DECIZIA nr. 261 din 22 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 98/119/2018* al Tribunalului Covasna – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.385D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.457D/2018, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.896/119/2017 al Tribunalului Covasna – Secția civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.457D/2018 la Dosarul nr. 1.385D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece elementele principale ale răspunderii disciplinare a polițiștilor, respectiv procedura, sancțiunile, competențele organelor abilitate să controleze această procedură sunt reglementate prin lege organică – Legea nr. 360/2002, prin hotărârea Guvernului stabilindu-se aspectele secundare. Se arată că în același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 213 din 30 martie 2021*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, la data pronunțării prezentei decizii, criticile fiind identice, formulate de același autor.*) Decizia Curții Constituționale nr. 213 din 30 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 15 iunie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierile din 21 și 24 septembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 98/119/2018* și nr. 1.896/119/2017, Tribunalul Covasna – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Popa în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține, în esență, că cercetarea sa prealabilă s-a dispus în temeiul art. 59 din Legea nr. 360/2002 și al art. 6 și 20 din Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, referitoare la acordarea recompenselor și răspunderea disciplinară a polițiștilor. … 9.Se afirmă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, polițistul este subiect al unui raport de serviciu care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente esențiale ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002. Totodată, Curtea a reținut că răspunderea disciplinară, ținând de statutul polițistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin legea organică, respectiv Legea nr. 360/2002, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Ca atare, normele în baza cărora a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 sunt neconstituționale, întrucât prevăd ca procedura cercetării prealabile să fie stabilită printr-o normă administrativă cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin hotărâre a Guvernului. … 10.Tribunalul Covasna – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.385D/2018, apreciază că, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, concretizată prin Decizia nr. 392 din 2 iunie 2014, excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată, textul de lege criticat contravenind dispozițiilor constituționale invocate. De asemenea, în Dosarul nr. 1.457D/2018, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, nefiind încălcată nicio dispoziție constituțională, în condițiile în care art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 vizează atribuirea către Guvern a competenței de adoptare a unui act administrativ cu caracter normativ pentru punerea în executare a legii, respectiv a normelor metodologice de punere în aplicare a unei prevederi a legii, iar nu a unor norme care să se substituie domeniului de reglementare rezervat exclusiv legii organice. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense și răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.“ … 15.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 62^8 din Legea nr. 360/2002, din perspectiva unor critici identice, formulate de același autor, prin Decizia nr. 213 din 30 martie 2021, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, respingând excepția ca neîntemeiată. … 17.Totodată, prin Decizia nr. 693 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1325 din 13 decembrie 2020, paragrafele 26-31, Curtea a reținut că dispozițiile privind răspunderea juridică a polițistului, cuprinse în cap. IV din Legea nr. 360/2002, au fost modificate și completate ca urmare a Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, prin care a constatat că prevederile art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt neconstituționale, întrucât polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale, astfel că orice aspect care vizează „elementele esențiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, inclusiv răspunderea disciplinară, trebuie reglementate prin lege organică. Curtea a reținut că răspunderea disciplinară, ținând de statutul polițistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică, respectiv Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. … 18.În acest sens, Curtea a observat că, potrivit art. 55 din Legea nr. 360/2002, încălcarea de către polițist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz. Potrivit art. 57 din Legea nr. 360/2002, constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise cu vinovăție: a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției; b) neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege; c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluționării lucrărilor; c^1) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului; d) depășirea atribuțiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relațiile cu cetățenii; e) absența nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu; f) producerea de pagube materiale unității din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne; g) încălcarea normelor privind confidențialitatea activității desfășurate; h) nerespectarea prevederilor jurământului de credință; i) imixtiunea ilegală în activitatea altui polițist; j) intervenția pentru influențarea soluționării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane; k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicțiile stabilite prin lege. De asemenea, conform art. 58^2 din Legea nr. 360/2002, principiile care stau la baza procedurii disciplinare sunt: a) prezumția de nevinovăție – polițistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită; b) garantarea dreptului la apărare – se recunoaște dreptul polițistului de a formula și de a susține apărări în favoarea sa, de a prezenta probele și motivațiile pe care le consideră necesare în apărarea sa și de a fi asistat; c) celeritatea procedurii – cauza se soluționează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege; d) contradictorialitatea – asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată; e) proporționalitatea – asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă; f) unicitatea sancțiunii – pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară; g) legalitatea sancțiunii – sancțiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1). Totodată, sancțiunile disciplinare, potrivit art. 58^4 din Legea nr. 360/2002, se stabilesc și se dispun numai după cercetarea prealabilă și după consultarea Consiliului de disciplină, mai puțin în cazul sancțiunilor privind mustrarea scrisă și diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni, care se pot aplica fără consultarea consiliului. Prin excepție, pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, sancțiunile disciplinare se aplică după efectuarea cercetării prealabile, fără consultarea Consiliului de disciplină. … 19.De asemenea, Curtea a observat că, pentru punerea în aplicare a prevederilor din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului referitoare la răspunderea disciplinară a polițiștilor, în temeiul art. 62^8 din lege, a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 725/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 11 septembrie 2015. … 20.Prin urmare, având în vedere cadrul legislativ menționat, Curtea a constatat netemeinicia criticilor de neconstituționalitate formulate, deoarece dispozițiile privind răspunderea juridică a polițistului, cuprinse în cap. IV din Legea nr. 360/2002, au fost modificate și completate ca urmare a Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014 și, în prezent, aspectele esențiale ale răspunderii disciplinare a polițistului sunt prevăzute în lege, iar normele de aplicare a prevederilor legii referitoare la răspunderea disciplinară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, fără ca prin aceasta să se încalce dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității și nici cele ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcționarului public trebuie reglementat prin lege organică. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Popa în dosarele nr. 98/119/2018* și nr. 1.896/119/2017 ale Tribunalului Covasna – Secția civilă și constată că prevederile art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Covasna – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește