DECIZIA nr. 260 din 14 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Glăveanu Ioana Corina, prin mandatar Glăveanu Petre, în Dosarul nr. 2.074/284/2016/a3 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.540D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.074/284/2016/a3, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 441 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Glăveanu Ioana Corina, prin mandatar Glăveanu Petre, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 723 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că termenul reglementat de textul de lege criticat, de 15 zile de la pronunțare, este unul scurt, iar partea este ținută să formuleze o cerere de completare în necunoștință de cauză. … 6.Se mai susține că, în reglementarea normelor de procedură referitoare la exercitarea căilor extraordinare de atac, legiuitorul este ținut de respectarea tuturor dispozițiilor și principiilor constituționale de referință, iar eventualele limitări aduse condițiilor de exercitare a căilor de atac nu trebuie să aducă atingere dreptului în substanța sa. Astfel, se susține că o asemenea cale de atac devine una iluzorie și lipsită de efectivitate, din moment ce nu se poate constitui într-un remediu în vederea apărării intereselor legitime ale persoanei. Or, drepturile și libertățile fundamentale reglementate prin Constituție trebuie să fie efective, iar nu abstracte sau iluzorii, tocmai pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a subiectelor de drept. … 7.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că reglementarea unui termen în care poate fi introdusă cererea de completare, în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond, după casarea cu reținere, nu contravine dreptului de acces liber la justiție, întrucât niciuna dintre părți nu este împiedicată în efectuarea acestui demers procedural, atâta vreme cât hotărârea vizată a fost rezultatul unui proces desfășurat în condițiile îndeplinirii legale a procedurii de citare, astfel că, în situația în care părțile nu au fost prezente, se prezumă că au avut cunoștință de parcursul procesual, finalizat cu momentul pronunțării hotărârii. Ca atare, se apreciază că depinde doar de diligența părților să se intereseze cu privire la soluția pronunțată și să acționeze corespunzător, dacă observă că instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere sau asupra unei cereri conexe sau incidentale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.“ … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 – Statul român, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 148 alin. (2) și (4) referitoare la caracterul prioritar al reglementărilor europene cu caracter obligatoriu. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 47 alin. (1) și (2) teza întâi referitoare la dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, art. 51 – Domeniul de aplicare, art. 52 – Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor și art. 53 – Nivelul de protecție din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a mai constituit obiect al controlului de neconstituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, și față de o motivare similară. … 14.Astfel, prin Decizia nr. 266 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, precum și prin Decizia nr. 597 din 20 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 15.Curtea a constatat că stabilirea unui termen în care poate fi introdusă cererea de completare în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, termen care începe să curgă de la data pronunțării hotărârii, nu contravine dreptului de acces liber la justiție. În esență, Curtea a reținut că niciuna dintre părți nu este împiedicată să efectueze acest demers procedural, atâta vreme cât hotărârea vizată a fost rezultatul unui proces desfășurat în condițiile îndeplinirii legale a procedurii de citare, astfel că, în situația în care părțile nu au fost prezente, se prezumă că au avut cunoștință de parcursul procesual, finalizat cu momentul pronunțării hotărârii. Ca atare, depinde doar de diligența părților să se intereseze cu privire la soluția pronunțată și să acționeze corespunzător dacă observă că instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere sau asupra unei cereri conexe sau incidentale. … 16.Totodată, prin Decizia nr. 345 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 16 octombrie 2023, paragrafele 14 și 15, Curtea a reținut că, în temeiul dispozițiilor art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată nu începe o nouă judecată pe fond a cauzei în întregul său și nici nu pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății, ci, în scopul finalizării judecății anterioare, vine în completarea acesteia prin soluționarea cererilor cu care a fost inițial învestită, dar pe care a omis să le soluționeze. Curtea a constatat că dispozițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă asigură echilibrul procesual al tuturor părților din litigiu care, prin intermediul acestei proceduri, pot corecta o omisiune a instanței de judecată, cu consecința că aceasta va analiza toate cererile cu care a fost învestită inițial. Echilibrul procesual al părților este asigurat prin respectarea legii de către instanța de judecată și se reflectă în hotărârea judecătorească pronunțată ca urmare a desfășurării activității judiciare. Pronunțarea unei hotărâri în numele legii nu poate pune în discuție imparțialitatea justiției, iar faptul că judecătorul are posibilitatea legală de a completa hotărârea în cazul în care nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate de către părți nu este de natură să încalce normele constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și nici pe cele ale art. 124 alin. (2) în componenta referitoare la imparțialitatea justiției. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 18.Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor art. 1, 11, 20 și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și la art. 47 alin. (1) și (2) teza întâi, art. 51, 52 și 53 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Glăveanu Ioana Corina, prin mandatar Glăveanu Petre, în Dosarul nr. 2.074/284/2016/a3 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește