DECIZIA nr. 261 din 27 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“, excepție ridicată de Societatea Cronos Distribuție – S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr. 5.775/740/2014 al Tribunalului Teleorman – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 353D/2016. … 2.La apelul nominal, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece legiuitorul a pus la dispoziția părților interesate plângerea contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, care, prin necontestare, a devenit titlu executoriu. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 2 decembrie 2003. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.775/740/2014, Tribunalul Teleorman – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelanta-contestatoare Societatea Cronos Distribuție – S.R.L. din Alexandria într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 1.937 din 5 mai 2015 pronunțate de Judecătoria Alexandria, având ca obiect contestație la executare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În acest sens, arată că, la data emiterii actelor de sancționare, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor (anul 2011), nu avea cum să anticipeze că legiuitorul va adopta, la presiunea opiniei publice, o succesiune de legi contravenționale mai favorabile și nu avea cum să formuleze plângeri cuprinzând apărări bazate pe legi care urmau să fie adoptate. Or, ulterior, în anul 2012, a fost adoptată Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Însă, la momentul adoptării Legii nr. 144/2012, nu mai putea formula plângere împotriva proceselor-verbale de contravenții, întrucât acestea fuseseră emise în anul 2011 și expirase termenul de decădere de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. (1) din Ordonanța nr. 2/2001, termen în care putea formula plângere contravențională. De asemenea, ulterior, a fost pronunțată Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiției – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care poate fi asimilată unei legi contravenționale mai favorabile. Cu toate acestea, dispozițiile de lege criticate nu permit ca, în cadrul contestației la executare, să se invoce legea contravențională mai favorabilă, ceea ce contravine art. 15 alin. (2) din Constituție. … 6.Tribunalul Teleorman – Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, chiar dacă autoarea excepției aparent invocă chestiuni de aplicare a legii contravenționale în timp, scopul demersului său este acela de a se constata neconstituționalitatea art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, din perspectiva faptului că o împiedică să invoce apărări de fond cu privire la un titlu pentru a cărui desființare există o cale procedurală specifică, și anume plângerea contravențională. Instanța apreciază că opțiunea legiuitorului de a limita sfera apărărilor de fond în cadrul contestației la executare este consecința firească a faptului că pentru anumite titluri executorii, debitorii cărora li se opun astfel de titluri au deschise căi procesuale specifice pentru a critica sub toate aspectele legalitatea acestora, astfel că art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu contravine art. 15 alin. (2) din Constituție. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, autoarea excepției a avut la dispoziție procedura plângerii contravenționale, astfel cum a fost reglementată de dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. Neexercitarea unui drept în condițiile și termenele stabilite de lege (în speță, contestarea procesului-verbal ce constituie titlu executoriu, în termenul de 15 zile stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001) nu poate fi un argument folosit în apărarea sa pentru a invoca analizarea fondului dreptului cuprins în titlul executoriu în cadrul contestației la executare. În același sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 614 din 27 mai 2008. Totodată, Guvernul consideră că posibilitatea utilizării apărărilor de fond este condiționată de inexistența unor mijloace procedurale speciale pentru realizarea dreptului, în cadrul cărora acestea să poată fi invocate. Prevederile de lege criticate își găsesc corespondent în art. 399 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constatând în numeroase cazuri constituționalitatea acestora, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003 și nr. 308 din 29 martie 2007. În concluzie, consideră că, prin raportare la speță, procesul-verbal de constatare și sancționare a faptelor contravenționale, întocmit potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, nu poate forma obiectul unei analize de fond în cadrul contestației la executare, într-o astfel de situație existând o procedură specială, cea a plângerii contravenționale. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“, având următorul conținut: „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.“ … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din cap. VI – „Contestația la executare“ al titlului I – „Dispoziții generale“ din cartea a V-a – „Despre executare silită“ a Codului de procedură civilă și prevăd că în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“. Aceleași prevederi au existat și în cuprinsul art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea constatând în numeroase cazuri constituționalitatea acestora, de exemplu, Decizia nr. 1.082 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 1 noiembrie 2011, prin care a statuat că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluție contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. În acest sens, Curtea s-a pronunțat, cu valoare de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009. De asemenea, prin Decizia nr. 420 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 octombrie 2005, Curtea a reținut că adoptarea acestei măsuri nu face, în realitate, decât să dea expresie preocupării legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea acelorași apărări în două căi de atac diferite, în scopul tergiversării cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. … 14.Curtea constată că, în speță, autoarea excepției a avut la dispoziție procedura plângerii contravenționale, în termen de 15 zile de la data emiterii procesului-verbal de sancționare, astfel cum a fost reglementată de dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, însă nu a formulat plângeri contravenționale împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. De aceea, nu a putut beneficia nici de Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevedea la art. II că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 „aplicate și contestate în instanță“ până la data intrării în vigoare a legii se anulează. De altfel, autoarea excepției a invocat și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 144/2012, prin Decizia nr. 511 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, Curtea respingând-o ca neîntemeiată, reținând că „cele două categorii de persoane, respectiv contravenienții care au contestat tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 până la data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 – tarife care se anulează conform textului criticat – și cei care nu au formulat astfel de contestații sau ale căror contestații au fost respinse ca tardive, se află în situații juridice diferite, aspect ce justifică tratamentul juridic diferit aplicat de legiuitor“. … 15.Așadar, Curtea reține că neexercitarea unui drept în condițiile și termenele stabilite de lege (în speță, plângerea împotriva procesului-verbal ce constituie titlu executoriu, în termenul de 15 zile stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001) nu poate justifica analiza motivelor de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, pe calea contestației la executare, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească. … 16.Așadar, cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu împiedică aplicarea unei eventuale legi contravenționale mai favorabile, ci doar prevede că, în ipoteza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“. Or, este firesc ca apărările de fond ce privesc titlul executoriu și care pot duce la desființarea acestuia să poată fi invocate pe calea contestației la executare, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Cronos Distribuție – S.R.L. din Alexandria în Dosarul nr. 5.775/740/2014 al Tribunalului Teleorman – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu privire la sintagma „numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui“, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Teleorman – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește