarea excepției de neconstituționalitate critică această prevedere legală din perspectiva faptului că, în ipoteza în care privilegiul special imobiliar născut anterior intrării în vigoare a Codului civil nu a fost supus formalităților de publicitate înainte de această dată, el pierde ordinea de preferință în fața unei ipoteci legale deja înscrise și care, potrivit regulii prior tempore potior jure, va avea un rang de prioritate mai înalt. Se susține, în acest sens, că în acest mod este restrâns conținutul unui drept real de garanție, accesoriu dreptului de proprietate, ceea ce contravine protecției constituționale și convenționale a dreptului de proprietate. … 29.Curtea reține că, potrivit considerentelor reținute anterior, cu privire la opozabilitatea față de terți a privilegiului special imobiliar, în lipsa înscrierii privilegiului, anterior ipotecilor înscrise după începerea lucrărilor, privilegiul special imobiliar avea valoarea unei creanțe ipotecare și dobândea rang de prioritate în aceleași condiții ca și ipotecile, respectiv în ordinea înscrierii, astfel încât prevederea legală criticată reflectă practic, din acest punct de vedere, o identitate de regim juridic, în sensul că privilegiul imobiliar care nu a fost înscris până la data intrării în vigoare a Codului civil va dobândi rang de prioritate de la data înscrierii, în conformitate cu regimul juridic al opozabilității ipotecilor legale. În acest sens dispun și prevederile art. 155 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora formalitățile de publicitate pentru opozabilitate față de terți a privilegiilor sunt guvernate de dispozițiile legii în vigoare la data efectuării acestora. Prin urmare, Curtea reține că este firesc ca privilegiile speciale imobiliare născute anterior intrării în vigoare a Codului civil, dar neînscrise nici în vechile registre de publicitate imobiliară, nici în noile cărți funciare, să urmeze regimul juridic al ipotecilor legale, cu care au fost asimilate de legiuitor în privința regimului de publicitate, dacă sunt înscrise după această dată. De asemenea, în privința privilegiilor speciale imobiliare înscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărți funciare până la intrarea în vigoare a Codului civil, acestea au dobândit rang de prioritate tot de la data înscrierii, astfel încât este justificată opțiunea legiuitorului de convertire a acestora în ipoteci legale. Din acest punct de vedere, dobândirea de rang de prioritate, în concordanță cu prevederile legii în vigoare la momentul înscrierii, este în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile. … 30.De altfel, opțiunea legiuitorului de instituire a unui termen de un an, calculat fie de la intrarea în vigoare a Codului civil (pentru privilegiile înscrise înainte de această dată), fie de la data înscrierii (pentru privilegiile înscrise după intrarea în vigoare a Codului civil), la expirarea căruia privilegiile speciale imobiliare se convertesc de plin drept în ipoteci legale, a avut în vedere uniformizarea regimului juridic al privilegiilor speciale imobiliare înscrise, dat fiind faptul că efectul înscrierii, indiferent de momentul când aceasta s-a realizat, era dat de dobândirea rangului de prioritate, aspect esențial în identificarea regimului juridic al opozabilității privilegiilor speciale imobiliare cu cel al ipotecilor legale. … 31.De asemenea, Curtea mai reține că, în măsura realizării formalităților de informare a terților, în scop de opozabilitate, dreptul de garanție al creditorului este pe deplin protejat, în concordanță cu dispozițiile constituționale privind protecția dreptului de proprietate privată și cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății. Astfel, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la noțiunea de „bun“, în situații precis delimitate, această noțiune include și creanțele determinate potrivit dreptului intern (a se vedea Hotărârea din 20 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza Pressos Compania Naviera S.A. și alții împotriva Belgiei, paragraful 31, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunțată în Cauza Draon împotriva Franței, paragraful 65, Hotărârea din 10 iulie 2002, pronunțată în Cauza Gratzinger și Gratzingerova împotriva Cehiei, paragraful 69). … 32.Curtea mai reține că din motivarea autorului excepției de neconstituționalitate rezultă că acesta susține că regimul juridic al opozabilității față de terți a privilegiului special imobiliar al constructorului, reglementat de art. 1737 din Codul civil din 1864, presupunea că beneficiarul unui privilegiu legal imobiliar avea, în virtutea dreptului dobândit ope legis, dreptul de a-și valorifica creanța înaintea altor creditori ipotecari, chiar și fără ași fi înscris privilegiul în registrele de publicitate. Or, așa cum s-a reținut anterior (paragraful 25), potrivit dispozițiilor art. 1745 din Codul civil, pentru a putea fi preferat ipotecilor, privilegiul special imobiliar trebuia să fie înscris potrivit procedurii stabilite de lege, astfel încât, în lipsa înscrierii, privilegiul avea valoarea unei ipoteci, intrând în concurs cu alte ipoteci cu rang prioritar. Prin urmare, convertirea privilegiilor speciale imobiliare, reglementate în Codul civil din 1864, în ipoteci legale corespunde naturii juridice a acestora, de veritabile drepturi reale de garanție, care confereau prerogativa preferinței și a urmăririi și în temeiul reglementării anterioare, și nu este de natură să contravină dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile și art. 44 alin. (1) și (2) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată. … 33.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, se susține că textul de lege criticat modifică un aspect legat de însuși conținutul privilegiului special imobiliar, iar împrejurarea efectuării sau neefectuării formalităților de publicitate nu ar trebui să aibă relevanță în păstrarea rangului de prioritate al privilegiului special imobiliar, dobândit ope legis, la momentul nașterii dreptului. Astfel, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, câtă vreme privilegiul este născut sub imperiul vechii reglementări, rangul de prioritate, dobândit ope legis, trebuia să rămână același, iar nu să fie transformat în raport cu data înscrierii în registrele de publicitate. … 34.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, în acord cu principiul de drept intertemporal tempus regit actum, atât constituirea și conținutul privilegiului, cât și opozabilitatea acestuia sunt supuse legii în vigoare la data nașterii privilegiului, respectiv a efectuării formalităților de publicitate. În același sens, prevederile art. 155 alin. (3), criticate în cauză, dispun că privilegiile pentru care formalitățile de publicitate au fost efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil își păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării acestora. … 35.Așadar, contrar susținerilor autoarei excepției, Curtea reține că este firesc ca rangul de prioritate al privilegiului imobiliar special să fie dat de momentul efectuării formalităților de publicitate, în deplin acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Pretinsa „transformare a rangului de prioritate“ și, implicit, pretinsa modificare a conținutului privilegiului imobiliar nu reprezintă o transformare, ci o dobândire de rang de prioritate, având în vedere faptul că, în acord cu natura juridică a fostului privilegiu special imobiliar, actuala ipotecă legală, atât în temeiul Codului civil din 1864, cât și al noului Cod civil, dobândirea rangului de prioritate este legată intrinsec de îndeplinirea formalităților de publicitate. Prin urmare, în cazul unui concurs între creditorii ipotecari și un creditor privilegiat, în lipsa înscrierii privilegiului înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, rangul acestuia este dat de legea în vigoare la data înscrierii, aferentă regimului juridic al ipotecilor legale. … 36.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, având în vedere că nu s-a constatat încălcarea niciunui drept constituțional, Curtea reține că aceste prevederi nu sunt incidente în cauză. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.105/117/2015 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește