DECIZIA nr. 262 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Marian Manea în Dosarul nr. 1.314/214/2016 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.468D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând precedentul constituțional. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.314/214/2016, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Marian Manea într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă acțiunea de stabilire a paternității ca prescrisă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă egalitatea în drepturi, deoarece fără nicio justificare instituie regimuri juridice diferite în situații similare și îl discriminează pe bărbatul prezumat ca tată al unui copil născut până la 30 septembrie 2011, lipsindu-l de posibilitatea contestării paternității pe care o are cel prezumat a fi tată al copilului născut începând cu data de 1 octombrie 2011, cei vizați de prezumția de paternitate cunoscând în aceeași perioadă, respectiv ulterior datei de 1 octombrie 2011, în condițiile art. 430 alin. (1) teza a doua din Codul civil, că prezumția de paternitate nu corespunde realității. Este exclus să se rețină că, reglementând astfel, textul criticat dă satisfacție principiului legal potrivit căruia legea civilă reglementează numai pentru viitor și nu are putere retroactivă, atât timp cât împrejurările de fapt, ce justifică formularea cererii de tăgadă a paternității, și anume dobândirea de informații ce conduc la concluzia că prezumția de paternitate nu corespunde realității, s-au petrecut în ambele ipoteze sub imperiul legii noi. … 6.Tribunalul Argeș – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că textul criticat respectă principiul neretroactivității legii, fiind firesc ca dispozițiile noului Cod civil să fie aplicabile în cazul copiilor născuți după intrarea în vigoare a acestuia. Neretroactivitatea legii nu aduce atingere principiului egalității în drepturi și nu creează nicio discriminare față de bărbatul prezumat tată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că textul criticat reprezintă o normă tranzitorie care reglementează legea aplicabilă situațiilor juridice concrete în materia filiației, în raport cu data intrării în vigoare a noului Cod civil. În ceea ce privește aplicarea legii în timp, este consacrat principiul aplicării imediate a legii noi, în sensul că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, toate situațiile juridice care se ivesc ulterior sunt supuse reglementării noii legi. Asigurarea previzibilității legii și stabilității raporturilor juridice face ca legea să nu mai poată fi aplicată retroactiv unor situații născute anterior intrării în vigoare a unei legi al cărei conținut nu era cunoscut subiecților de drept și care nu se putea conforma unor cerințe legale care nu existau și pe care nu le putea anticipa. Tocmai de aceea opțiunea legiuitorului pentru norma tranzitorie criticată este firească, momentul nașterii copilului fiind elementul definitoriu în raport cu care se stabilește și legea aplicabilă acțiunii. Totodată, se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul neretroactivității legii. … 9.Avocatul Poporului apreciază că art. 47 din Legea nr. 71/2011 este neconstituțional în măsura în care se aplică și acțiunilor în „contestația“ filiației față de tatăl din căsătorie. Se menționează că acest punct de vedere al Avocatului Poporului a mai fost exprimat și reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 847 din 10 decembrie 2015, decizie prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate formulată. … 10.Se arată că prin art. 434 din Codul civil a fost reglementată o instituție nouă de drept civil, respectiv contestarea filiației față de tatăl din căsătorie, instituție care nu avea un corespondent în Codul familiei din 1953, doctrina și practica judiciară fiind cele care au creat o cale de acțiune în așa numita contestare a paternității copilului aparent din căsătorie. Prin această acțiune se urmărea exclusiv înlăturarea prezumției de paternitate greșit aplicate datorită înregistrării greșite a copilului, ca fiind din căsătorie. Lipsa acestei reglementări în Codul familiei a determinat introducerea unor reguli clare în noul Cod civil – art. 434. Dat fiind această diferență majoră între cele două reglementări, cea veche și cea nouă, înseamnă că reglementările novatoare vor fi destinate exclusiv situațiilor constituite după intrarea în vigoare a legii și care respectă întocmai exigențele acesteia. … 11.Principiul neretroactivității nu este însă încălcat dacă se aplică legea nouă unor raporturi constituite în trecut, dar care se adaptează condițiilor nou-introduse, prin reconfigurarea elementelor sale. În aceste cazuri, aplicarea imediată a legii noi este dictată de importanța acelei reglementări, în considerarea necesității de a proteja anumite drepturi și valori deosebit de însemnate. Or, dreptul copilului de a-și cunoaște identitatea personală trebuie protejat în toate formele, indiferent că vorbim de copiii născuți anterior intrării în vigoare a noului Cod civil sau de cei născuți după intrarea în vigoare a acestuia. Deosebirea de tratament juridic apare ca nefiind întemeiată pe un criteriu obiectiv și rezonabil, creându-se astfel o situație în care este imposibil să se acorde prioritate realității biologice asupra unei prezumții legale de paternitate, ceea ce nu este compatibil cu obligația statelor de a garanta respectarea efectivă a vieții private și de familie, conform art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, care au următorul cuprins: „Stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor Codului civil și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după intrarea lui în vigoare.“ … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, chiar prin raportare la acțiunea în tăgada paternității. Astfel, prin Decizia nr. 1.062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragrafele 17-20, Curtea a statuat că situația diferită în care se află titularii dreptului la acțiunea în tăgada paternității, în funcție de data nașterii copilului a cărui paternitate se contestă, derivă din succesiunea în timp a actelor normative în materie, mai concret, din aplicarea principiului general de drept tempus regit actum. Privită din această perspectivă, deosebirea de tratament juridic apare ca fiind întemeiată pe un criteriu obiectiv și rezonabil, fiind astfel de neconceput, în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile, ca legea nouă să se aplice și copiilor născuți înainte de intrarea ei în vigoare, respectiv efectele juridice ale legii noi să fie aplicabile și unei situații trecute, și anume nașterea copilului. … 17.În legătură cu acest aspect, Curtea a reținut în mod constant că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări. În acest sens sunt Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate. … 18.De altfel, prin Decizia nr. 755 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, și a constatat că sintagma „Dispozițiile prezentei legi privind acțiunea în tăgăduirea paternității, […], sunt aplicabile și în cazul copiilor născuți înainte de intrarea sa în vigoare, chiar dacă cererea este în curs de judecată“ este neconstituțională, fiind în contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, în condițiile în care legea nouă se aplică unui drept născut sub imperiul legii vechi. … 19.De asemenea Curtea mai reține că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate și prin raportare la sintagma „orice altă acțiune privitoare la filiație“; în acest sens, prin Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2016, Curtea a constatat că este de neconceput, în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile, ca legea nouă să se aplice și copiilor născuți înainte de intrarea ei în vigoare, respectiv ca efectele juridice ale legii noi să fie aplicabile și unei situații trecute, și anume nașterea copilului. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Manea în Dosarul nr. 1.314/214/2016 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește