DECIZIA nr. 260 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, excepție ridicată de Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ din București în Dosarul nr. 6.826/3/2015* al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.218D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, se arată că Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al regiei. Beneficiarul cotelor de contribuție preluate de la regia antereferită este Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Transporturilor. Ambele entități prestează servicii de interes public în numele Ministerului Transporturilor. Din această perspectivă este justificată și chiar este necesară configurarea prin lege a unor mecanisme financiare apte să preîntâmpine apariția unor blocaje. Se mai arată că nu este încălcat dreptul de proprietate privată, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.826/3/2015*, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, excepție ridicată de Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții prin care se solicită achitarea, în temeiul art. 3 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011, a contribuției datorate de autoarea excepției de neconstituționalitate către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) pentru perioada 2012-2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că persoanele juridice, inclusiv regiile autonome, sunt titulare ale dreptului de proprietate privată asupra bunurilor din patrimoniul lor. Or, în condițiile în care legiuitorul se subrogă în drepturile consiliului de administrație și hotărăște direct care să fie utilizarea veniturilor obținute de o regie autonomă, fără să țină cont de voința persoanei juridice și de cheltuielile efectuate de aceasta pentru obținerea respectivelor venituri, se anulează caracterul exclusiv al dreptului de proprietate al regiei asupra veniturilor obținute. Statul se comportă ca un adevărat proprietar asupra veniturilor regiei autonome și dispune direct de acestea în loc să își exprime voința în cadrul consiliului de administrație prin intermediul reprezentanților săi. Se subliniază că, prin caracterul exclusiv al dreptului de proprietate, se înțeleg nu numai puterile depline ale titularului dreptului, ci și monopolul acestuia asupra bunului său și excluderea terților, inclusiv a autorităților publice. Se concluzionează că, prin textele criticate, a fost anulat efectul urmărit de legiuitor prin înființarea regiilor autonome deoarece tot statul este cel care dispune prin acte normative asupra patrimoniului acestora, și nu înseși regiile. … 6.Se arată că dispozițiile legale criticate lipsesc dreptul de proprietate de atributele folosinței și dispoziției, întrucât legiuitorul împiedică proprietarul să folosească bunul constând în venitul încasat după cum dorește în scopul de a-și satisface propriile nevoi. Luarea și redirecționarea de către legiuitor a 20% din venitul proprietarului către o altă entitate lipsește proprietarul de posibilitatea de a folosi în interes propriu 20% din venitul intrat în patrimoniul său. Astfel, proprietarul nu se mai poate servi de bunul său și nici dispune de acesta, neputându-se opune prevederilor exprese ale actului normativ contestat. … 7.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Se arată că Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al regiei. Beneficiarul cotelor de contribuții prelevate de la regia autonomă antereferită este Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Transporturilor. Prin urmare, ambele entități sunt autorizate să presteze servicii de interes public în numele Ministerului Transporturilor. Din această perspectivă este justificată, și chiar necesară, configurarea prin lege a unor mecanisme financiare apte să preîntâmpine apariția unor blocaje în activitatea lor, care ar leza interesul public. … 11.Cu privire la pretinsa restrângere a dreptului de proprietate al regiei autonome, este invocată jurisprudența instanței constituționale cu privire la dreptul de proprietate privată [Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016] și se subliniază că ingerința adusă acesteia, prin prelevarea obligatorie a unor cote de contribuții, este proporțională cu scopul urmărit. … 12.Se mai indică faptul că de la 1 ianuarie 2018, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 352/2015, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier ar urma să se finanțeze integral de la bugetul de stat, fiind eliminate contribuțiile datorate acestuia de către autoarea excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011, care, în prezent, are următorul cuprins:I.S.C.T.R. este finanțat din venituri proprii, care se constituie astfel:a)prin virarea de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. (A.R.R.) și Regia Autonomă «Registrul Auto Român» (R.A.R.) în contul I.S.C.T.R. a unei sume echivalente cu media procentelor alocate de către fiecare dintre cele două structuri pentru activitatea de control în ultimii 2 ani, raportată la cuantumul total al tarifelor încasate, în vederea acoperirii cheltuielilor necesare înființării și organizării I.S.C.T.R. Modalitatea de transfer al acestor sume se stabilește pe bază de protocol încheiat între A.R.R. și R.A.R., pe de o parte, și I.S.C.T.R., pe de altă parte. Sursele proprii de finanțare nu au impact asupra bugetului de stat și nu implică mărirea tarifelor deja existente; … b)prin virarea, lunar, de către A.R.R. în contul I.S.C.T.R., în vederea funcționării acestuia, a unei contribuții în procent de 20% din cuantumul tarifelor încasate pentru serviciile specifice prestate de către A.R.R. către terți, cu excepția tarifelor încasate de către A.R.R. pentru serviciile specifice prestate prin aplicarea prevederilor Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, și a normelor de aplicare a acesteia, respectiv prin virarea, lunar, de către R.A.R. în contul I.S.C.T.R., în vederea funcționării acestuia, a unei contribuții în procent de 5% din cuantumul tarifelor încasate pentru serviciile specifice prestate de către R.A.R. către terți; … c)prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, un procent de 30% din sumele încasate în urma aplicării sancțiunilor contravenționale, altele decât sumele încasate în urma aplicării art. 61 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.373/2008 privind reglementarea furnizării și transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.777/2004 privind introducerea restricției de circulație pe unele sectoare de autostrăzi și de drumuri naționale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, în zilele de vineri, sâmbătă, duminică și de sărbătoare legală, cu modificările și completările ulterioare. …  … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții prin care se solicită achitarea de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român“, în temeiul art. 3 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011, a contribuției datorate de autoarea excepției de neconstituționalitate către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) pentru perioada 2012-2014. În consecință, excepția de neconstituționalitate care vizează art. 3 lit. a) și c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 este inadmisibilă, întrucât acțiunea introductivă de instanță nu vizează obligarea Regiei Autonome „Registrul Auto Român“ și la plata sumelor de bani prevăzute de acest text, care, în aceste condiții, nu are legătură cu cauza [a se vedea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992]. Mai mult, întrucât prima teză a art. 3 lit. b) din ordonanță vizează obligația Autorității Rutiere Române de a contribui la bugetul I.S.C.T.R., și nu al Regiei Autonome „Registrul Auto Român“, urmează să fie respinsă și această excepție de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că textul antereferit nu are legătură cu soluționarea cauzei. … 18.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. b) teza a doua din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011, Curtea reține că principala critică de neconstituționalitate constă în faptul că obligarea unei regii autonome [„Registrul Auto Român“] de către legiuitorul delegat, printr-o ordonanță, și nu de consiliul de administrare al regiei autonome, de a vira lunar în contul I.S.C.T.R. un procent de 20% sau 5% din cuantumul tarifelor încasate pentru serviciile prestate, după caz, în funcție de contextul normativ existent, ar încălca art. 44 din Constituție. … 19.Cu privire la acest aspect, Curtea reține că Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 768/1991 privind înființarea și funcționarea Regiei Autonome „Registrul Auto Român“, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 1 noiembrie 1994, ca persoană juridică ce funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, prin reorganizarea Registrului Auto Român din cadrul Institutului de Cercetări și Proiectări Tehnologice în Transporturi. Aceasta se organizează și funcționează conform Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale. Astfel, regia autonomă este un subiect de drept distinct de stat, mai exact de autoritățile și instituțiile publice, încasează tarifele menționate și beneficiază de un drept de proprietate asupra acestora. Norma criticată, stabilind obligația regiei autonome de a vira, lunar, în contul unei instituții publice a unui procent din cuantumul tarifelor încasate, reglementează o atingere adusă atributului de dispoziție a dreptului său de proprietate privată.  … 20.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, în considerarea art. 44 alin. (1) din Constituție, iar limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate [Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013]. Legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate [a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993]. De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. … 21.Justificarea ingerinței trebuie analizată prin prisma principiului proporționalității. Conform acestui principiu orice măsură luată trebuie să fie adecvată – capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului și proporțională – corespunzătoare scopului urmărit [a se vedea Decizia nr. 266 din 21 mai 2013]. … 22.Curtea reține că scopul pentru care măsura criticată a fost reglementată, astfel cum reiese chiar din textul legal analizat, îl constituie asigurarea funcționării I.S.C.T.R., organismul tehnic permanent specializat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii desemnat să asigure inspecția și controlul respectării reglementărilor interne și internaționale în domeniul transporturilor rutiere înființat prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2011, și, prin urmare, nu poate fi decât unul legitim. … 23.În ceea ce privește testul de proporționalitate, Curtea constată că măsura este adecvată, putând susține în mod abstract finalitatea urmărită, și necesară, întrucât, practic, prin crearea I.S.C.T.R., acesta a preluat atribuțiile de inspecție și control privind respectarea reglementărilor în vigoare din domeniul transporturilor rutiere care erau exercitate printre alte autorități și de Regia Autonomă „Registrul Auto Român“, astfel că identificarea surselor de finanțare și susținerea financiară a activității noului organism public este necesară tocmai pentru asigurarea funcționării optime a acestuia. … 24.În ceea ce privește justul echilibru între interesele aflate în concurs, Curtea reține că în concurs sunt, pe de o parte, opțiunea statului de a înființa o nouă instituție cu atribuții de inspecție și control privind respectarea reglementărilor în vigoare din domeniul transporturilor rutiere și de a asigura funcționarea acesteia din fondurile care rezultă din prestarea unor servicii publice de către un operator de stat și, pe de altă parte, interesul operatorului de stat [Regia Autonomă „Registrul Auto Român“] de a avea o autonomie financiară cât mai mare. … 25.Pentru evaluarea justului echilibru, Curtea observă că, potrivit art. 2 dinHotărârea Guvernului nr. 768/1991, „Registrul Auto Român“, în baza împuternicirii date de Ministerul Transporturilor, ca autoritate în transporturi, certifică încadrarea vehiculelor rutiere în normele de siguranță a circulației, protecție a mediului înconjurător și în categoria de folosință căreia îi sunt destinate, efectuează verificarea stațiilor de inspecție tehnică, la cererea Ministerului Transporturilor, precum și operațiunile de registru pentru vehiculele rutiere înmatriculate în România. Pe lângă aceste atribuțiuni, art. 3 din actul normativ antereferit stabilește și alte atribuțiuni ale regiei, subsumate obiectului său de activitate. Se mai reține că actul normativ prin care a fost înființată această regie autonomă este hotărârea de guvern, ceea ce înseamnă că regia autonomă astfel înființată este una de interes național [a se vedea art. 3 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, potrivit căruia regii autonome „se pot înființa prin hotărâre a guvernului, pentru cele de interes național“]. În consecință, ținând seama de faptul că Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ este una de interes național și că obiectul său de activitate se circumscrie asigurării siguranței rutiere, prin omologarea vehiculelor rutiere, a evidenței tuturor tipurilor de vehicule rutiere în circulație, a încadrării vehiculelor rutiere în categoriile de folosință sau a protecției mediului înconjurător, rezultă că aceasta prestează un serviciu public și, în consecință, este o persoană juridică de drept public. … 26.De altfel, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că, potrivit art. 191 din Codul civil, persoanele juridice de drept public se înființează prin lege [alin. (1)], iar prin excepție de la dispozițiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege [alin. (2)]. Chiar dacă un operator economic nu dispune de prerogative de putere publică, dar prestează un serviciu public, îi sunt aplicabile prevederile art. 191 alin. (2) din Codul civil, ceea ce o califică drept o persoană juridică de drept public. În acest sens, Curtea a constatat că art. 191 alin. (1) din Codul civil se referă la autoritățile și instituțiile statului [înființarea Guvernului, ministerelor, autorităților administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenței), Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională etc.], la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitând prerogativele puterii publice, în timp ce alin. (2) al aceluiași text legal se referă la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului și obiectului lor de activitate, prestând, spre exemplu, un serviciu de interes public/general, administrând bunuri proprietate publică etc. [a se vedea Decizia nr. 249 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 31 mai 2018, paragraful 55]. … 27.Regia autonomă nu se angajează în relații economice în virtutea unei libertăți economice care caracterizează orice operator economic aflat pe piață, ci în considerarea faptului că efectuează un serviciu public indispensabil realizării drepturilor și libertăților fundamentale. Contravaloarea serviciilor prestate nu se datorează pentru o activitate pur economică, bazată pe propria sa inițiativă, ci pentru serviciul public pe care statul a ales să îl exercite prin intermediul regiei autonome. Mai mult, ține de opțiunea statului să stabilească cele mai adecvate soluții care permit prestarea serviciului public, iar faptul că a încredințat prestarea acesteia unei regii autonome nu înseamnă că aceasta nu mai are nicio conexiune cu puterea publică exercitată de stat. De aceea, legiuitorul este în drept atât să redimensioneze sau să revoce unele elemente ale serviciului public încredințat regiei autonome, cât și să stabilească limitele autonomiei financiare a acesteia. Faptul că regia autonomă încasează tarife pentru diverse servicii prestate nu reflectă o independență economică a acesteia, ci tocmai caracterul dependent al acestora în raport cu serviciul public care i-a fost încredințat. Astfel, resursele proprii ale regiei autonome sunt, în principal, derivate din tarifele încasate în urma prestării serviciului public și al voinței statului de a încredința acestei forme de organizare prestarea serviciului public. … 28.Cele de mai sus se constituie în suficiente motive pentru a justifica faptul că justul echilibru între interesele concurente nu a fost rupt, ci respectat, fără încălcarea dreptului de proprietate al operatorului economic, prevăzut de art. 44 din Constituție. De altfel, în evaluarea justului echilibru între interesele concurente, în ipoteza dată, de principiu, precădere va avea interesul general, astfel că asemenea măsuri etatice nu sunt de natură să încalce interesul individual al regiei autonome pentru că, întotdeauna, statul va avea posibilitatea să redimensioneze veniturile acesteia cu condiția de a nu afecta chiar buna desfășurare a serviciului public prestat. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. a),lit. b) teza întâi și lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, excepție ridicată de Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ din București în Dosarul nr. 6.826/3/2015* al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 3 lit. b) teza a doua din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește