DECIZIA nr. 262 din 9 mai 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 20 iulie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 33
ART. 6REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 364 15/09/2004
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 5
ART. 7REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 42
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 303 15/11/2022
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 14REFERIRE LALEGE 303 15/11/2022
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 675 21/10/2021
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 119 15/02/2007
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 675 21/10/2021
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Constantin Tăutu în Dosarul nr. 10.431/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 720D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că se urmărește, pe calea controlului de constituționalitate, includerea în conținutul normei criticate a unor noi categorii de beneficiari ai dispoziției legale ce formează obiectul excepției. Or, ține de opțiunea legiuitorului să includă sau nu exercitarea anumitor profesii juridice în vechimea necesară magistratului pentru acordarea pensiei de serviciu, iar Curtea Constituțională nu are competența de a complini o omisiune legislativă, acest aspect fiind în limitele marjei de apreciere a Parlamentului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.431/99/2017, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Constantin Tăutu într-o cauză având ca obiect obligarea Tribunalului Botoșani să îi elibereze o adeverință în care să se menționeze că îndeplinește condițiile de vechime în magistratură în vederea stabilirii pensiei de serviciu.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituționale în măsura în care nu se referă și la ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, în ceea ce privește asimilarea activității desfășurate de aceștia cu vechimea în magistratură utilă pentru deschiderea drepturilor de pensie în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Ținând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toți candidații au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este inechitabilă oferirea unui tratament privilegiat la un moment ulterior doar unei anumite categorii de magistrați, respectiv celor care au deținut anterior funcțiile enumerate în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.6.Se susține că diferențierea nu se poate justifica pe considerentul că activitatea pe care o desfășoară ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice nu este apropiată de cea a judecătorilor sau procurorilor. Dimpotrivă, pentru a demonstra similitudinea cu situația procurorilor în ceea ce privește atribuțiile de serviciu și controlul ierarhic, autorul excepției invocă o serie de prevederi din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare și din Codul de procedură penală, conchizând că atribuțiile ofițerului de poliție judiciară se suprapun de multe ori cu cele ale procurorului.7.De asemenea, arată că ofițerii de poliție judiciară au un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de polițiști, iar interdicțiile prevăzute de art. 42-45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt similare celor stabilite în sarcina judecătorilor și procurorilor prin dispozițiile art. 5-10 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Or, pensia de serviciu echivalează cu o compensație a rigorilor regimului special căruia trebuie să i se supună anumite categorii de salariați.8.Consideră că este profund inechitabilă și în vădită contradicție cu scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea pensiei de serviciu eliminarea, fără nicio justificare obiectivă și rezonabilă, din calculul vechimii pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu înainte de împlinirea vârstei de 60 ani, a persoanei care, anterior promovării examenului de admitere în magistratură și exercitarea funcției de judecător, a deținut calitatea de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, având atribuții și interdicții similare cu cele ale procurorilor.9.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. Având însă în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra dispozițiilor de lege indicate de autorul excepției, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate.14.Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 avea următorul conținut normativ: (2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.(3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică neincluderea activității desfășurate de ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice în enumerarea profesiilor a căror exercitare, anterior intrării în magistratură, poate fi luată în calcul pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu pentru judecători și procurori înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani.17.Curtea a mai analizat această problematică, prin prisma unor critici identice, respingând, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 675 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 7 ianuarie 2022.18.Cu acel prilej, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, a constatat că este opțiunea legiuitorului asimilarea cu vechimea utilă în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu a exercitării anumitor profesii juridice. O astfel de reglementare nu pune în discuție o eventuală discriminare, ținând de viziunea legislativă a Parlamentului, adaptată realităților sociale existente.19.Totodată, Curtea Constituțională a arătat că nu are competența de a complini o omisiune legislativă, de vreme ce aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constituțional al egalității în fața legii, astfel că nu prezintă relevanță constituțională, ci intră în marja suverană de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. În consecință, față de critica formulată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă, excedând competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.20.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, Curtea observă că, în mod similar cu situația din cauza soluționată prin Decizia nr. 675 din 21 octombrie 2021, precitată, pe de o parte, că autorul acesteia nu motivează în niciun fel pretinsa neconstituționalitate a acestora, astfel că excepția nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe de altă parte, nu este îndeplinită nici condiția legăturii cu cauza, impusă de art. 29 alin. (1) din aceeași lege. Astfel, conținutul normativ al art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 are în vedere situația în care judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani beneficiază de pensia de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, or, autorul excepției, neîndeplinind criteriul vârstei, nu intră sub incidența textului de lege menționat.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Constantin Tăutu în Dosarul nr. 10.431/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x