DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Gheorghe Matei în Dosarul nr. 4.606/102/2017/a1.1 al Tribunalului Mureș – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.608D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a textului de lege criticat. În acest sens, arată că, în speță, judecătorul de cameră preliminară a respins o excepție privind competența procurorului de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, astfel că autorul excepției de neconstituționalitate critică, de fapt, soluția adoptată de judecătorul de cameră preliminară. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 16 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.606/102/2017/a1.1, Tribunalul Mureș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Matei într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de dispozițiile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, deoarece sintagma „persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul […], al companiilor și societăților naționale“ este lipsită de claritate și de previzibilitate. Arată că, în procedura de cameră preliminară, a solicitat judecătorului să constate nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală, întrucât Direcția Națională Anticorupție nu avea competența să efectueze urmărirea penală în cauză, nefiind întrunită niciuna din ipotezele prevăzute de dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. În acest sens, consideră că stabilirea competenței Direcției Naționale Anticorupție – adică determinarea sferei persoanelor care au calitatea de conducător al unei companii naționale – trebuie raportată la lege. Astfel, dispozițiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 575/2001 privind înființarea Societății Naționale de Gaze Naturale „Romgaz“ – S.A. prin fuziunea Societății Comerciale de Explorare și Producție a Gazelor Naturale „Exprogaz“ – S.A. cu Societatea Națională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale „Depogaz“ – S.A. prevăd că Romgaz – S.A. are organizate în componența sa sedii secundare cu statut de sucursală, fără personalitate juridică, printre care se regăsește și Sucursala Târgu Mureș. Or, calitatea unuia dintre inculpați de director al Sucursalei Târgu Mureș din cadrul Romgaz – S.A. nu atrage competența Direcției Naționale Anticorupție, fapt confirmat și de prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 575/2001, care stabilesc că Romgaz – S.A. este condusă de adunarea generală a acționarilor și de consiliul de administrație. Autorul excepției de neconstituționalitate subliniază că textul de lege criticat nu prevede criteriile cu ajutorul cărora se stabilește persoana care are calitatea de „conducător al unei companii naționale“, ceea poate da naștere arbitrarului. Astfel, textul normei analizate menționează numai titulatura de „director“, fără a preciza dacă sunt avute în vedere doar companiile și societățile centrale sau și sucursalele din subordinea acestora. Consideră că, în acest mod, se încalcă principiul legalității procesului penal, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 647 din 5 octombrie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și nr. 302 din 4 mai 2017. De asemenea, menționează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66. … 6.Tribunalul Mureș – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită Curții Constituționale interpretarea unui text de lege. Consideră că orice excepție de neconstituționalitate care vizează interpretarea și aplicarea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță trebuie respinsă ca fiind inadmisibilă, întrucât, potrivit prevederilor art. 126 din Constituție, această atribuție intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. Arată, astfel, că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (deciziile nr. 876 din 30 noiembrie 2006, nr. 618 din 26 iunie 2007, nr. 636 din 11 mai 2010 și nr. 1.087 din 18 decembrie 2012), cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare, discriminarea cetățenilor chemați în justiție, excedează competenței sale. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat că nu intră în competența sa să interpreteze legea, iar, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. De altfel, instanța apreciază că, în reglementarea cu privire la competența Direcției Naționale Anticorupție supusă controlului de constituționalitate, funcția de director este una previzibilă, fiind redată la modul general în care aceasta apare în organigrama oricărei instituții, fără numeroasele fluctuații specifice fiecărei societăți – spre exemplu, la unele societăți pot exista funcții de director executiv, diferiți directori adjuncți etc., iar la altele nu -, fiind un sistem deschis. Această deschidere nu afectează însă previzibilitatea textului de lege, întrucât orice persoană care îndeplinește o funcție de director, indiferent de titulaturile secundare, se poate aștepta, în mod rezonabil, să intre sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002, la o simplă lecturare a normei criticate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002. Dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 au fost modificate prin prevederile art. 58 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții: […] b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din Codul penal.“ … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare, întrucât calitatea de director al unei sucursale din cadrul unei societăți naționale a atras competența Direcției Naționale Anticorupție. Or, în această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Astfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că a răspunde criticilor autorului excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, Decizia nr. 524 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 13 ianuarie 2020, paragraful 16, și Decizia nr. 246 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 31 iulie 2020, paragraful 16). … 13.Prin urmare, ținând cont de prevederile art. 126 alin. (1) și ale art. 146 lit. d) din Constituție, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 14.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Gheorghe Matei în Dosarul nr. 4.606/102/2017/a1.1 al Tribunalului Mureș – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește