DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal și ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepție ridicată de Nicolae Răzvan Mitrache în Dosarul nr. 10.671/55/2021/a1 al Judecătoriei Arad – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.964D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar prin care autorul excepției solicită admiterea acesteia și judecarea în lipsă. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Face referire la jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 330 din 11 mai 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 24 august 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.671/55/2021/a1, Judecătoria Arad – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal și ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepție ridicată de Nicolae Răzvan Mitrache cu ocazia soluționării unei contestații la executare.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 16 din Constituție, deoarece sunt ignorate schimbările legislative favorabile inculpaților. Susține că de aplicarea legii penale mai favorabile beneficiază doar persoanele condamnate cărora le-au fost aplicate pedepse cu închisoarea ce excedează maximul special prevăzut de legea penală nouă, nu și persoanele condamnate care se află în executarea unor pedepse ce nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi, apreciind că este încălcat și principiul proporționalității infracțiunilor și pedepselor. Susține că nereducerea pedepsei care nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă echivalează cu neaplicarea legii penale mai favorabile și impunerea unei pedepse considerate excesive și disproporționate față de infracțiune. … 6.Judecătoria Arad – Secția penală arată că prin dispozițiile criticate se reglementează unica situație de incidență a principiului mitior lex în raport cu cazurile în care judecata s-a realizat definitiv. Scopul acestor norme juridice rezidă în necesitatea asigurării efectivității principiului legalității pedepsei. În acest context, trebuie amintit că legalitatea pedepsei implică nu doar existența unui suport legal la data aplicării, ci și menținerea acestui suport pe durata executării. Or, în cazul unei succesiuni în timp a legilor penale, dacă pedeapsa aflată în executare depășește maximul special al sancțiunii prevăzute de legea nouă pentru aceeași infracțiune, există o diferență de pedeapsă care nu se mai regăsește într-un text în vigoare, fiind astfel necesară reducerea pedepsei aplicate astfel încât aceasta să se încadreze în noile limite de pedeapsă. Faptul că legiuitorul a înțeles să reglementeze reducerea pedepsei aplicate potrivit legii vechi, mai aspre, la maximul prevăzut de legea nouă, mai favorabilă, reprezintă o opțiune de politică penală explicabilă prin faptul că aplicarea dispozițiilor legii noi în cazul infracțiunilor definitiv judecate se realizează invariabil în etapa post sententiam, așadar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat, inclusiv sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei. Instanța opinează că reducerea pedepsei în maniera propusă de către autorul excepției ar conduce la reaprecierea fondului cauzei definitiv judecate și, implicit, la încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii de condamnare, echivalând totodată cu o nouă cale de atac, neprevăzută de lege. Prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, consacrate în cuprinsul art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât pentru a putea discuta despre o discriminare este necesară aplicarea unui tratament diferit unor situații identice, respectiv aplicarea unui tratament identic unor situații diferite. Or, persoanele care se pot prevala în folosul lor de prevederile art. 6 alin. (1) din Codul penal au fost condamnate și se află în executarea unor pedepse a căror durată depășește maximul special prevăzut de legea nouintervenită. Așa fiind, este justificată reducerea cuantumului sau duratei pedepsei aplicate la maximul special prevăzut de legea nouă, având în vedere, pe de o parte, necesitatea asigurării principiului legalității sancțiunilor de drept penal, iar, pe de altă parte, particularitățile procedurii în cadrul căreia se face aplicarea legii mai favorabile, particularități ce trebuie să țină seama de principiile autorității de lucru judecat și securității raporturilor juridice. Totodată, apreciază că textele de lege criticate nu contravin nici principiului proporționalității sancțiunilor de drept penal, întrucât scopul acestora este tocmai acela de a așeza o pedeapsă aflată în curs de executare și care depășește limitele de sancțiune prevăzute de o lege penală nouă, mai favorabilă, în noile limite legale, situând-o în conformitate cu noua viziune a legiuitorului asupra gravității faptei ce a atras condamnarea. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul, invocând Decizia nr. 727 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 decembrie 2015, susține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (1) din Codul penal și ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu următorul cuprins:– Art. 6 alin. (1) din Codul penal: „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.“; … – Art. 4 din Legea nr. 187/2012: „Pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.“ …  … 12.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 7 privind principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 330 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 11 august 2017, Decizia nr. 458 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 20 octombrie 2016, Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 august 2014, Decizia nr. 379 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 7 august 2014, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014. … 14.Prin Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, precitată, Curtea a constatat că, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, al securității juridice și al separației puterilor în stat, legiuitorul a limitat aplicarea legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive numai la acele cazuri în care sancțiunea aplicată depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, fără ca în acest mod să fie încălcat art. 15 alin. (2) din Constituție (paragraful 41). Curtea a observat că autorii excepției deduceau neconstituționalitatea textului de lege criticat dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat persoanelor condamnate definitiv, determinat de renunțarea la aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive. Analiza a pornit de la ipoteza că ambele categorii de persoane între care se realizează comparația de către autorii excepției sunt persoane condamnate definitiv, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică. Curtea a constatat însă că diferența rezidă în aceea că, în cazul primei categorii, sancțiunile aplicate depășesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-și corespondent în noua legislație, situându-ne, astfel, în ipoteza aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile reglementate atât de art. 14 din Codul penal din 1969, cât și de art. 6 din Codul penal actual, pe când în cazul celei de-a doua categorii, în care se găsesc și autorii excepției, sancțiunile aplicate acestora nu depășesc maximul special cuprins în noua reglementare, ceea ce ar fi putut atrage aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive doar sub imperiul art. 15 din Codul penal din 1969, reglementare nepreluată însă în Codul penal actual. Curtea a observat că analiza realizată din această perspectivă duce la concluzia că cele două categorii de persoane se află în situații juridice diferite, astfel încât aplicarea noii reglementări doar persoanelor a căror pedeapsă definitivă depășește maximul special prevăzut de legea nouă nu poate duce la o înfrângere a principiului egalității (paragrafele 45, 51 și 52). … 15.Referitor la pretinsa discriminare între persoanele care au săvârșit faptele sub imperiul legii vechi și au fost condamnate sub imperiul acestei legi și cele care, săvârșind faptele în aceleași condiții, nu au fost condamnate, urmând a li se aplica noile dispoziții, prin Decizia nr. 385 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 31 iulie 2014, Curtea a constatat că aceste persoane nu se regăsesc în situații identice (unele persoane au fost condamnate definitiv, altele nu au fost condamnate definitiv), astfel că tratamentul juridic diferențiat este justificat și nu se poate vorbi despre existența unei discriminări (paragraful 36). … 16.În ceea ce privește dispozițiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, prin Decizia nr. 379 din 26 iunie 2014, precitată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții de lege, reținând că cele statuate prin Decizia nr. 365 din 25 iunie 2014, precitată, se aplică mutatis mutandis (paragraful 20). În același sens sunt și deciziile nr. 735 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2015, și nr. 381 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 28 iulie 2015.  … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Răzvan Mitrache în Dosarul nr. 10.671/55/2021/a1 al Judecătoriei Arad – Secția penală și constată că dispozițiile art. 6 alin. (1) din Codul penal și ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Arad – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește