DECIZIA nr. 265 din 22 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 163 alin. (11) lit. e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de George Șerban Vlănțoiu în Dosarul nr. 38.415/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.132/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că la data la care autorul excepției pretinde că a dorit să efectueze plata prin card bancar nu exista implementată o astfel de procedură la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Prin urmare, acesta nu ar fi putut efectua plata prin această modalitate din motive obiective, astfel încât nu poate invoca faptul că momentul plății efectuat prin această modalitate l-ar fi dezavantajat în raport cu momentul în care ar fi efectuat plata în celelalte modalități posibile la acel moment. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 3.398 din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 38.415/3/2017, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 163 alin. (11) lit. e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de George Șerban Vlănțoiu cu ocazia soluționării unei cereri de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, prin Administrația Finanțelor Publice Sector 3, într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva unui act administrativ-fiscal. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că mecanismul practic al realizării unei plăți prin intermediul cardului bancar coincide cu cel al plății prin decont bancar, deși în cazul plății prin intermediul cardului bancar, spre deosebire de cazul plății prin decont bancar (unde legea instituie ca moment al efectuării plății momentul debitării contului persoanei care efectuează plata), legea instituie ca moment al plății momentul autorizării plății. Tot astfel, deși rezultatul practic al inițierii unei plăți realizate prin oricare dintre cele două mecanisme de plată (fie decont bancar, fie plată prin intermediului cardului bancar) este acela al indisponibilizării sumelor alocate în contul plății operate, legea prevede ca moment al realizării plății două momente distincte, pentru situații identice din punct de vedere practic, instituind astfel un regim discriminatoriu, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. Susține că, în speță, ca efect al legii, se aplică un tratament juridic distinct unor situații identice din punct de vedere practic, deși în ambele situații subiectul plății pierde controlul asupra banilor în momentul indisponibilizării lor, independent de conduita terților însărcinați cu creditarea contului creditorului, ceea ce reprezintă însăși definiția discriminării. … 6.Autorul excepției arată astfel că în cazul plății prin ordin de plată, momentul unde se oprește controlul plătitorului asupra banilor este acela al transmiterii ordinului de plată către bancă, ordin care se procesează în aceeași zi sau în ziua următoare. La plata prin intermediul cardurilor bancare, transferul sumei indisponibilizate se realizează însă a doua zi sau în 3-4 zile, nu pe loc. În ambele cazuri banii sunt indisponibilizați după autorizare, iar plătitorul nu mai are acces la ei până la debitare și nici nu poate influența durata procedurii bancare. În acest context, menționează faptul că efectele juridice sunt diferite, în sensul că descărcarea de obligația de plată survine inexplicabil și discriminatoriu în momente (zile) diferite, deși influența, acțiunea plătitorului, se încheie odată cu autorizarea plății, iar astfel, într-o situație juridic și faptic identică, persoanele suportă consecințe, efecte juridice diferite, în mod nejustificat. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal reține că, în cauză, reclamantul se consideră vătămat în dreptul său de a efectua plăți către organul fiscal prin intermediul cardului bancar, ca urmare a nefuncționării sistemului electronic de plăți la punctele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. De asemenea, instanța menționează că reclamantul consideră că a întreprins toate diligențele pentru plata datoriilor prin sistemul bancar online, însă a întâmpinat dificultăți în tranzacționarea plăților, întrucât sistemul electronic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de atât timp instituit prin lege, este nefuncțional. În acest context, instanța apreciază că, în măsura în care legiuitorul a instituit posibilitatea plății impozitelor și tuturor datoriilor către stat prin sistemul electronic de impozitare, modalitatea de reglementare criticată încalcă dreptul contribuabililor la posibilitatea de a beneficia de acest sistem de plată, generând discriminări în fața legii, fiind de natură să producă părții prejudicii. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 163 alin. (11) lit. e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 6 decembrie 2016, care au următorul conținut normativ:– Art. 163 alin. (11):În cazul stingerii prin plată a obligațiilor fiscale, bugetare sau a altor sume colectate de instituții publice, în condițiile legii, momentul plății este: […]e)în cazul plăților efectuate prin intermediul cardurilor bancare, data la care a fost efectuată tranzacția, astfel cum este confirmată prin procedura de autorizare a acesteia. În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedura și tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.“ …  …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității și al nediscriminării. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că stingerea creanțelor fiscale se realizează prin mai multe modalități, și anume: plată, compensare și restituire, executare silită (executare silită prin poprire, executare silită asupra bunurilor mobile, executare silită asupra bunurilor imobile), insolvabilitate, anularea creanțelor fiscale, darea în plată și conversia în acțiuni a obligațiilor fiscale. De regulă, contribuabilii își execută de bună voie obligațiile fiscale prin plată, aceasta constituind principala modalitate de realizare a creanțelor fiscale, plata reprezentând „executarea voluntară a obligației de către subiectul pasiv al raportului juridic obligațional“. Fiind persoana căreia îi incumbă obligația de plată, debitorul este cel ținut să stingă creanța fiscală prin efectuarea plății la scadență. La fel ca în vechea reglementare [și anume, art. 114 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare], legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca debitorii să efectueze plățile prin intermediul băncilor, trezoreriilor și al altor instituții autorizate să efectueze operațiuni de plată. Plata se poate face fie prin remiterea propriu-zisă a sumei de bani datorate de către debitor uneia dintre entitățile juridice autorizate să efectueze operațiuni de plată, fie prin transfer bancar, fie prin card bancar. … 14.În temeiul prevederilor art. 163 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central și organul fiscal local, debitorii efectuează plata acestora într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligațiile fiscale datorate. Tipurile de obligații fiscale supuse acestor prevederi se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în acest sens fiind Ordinul nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligațiilor fiscale care se plătesc în contul unic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 29 iunie 2018. Totodată, prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.613/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iunie 2018, a fost aprobată Metodologia de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul unic și de stingere a obligațiilor fiscale. … 15.Curtea reține că problema momentului plății prezintă o importanță deosebită în situațiile în care plata este făcută în preajma scadenței, având în vedere că ulterior acestui moment încep să curgă creanțele fiscale accesorii, stabilirea momentului plății având influență asupra momentului de la care astfel de creanțe iau ființă. Curtea reține astfel că legiuitorul a reglementat diverse momente considerate a fi momentul plății, în funcție de modalitatea stingerii prin plată a obligațiilor fiscale, bugetare sau a altor sume colectate de instituții publice. Raportat la speță, Curtea observă că în cazul plăților efectuate prin intermediul cardurilor bancare, momentul plății este considerat data la care a fost efectuată tranzacția, astfel cum este confirmată prin procedura de autorizare a acesteia. În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, referitor la procedura și tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare, legiuitorul i-a conferit, în acest domeniu, competență ministrului finanțelor publice ca prin ordin să stabilească tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare, în acest sens fiind Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.376/2016 privind tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare în sistem online prin intermediul Sistemului Național Electronic de Plăți, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 10 august 2016. Curtea reține că, în prezent, acest ordin a fost abrogat expres prin art. 3 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.809/2020 privind tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare în sistem online prin intermediul Sistemului Național Electronic de Plăți, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 15 octombrie 2020. … 16.În acest context, din perspectiva criticilor formulate de autorul excepției, Curtea apreciază că prevederile art. 163 alin. (11) lit. e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală nu sunt afectate de vreun viciu de neconstituționalitate, ci reglementează modalitatea stingerii prin plată a obligațiilor fiscale, bugetare sau a altor sume colectate de instituții publice, stabilind, în mod distinct, în funcție de opțiunea de plată aleasă de către contribuabilul-debitor (respectiv plata în numerar, prin mandat poștal, decontare bancară sau plata prin intermediul cardurilor bancare), care este momentul efectuării plății. Faptul că acest moment este diferit nu conduce la neconstituționalitatea în sine a reglementării criticate, întrucât acest moment este determinat de particularitățile tehnice specifice fiecărei modalități de stingere a creanțelor obligațiilor fiscale, bugetare sau a altor sume colectate de instituții publice. Mai mult decât atât, având în vedere faptul că legiuitorul a reglementat într-o manieră explicită și lipsită de echivoc toate aceste momente distincte la care se realizează momentul plății, cu scopul de a responsabiliza și disciplina comportamentul fiscal al contribuabilului, acesta trebuie să fie diligent și să își adapteze conduita în funcție de exigențele impuse de lege. … 17.În ceea ce privește susținerile autorului excepției cu privire la împrejurarea că plata cu cardul nu poate fi realizată deoarece sistemul electronic de plăți la punctele Agenției Naționale de Administrare Fiscală este nefuncțional, Curtea precizează că Agenția Națională de Administrare Fiscală este administrația fiscală centrală aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, care are misiunea de a colecta eficace și eficient impozitele, taxele, contribuțiile sociale și alte sume datorate bugetului general consolidat, pentru a asigura resursele necesare finanțării cheltuielilor publice. Așa fiind, Curtea învederează că aspectele mai sus invocate de autorul excepției reprezintă de fapt detalii tehnice care nu determină, în sine, neconstituționalitatea reglementării criticate, fiind de competența autorităților îndrituite să remedieze eventualele disfuncționalități sau deficiențe cu privire la implementarea concretă, în practică, a acestei modalități de plată. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Șerban Vlănțoiu în Dosarul nr. 38.415/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 163 alin. (11) lit. e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește