DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 264 din Codul de procedură penală raportate la art. 261 alin. (4) din același act normativ, excepție ridicată de Nicodim Eugen Lupea în Dosarul nr. 473/64/2021 al Curții de Apel Brașov – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.402D/2021. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată. La primul termen, din data de 31 martie 2022, autorul excepției a solicitat acordarea unui nou termen de judecată motivat de faptul că nu se află în țară, depunând dovezi în acest sens. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în sală, este prezent domnul Dragoș Septimiu Barna, care, în ședința din data de 31 martie 2022, a depus o cerere de intervenție în dosar.  … 3.Având cuvântul, domnul Dragoș Septimiu Barna susține că cererea de intervenție este admisibilă, potrivit art. 53 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. De asemenea, autorul excepției, Nicodim Eugen Lupea, este de acord cu admiterea cererii de intervenție. … 4.Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de intervenție. Invocă Decizia nr. 696 din 31 octombrie 2019. … 5.Curtea, în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenție formulată, întrucât dispozițiile art. 61 din Codul de procedură civilă, referitoare la cererile de intervenție, sunt aplicabile doar în ceea ce privește procesul civil, nu și în fața Curții Constituționale, care își exercită atribuțiile potrivit unei proceduri jurisdicționale autonome. … 6.Având cuvântul, autorul excepției depune copii după hotărâri judecătorești, solicitând acordarea de asistență juridică gratuită.  … 7.Reprezentanta Ministerului Public, invocând practica Curții Constituționale, solicită respingerea acestei cereri. Apreciază că autorul excepției poate depune acte, precum și concluzii scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate.  … 8.Curtea respinge cererea de acordare de asistență juridică gratuită.  … 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care prezintă aspecte care țin de situația de fapt din diverse dosare de fond. Apreciază că prin necomunicarea documentelor persoanelor îndreptățite să le primească se încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Astfel, persoana vătămată nu mai poate participa la desfășurarea dosarului penal. Susține că există o practică abuzivă ce încalcă previzibilitatea actului de justiție și se împiedică accesul liber la justiție.  … 10.Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că motivarea excepției de neconstituționalitate este generală și se referă la soluționarea pe fond a dosarelor penale. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia nr. 558 din 19 septembrie 2017 și Decizia nr. 103 din 23 februarie 2021 … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:11.Prin Încheierea penală nr. 17/CCP din 1 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 473/64/2021, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 264 din Codul de procedură penală raportate la art. 261 alin. (4) din același act normativ, excepție ridicată de Nicodim Eugen Lupea cu ocazia soluționării unei plângeri împotriva unei ordonanțe de clasare.  … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că dispozițiile criticate nu permit justițiabilului să beneficieze de dreptul de a-i fi comunicate actele de procedură. Susține că nu ar trebui să se prezume că „actele procedurale sunt îndeplinite după trecerea unui anumit termen“. … 13.Curtea de Apel Brașov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate nu permit ca persoana căreia urmează să i se comunice actele de procedură să poată alege la libera sa discreție momentul la care va lua la cunoștință de aceste acte, în caz contrar fiind afectată stabilitatea procesului de înfăptuire a justiției și a procedurilor judiciare. Făcând referire la Decizia nr. 558 din 19 septembrie 2017, instanța judecătorească arată că printr-o nouă comunicare a actelor de procedură, fără nicio justificare temeinică, cu consecința repunerii în termenele procedurale, se creează premisele pentru a fi încălcat dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se ajunge la tergiversarea procesului, astfel încât un termen rezonabil nu ar putea fi respectat în cauză, iar una dintre părți ar putea fi chemată din nou în fața instanței, după trecerea unei lungi perioade de timp, ca urmare a exercitării unei căi de atac, după bunul plac al părții adverse.  … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul susține, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că ulterioara comunicare a actelor de procedură realizată de grefa parchetului specializat în investigarea infracțiunilor din justiție nu poate reprezenta o comunicare în sens procesual (ori o repunere în termen pentru petent), deci o comunicare care să producă efecte specifice în privința momentului de început al curgerii unui nou termen. În caz contrar, ar fi eludate chiar normele care vizează exercitarea cu bună-credință și în termenele prevăzute de lege ori stabilite de către organele judiciare a drepturilor procesuale. De aceea, sancțiunea decăderii care operează în cazul depășirii acestor termene nu acoperă și ipoteza în care persoana interesată dorește să cunoască, ulterior, conținutul actului procesual/ procedural. Apreciază că un astfel de drept nu poate fi îngrădit celor interesați, bineînțeles, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legiuitor. Totuși, sancțiunea decăderii trebuie să privească momentul de început al curgerii termenului pentru formularea unei căi de atac, aceasta fiind însăși esența pentru existența unor termene în cursul procesului penal – prevenirea și limitarea eventualelor abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să tergiverseze soluționarea cauzei prin menținerea cu rea-credință a unei permanente lipse de procedură. … 16.S-ar putea ajunge la situația absurdă ca orice persoană care nu a exercitat o cale de atac în termen să se prezinte la instanță sau parchet pentru a ridica o copie a sentinței sau a ordonanței și să considere că de la acea dată începe să curgă un nou termen pentru a ataca actul respectiv. Privind la situația particulară din prezenta speță, o astfel de atitudine din partea petentului ar putea cauza și o stare de incertitudine în privința intimatului, care nu ar mai cunoaște momentul când starea sa juridică s-ar putea finaliza. De aceea, apreciază că dispozițiile criticate de autorul excepției sunt constituționale, întrucât acestea nu oferă libertate persoanei căreia urmează să i se comunice actele de procedură să poată alege, în mod discreționar, momentul la care va lua la cunoștință de conținutul acestora, aspect care conduce la o disciplinare, rigoare și stabilitate firească a procedurilor judiciare. Invocă Decizia nr. 558 din 19 septembrie 2017. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 264 din Codul de procedură penală raportate la art. 261 alin. (4) din același act normativ, cu următorul conținut: – Art. 261 alin. (4):În lipsa persoanelor arătate la alin. (1) și (2), agentul este obligat să se intereseze când poate găsi persoana citată pentru a-i înmâna citația. Când persoana citată nu poate fi găsită, agentul afișează pe ușa locuinței persoanei citate o înștiințare care trebuie să cuprindă:a)anul, luna, ziua și ora când depunerea sau, după caz, afișarea a fost făcută; … b)numele și prenumele celui care a făcut afișarea și funcția acestuia; … c)numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, reședința, respectiv sediul celui înștiințat; … d)numărul dosarului în legătură cu care se face înștiințarea și denumirea organului judiciar pe rolul căruia se află dosarul, cu indicarea sediului acestuia; … e)mențiunea că înștiințarea se referă la actul procedural al citației; … f)mențiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citația în care destinatarul este în drept să se prezinte la organul judiciar pentru a i se comunica citația; … g)mențiunea că, în cazul în care destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citației în interiorul termenului prevăzut la lit. f), citația se consideră comunicată la împlinirea acestui termen; … h)semnătura celui care a afișat înștiințarea. …  … – Art. 264:(1)Comunicarea celorlalte acte de procedură se face potrivit dispozițiilor prevăzute în prezentul capitol.(2)În cazul persoanelor private de libertate, comunicarea celorlalte acte de procedură se face prin fax sau prin orice alt mijloc de comunicare electronică disponibil la locul de detenție.“ …  … 20.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 4 referitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 22 alin. (1) și (2) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 referitor la libertatea individuală, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 42 alin. (1) referitor la interzicerea muncii forțate, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 58 privind numirea și rolul Avocatului Poporului, art. 59 alin. (1) referitor la exercitarea atribuțiilor de către Avocatul Poporului, art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și art. 131 referitor la rolul Ministerului Public. Totodată, sunt invocate prevederile art. 1, 2,6, 7, 8,10,17, 18, 19 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și art. 1, 2, 3, 4, 5, 6,13, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile capitolul I din titlul VI din Codul de procedură penală reglementează materia citării, comunicării actelor procedurale și a mandatului de aducere. Astfel, dispozițiile art. 257-267 din Codul de procedură penală stabilesc în detaliu aspecte ale comunicării actelor de procedură, precum modul de citare, conținutul citației, locul de citare, înmânarea citației, înmânarea citației altor persoane, imposibilitatea de a comunica citația, dovada de primire și procesul-verbal de predare a citației, incidente privind citarea, comunicarea altor acte procedurale, mandatul de aducere, executarea mandatului de aducere, accesul la bazele electronice de date. … 22.În acest context, Curtea observă că, prin Decizia nr. 442 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 noiembrie 2017, a reținut că prevederile art. 260 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd, în mod expres, că înmânarea citației trebuie făcută personal. Astfel, rezultă intenția legiuitorului de a reglementa, ca regulă, prevăzută la alin. (1) al art. 260 din Codul de procedură penală, înmânarea citației, în mod personal, persoanei citate, oriunde este găsită, cu condiția semnării dovezii de primire. În continuare, la alin. (2) al articolului anterior menționat, ca excepție de la această regulă, în situația refuzului primirii citației, au fost prevăzute afișarea pe ușa destinatarului a unei înștiințări de către persoana însărcinată să comunice citația și încheierea unui proces-verbal cu privire la împrejurările constatate. Înștiințarea afișată, conform art. 260 alin. (2) din Codul de procedură penală, trebuie să cuprindă: anul, luna, ziua și ora când afișarea a fost făcută; numele și prenumele celui care a făcut afișarea și funcția acestuia; numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, reședința, respectiv sediul celui înștiințat; numărul dosarului în legătură cu care se face înștiințarea și denumirea organului judiciar pe rolul căruia se află dosarul, cu indicarea sediului acestuia; mențiunea că înștiințarea se referă la actul procedural al citației; mențiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citația în care destinatarul este în drept să se prezinte la organul judiciar pentru a i se comunica citația; mențiunea că, în cazul în care destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citației în interiorul termenului prevăzut la art. 260 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală, citația se consideră comunicată la împlinirea acestui termen; semnătura celui care a afișat înștiințarea. … 23.Având în vedere aspectele mai sus enumerate, Curtea a constatat că dispozițiile art. 260 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd datele pe care înștiințarea trebuie să le cuprindă, în scopul realizării unei informări exhaustive a persoanei citate, având calitatea de suspect sau de inculpat, cu privire la cauza în care este citată, inclusiv condițiile în care citația se consideră comunicată. … 24.De asemenea, Curtea a constatat că, în situația refuzului primirii citației, potrivit art. 260 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, persoana citată este înștiințată atât despre numărul dosarului în legătură cu care se face înștiințarea și despre denumirea și sediul organului judiciar pe rolul căruia se află respectivul dosar, cât și despre termenul în interiorul căruia trebuie să se prezinte pentru a-și ridica citația, așa încât acesteia îi sunt asigurate toate premisele pentru a intra în posesia informațiilor cuprinse, conform art. 258 alin. (1) din Codul de procedură penală, în conținutul citației. Așa fiind, suspectului sau inculpatului îi sunt asigurate, cu prilejul citării, premisele necesare prezenței sale în fața organului judiciar la termenul stabilit de acesta și ale pregătirii apărării, personal sau prin intermediul unui avocat. Pentru aceste considerente, Curtea reține că titularului citației îi sunt asigurate, prin procedura reglementată în textele criticate, toate garanțiile procesuale necesare exercitării drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 și 24 din Constituție, precum și de art. 6 din Convenție. … 25.Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că dispozițiile din Codul de procedură penală sunt de natură a asigura prezența în fața organelor judiciare a persoanelor citate, constituind, în acest fel, o garanție a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare, și nu o încălcare a drepturilor fundamentale invocate de autorul excepției. … 26.Mai mult, Curtea observă că nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la citare constituie cauză de nulitate relativă, conform art. 282 alin. (1) coroborat cu art. 281 din Codul de procedură penală. Acestea din urmă, fiind norme cu caracter general, prevăzute de legiuitor în partea generală a Codului de procedură penală, sunt aplicabile în privința tuturor cazurilor de nerespectare a dispozițiilor procesual penale care pot interveni pe tot parcursul procesului penal. Acest mecanism juridic de sancționare a nelegalei citări constituie o altă formă de garantare a drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 și 24 din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 507 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 11 noiembrie 2016, paragraful 23). … 27.Totodată, Curtea observă că, prin Decizia nr. 558 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 10 noiembrie 2017, a constatat că dispozițiile art. 264 din Codul de procedură penală dispun cu privire la comunicarea celorlalte acte de procedură, care se face potrivit dispozițiilor prevăzute în capitolul referitor la citare. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că norma nu îngrădește în niciun fel dreptul la apărare al persoanei interesate, ci, dimpotrivă, reprezintă expresia dreptului la un proces echitabil, legiuitorul stabilind, astfel, procedura de urmat în cazul comunicării celorlalte acte de procedură. Împrejurarea că un act se consideră comunicat de la data expirării termenului stabilit de organul judiciar nu este de natură a împiedica accesul liber la justiție și de a îngrădi dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, este menită să asigure îndeplinirea condițiilor procedurale necesare pentru soluționarea litigiului dedus judecății. … 28.Curtea a constatat că în această materie, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv condițiile de exercitare a diferitelor drepturi procesuale. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezintă expresia aplicării dispozițiilor constituționale invocate mai sus. Departe de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art. 264 alin. (1) din Codul de procedură penală constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces. (Decizia nr. 103 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 7 iunie 2021). … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicodim Eugen Lupea în Dosarul nr. 473/64/2021 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 264 din Codul de procedură penală raportate la art. 261 alin. (4) din același act normativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește