DECIZIA nr. 264 din 23 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Maria Stoian și Dan-Ionel Stoian în Dosarul nr. 572/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.307D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că pensia de serviciu are atât o componentă contributivă, cât și un supliment acordat din partea statului. Or, ceea ce solicită autorii excepției se referă la acel supliment, care nu intră însă sub protecția dreptului la pensie, așa cum este acesta garantat de Constituție. Prin urmare, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 572/105/2017, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Maria Stoian și Dan-Ionel Stoian cu prilejul soluționării unei acțiuni în care au solicitat acordarea drepturilor bănești prevăzute de art. 121 din Legea nr. 223/2015 pentru defunctul Nicolae Stoian. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile de lege criticate, care prevăd că diferențele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 și cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, „se restituie titularilor, la cererea acestora“, sunt neconstituționale, întrucât exclud de la dreptul de a solicita aceste sume succesorii titularului, dacă acesta din urmă a decedat înainte de a formula cererea de restituire. … 6.Autorii excepției arată că, în cazul lor, titularul dreptului de restituire a decedat la data de 15 septembrie 2015, după publicarea Legii nr. 223/2015, dar înainte de intrarea ei în vigoare, astfel că defunctul nu a formulat cerere de restituire a diferențelor prevăzute de lege, motiv pentru care Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a respins solicitarea succesorilor de acordare a acestor diferențe de bani, motivând că acestea se acordă doar la cererea titularului. … 7.În sprijinul criticii de neconstituționalitate, autorii excepției arată că în art. 7 din Normele pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 se prevede că, „În situația în care titularii au decedat ulterior depunerii cererii prevăzute la art. 3 din prezentele norme, diferențele cuvenite și neîncasate de către titular se restituie potrivit prezentelor norme și se plătesc, prin mandat poștal, soțului supraviețuitor, copiilor, părinților, ori, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.“ … 8.Raportându-se la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autorii excepției consideră că la data decesului exista cel puțin o speranță legitimă că în patrimoniul defunctului există un bun, deoarece dreptul de proprietate asupra creanței avea o bază suficientă în prevederile Legii nr. 223/2015 care, deși nu era intrată în vigoare, era publicată în Monitorul Oficial al României. … 9.De asemenea, autorii excepției se consideră discriminați în raport cu succesorii care au dreptul de a beneficia de restituirea sumelor după ce titularul, care a formulat cererea de restituire, a decedat. … 10.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că interpretarea dată dispozițiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în sensul că exclud succesorii de la dreptul de a formula cerere în vederea acordării diferențelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 și cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, este neconstituțională, întrucât „creează o diferență de tratament nejustificată între titularii drepturilor prevăzute de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, care au decedat înainte de a depune cererea de acordare a acestor drepturi prin raportare la titularii care au formulat cerere de restituire a diferențelor și sunt încă în viață sau cu titularii care, după formularea cererii de restituire au decedat, întrucât și în acest caz diferențele se acordă moștenitorilor, fiind încălcate, astfel, prevederile art. 16 alin. (1) din Constituția României.“ Instanța de judecată arată că această concluzie se impune și întrucât, „în caz contrar, scopul prevederilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 ar fi eludat, deoarece toate persoanele care s-au aflat în situația de a nu-și primi dreptul la pensie, în cuantumul corect, se află într-o situație identică și ar trebui să beneficieze, aceștia sau moștenitorii lor, de acordarea diferențelor cuvenite, în baza acestui text legal, fără nicio diferențiere care să se realizeze prin impunerea condiției ca cererea să fie formulată, personal, de persoana care avea dreptul să beneficieze de dispozițiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.“ … 11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autorii excepției relevă aspecte ce țin de aplicarea legii, ce nu revin competenței instanței de contencios constituțional. … 13.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, arată că art. 121 din Legea nr. 223/2015 are ca obiect instituirea unui drept patrimonial care se acordă la cererea titularilor. În speță, titularul pensiei a decedat la data de 15 septembrie 2015, iar legea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, există două situații juridice diferite: în primul caz este vorba despre dreptul fundamental la pensie al titularului (fie ultima pensie, fie drepturi restante la pensie), care are valoarea unui „bun“ și se cuvine de drept moștenitorilor; în al doilea caz, nu este reglementată plata unor drepturi restante, deoarece în perioada respectivă (1 ianuarie 2011-30 septembrie 2013), pensiile au fost plătite în sumele calculate potrivit reglementărilor legale în vigoare, stabilite în baza Legii nr. 119/2010 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011; ca urmare, potrivit principiului tempus regit actum, norma criticată nu prevede acordarea unor drepturi restante la pensie, ci un beneficiu constând în sumele între cuantumurile pensiilor militare pentru luna decembrie 2010 și cele stabilite prin desființarea pensiilor speciale pentru perioada stabilită prin lege. Ca atare, cele două categorii de venituri au natura juridică diferită: prima reprezintă dreptul fundamental la pensie, constituit și recunoscut ca atare la data decesului, în timp ce cea de-a doua reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor unei categorii de pensionari pentru perioada în care a modificat modul de calcul al pensiei de serviciu, condiționat de depunerea unei cereri de către titular. Această condiție este de natură să lipsească/decadă din dreptul de a obține diferențele de sume și titularii – în viață – care nu au depus cerere în termenul legal. … 14.Cât privește discriminarea la care fac referire autorii excepției, și anume între titularii care au decedat înainte, respectiv după intrarea în vigoare a legii, Avocatul Poporului consideră că aceasta nu poate fi reținută, deoarece distincția este determinată de principiul aplicării legii civile în timp. În ceea ce privește modificarea pensiilor de serviciu prin Legea nr. 119/2010 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, Curtea Constituțională s-a pronunțat în numeroase rânduri asupra conformității acestora cu prevederile constituționale (de exemplu, deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010, nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 1.268 din 27 septembrie 2011), reținând că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Cât privește acordarea acestui supliment s-a arătat că „ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“. Observă astfel că diferențele acordate prin norma legală criticată reprezintă, în fapt, „suplimentul“ la care se referă deciziile Curții Constituționale precitate și au aceeași natură juridică, acordarea acestuia fiind la latitudinea legiuitorului, adoptată în funcție de politica statului. Pe cale de consecință, atribuirea acestor diferențe este supusă unor condiții legale, și anume depunerea unei cereri de către titularul dreptului la pensie. Nedepunerea cererii sau depunerea cererii de altă persoană decât titularul dreptului determină un tratament juridic diferit care nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994). Totodată, a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 și Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015). … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, dispoziții potrivit cărora „(1) Diferențele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 și cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, se restituie titularilor, la cererea acestora, în mod eșalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ … 18.Autorii excepției consideră că aceste prevederi de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 19.Examinând cadrul legal din care face parte textul de lege criticat, Curtea constată că acesta reglementează regimul pensiilor militare de stat. Dispozițiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 pot fi înțelese prin analiza evoluției istorice a acestei materii. Astfel, Curtea reține că, potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, și Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, pensiile militare de stat au avut un caracter special, derogând, prin condițiile de acordare și modul de calcul de la pensiile stabilite în sistemul public de pensii, care se acordau pe baze contributive. Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat, în esență, că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. … 20.În contextul crizei economice traversate de România în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care a dispus transformarea pensiilor militare de stat, a celor acordate polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, precum și a altor tipuri de pensii speciale în pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv în pensii calculate pe baze contributive. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, s-a dispus revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, precum și a aceluiași tip de pensii, la cerere, în cazul în care au rezultat alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă, utile în sistemul public de pensii, care se aveau în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual. … 21.Prin art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, s-a prevăzut că „Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010“, plata acestor drepturi urmând a se efectua începând cu data de 1 octombrie 2013. … 22.Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensiile acordate militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au redobândit un statut special, distinct de sistemul public de pensii. Pentru a diminua consecințele suferite de titularii pensiilor militare de stat ca urmare a recalculării și revizuirii pensiilor, potrivit Legii nr. 119/2010 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 241/2013, care a prevăzut practic o revenire la cuantumul pensiei avut anterior aplicării dispozițiilor acestor acte normative, legiuitorul a instituit, prin art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 o dispoziție cu caracter reparator ce constă în acordarea unor drepturi care să acopere pierderile suferite de titularii dreptului la pensie proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Aceste drepturi bănești își au temeiul exclusiv în dispozițiile Legii nr. 223/2015 și nu decurg din reglementările privind acordarea dreptului la pensie până la intrarea în vigoare a acestei legi. În concluzie, dreptul prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu face parte din componenta contributivă a dreptului la pensie, ci este un drept patrimonial distinct, cu caracter reparator, ale cărui condiții de acordare depind, în mod exclusiv, de opțiunea legiuitorului, neavând temei constituțional. … 23.Cu toate acestea, Curtea observă că, indiferent dacă un drept patrimonial are o sorginte constituțională sau legală, în reglementarea sa legiuitorul trebuie să respecte prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 24.În ceea ce privește autorii excepției, Curtea constată că aceștia sunt succesori ai unui titular al dreptului de pensie militară care a decedat la data de 15 septembrie 2015, între data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 223/2015 și data intrării sale în vigoare, respectiv 1 ianuarie 2016. Autorii excepției se consideră discriminați în raport cu titularii pensiilor militare de stat care au posibilitatea să obțină dreptul prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, precum și în raport cu succesorii titularilor care au formulat cererea de restituire. În acest sens amintesc că, potrivit art. 7 din Normele pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 15 martie 2016, „În situația în care titularii au decedat ulterior depunerii cererii prevăzute la art. 3 din prezentele norme, diferențele cuvenite și neîncasate de către titular se restituie potrivit prezentelor norme și se plătesc, prin mandat poștal, soțului supraviețuitor, copiilor, părinților ori, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.“ … 25.Față de această susținere, Curtea constată că dispozițiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu reglementează modul în care succesorii pot dobândi dreptul patrimonial prevăzut de acest text de lege, ci doar că acordarea acestui drept se face la cererea titularilor. În realitate, autorii excepției critică interpretarea care decurge din normele de aplicare a textului de lege criticat, pe care o consideră discriminatorie în sensul arătat. … 26.Curtea reține că, potrivit celor statuate în jurisprudența sa, „principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011). … 27.Or, Curtea constată că situațiile comparate de autorii excepției sunt diferite, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu dobândește semnificația încălcării prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, Curtea reține că, distinct de condiția formulării unei cereri în vederea acordării dreptului patrimonial prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 de către titularul dreptului de pensie militară de stat, prima condiție pentru ca acest drept să intre în patrimoniul titularului pensiei militare de stat o constituie existența temeiului juridic pentru acordarea acestui drept. Așa cum s-a reținut mai sus, temeiul acestui drept l-a constituit însăși Legea nr. 223/2015. Prin urmare, anterior intrării acesteia în vigoare, nu se poate vorbi despre existența dreptului patrimonial cu caracter reparator în fondul activ al legislației, astfel că acesta nu avea cum să intre în patrimoniul titularului unei pensii militare de stat. Așa fiind, în condițiile în care titularul unei pensii militare a decedat anterior intrării în vigoare a legii, succesorii săi nu au un temei legal pentru a solicita acordarea dreptului patrimonial prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, situație care îi plasează într-o ipoteză evident diferită de cea a titularilor dreptului la pensie militară de stat care, după intrarea în vigoare a acestui act normativ, au solicitat acordarea acestui drept, precum și de cea a succesorilor acestora. … 28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Stoian și Dan-Ionel Stoian în Dosarul nr. 572/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește