DECIZIA nr. 259 din 27 aprilie 2023

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a3 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 214D/2021. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 6 aprilie 2023, în prezența autorului excepției și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de autorul excepției și, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 27 aprilie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a3, Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția a fost ridicată de Vasile Botomei într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 – care incriminează folosirea fără drept a denumirilor „Barou“, „Uniunea Națională a Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de legea menționată – încalcă normele constituționale privind statul de drept, principiul legalității, egalitatea în fața legii, dreptul la informație, dreptul la învățătură, accesul la cultură, dreptul de proprietate privată, libertatea economică, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și reglementarea infracțiunilor prin lege organică. Consideră că textul de lege criticat este lacunar, întrucât nu specifică în mod clar și neechivoc prin ce act se obține autorizația de folosire a denumirilor de „Barou“ și „Uniunea Națională a Barourilor din România“, în condițiile în care înregistrarea de pe certificatele fiscale nu este suficientă. Autorul excepției invocă o instabilitate legislativă accentuată. În acest sens arată că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008 (privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995), prin care a fost introdus textul de lege criticat, a fost declarată neconstituțională, iar fapta prevăzută a fost dezincriminată, norma penală de incriminare fiind însă reintrodusă prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995. La 1 februarie 2014, conținutul constitutiv al infracțiunii a fost modificat prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Consideră că există un paralelism legislativ între dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și prevederile art. 26 alin. (2) și (3) din același act normativ, care incriminează exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat și, respectiv, fapta persoanei care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de lege, motiv pentru care se impune constatarea intervenirii abrogării implicite a textelor menționate. De asemenea, susține că tehnica de redactare a dispozițiilor de lege criticate este deficitară, întrucât acestea nu precizează prin ce act de autorizare se pot folosi denumirile respective și cine îl emite. Arată că atât timp cât statul a autorizat entități cu denumiri identice nu se poate susține că se află în culpă utilizatorul acestor denumiri, având în vedere că există acte de înregistrare ale entităților juridice cu denumirile care au fost folosite, hotărâri judecătorești de înființare a acestor persoane juridice, actul constitutiv și statutul, autentificate de un notar public, precum și sute de rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală și de clasare, confirmate prin hotărâri judecătorești definitive. De asemenea, arată că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15 din 21 septembrie 2015, pronunțată în recurs în interesul legii, dovedește lipsa de previzibilitate a Legii nr. 51/1995. … 5.Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt previzibile, în condițiile în care conceptele juridice la care se raportează, respectiv dobândirea calității de avocat și organizarea profesiei de avocat, sunt clar reglementate de același act normativ.  … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, dispoziții modificate prin prevederile art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. În temeiul art. II din Legea nr. 25/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017), Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată în 2011, a devenit art. 59 alin. (6) din aceeași lege, republicată în 2018. Curtea se va pronunța însă asupra textului de lege având numerotarea și cuprinsul care au produs efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu următorul cuprins: „(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“ … 10.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în fața legii, ale art. 31 alin. (1) privind dreptul la informație, ale art. 32 alin. (1) referitor la dreptul la învățătură, ale art. 33 privind accesul la cultură, ale art. 44 alin. (1)-(4), (6), (8) și (9) referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 73 privind reglementarea infracțiunilor prin lege organică. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției a mai formulat o excepție identică în același dosar penal. Astfel, prin Încheierea din 15 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a1, Judecătoria Bacău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de același autor – Vasile Botomei – și care a format obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 9D/2018, soluționat prin Decizia nr. 514 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 24 august 2020, prin care excepția a fost respinsă ca neîntemeiată. … 12.În jurisprudența sa, Curtea a statuat că o decizie a sa are autoritate de lucru judecat în ipoteza în care obiectul, cauza și părțile sunt aceleași atât în cadrul excepției soluționate prin respectiva decizie, cât și în cadrul excepției ridicate ulterior. Astfel, ținând seama de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție și ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, referitoare la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât prima decizie intră în puterea lucrului judecat și, în consecință, excepția este inadmisibilă (Decizia nr. 567 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, Decizia nr. 864 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, Decizia nr. 507 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009, Decizia nr. 184 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 mai 2012, și Decizia nr. 419 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012). … 13.De asemenea, Curtea a reținut că hotărârea de sesizare a Curții Constituționale se bucură de autoritate de lucru judecat sub aspectul dispoziției de sesizare cu excepția de neconstituționalitate, astfel încât, dacă este invocată din nou aceeași excepție de neconstituționalitate, instanța judecătoreasă a quo are competența de a invoca – din oficiu – și de a admite excepția autorității de lucru judecat. De aceea, în condițiile în care instanța judecătorească nu își îndeplinește această atribuție, revine instanței constituționale competența de a respinge ca inadmisibilă – în temeiul dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, ale art. 11 alin. (3) și ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 430 din Codul de procedură civilă – excepția de neconstituționalitate astfel formulată, întrucât dispozițiile procesual civile referitoare la autoritatea de lucru judecat atașată hotărârilor judecătorești sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul deciziilor Curții Constituționale (Decizia nr. 481 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 14, Decizia nr. 376 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 2 august 2017, paragraful 15, Decizia nr. 794 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 27 ianuarie 2021, paragraful 16, și Decizia nr. 206 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 6 septembrie 2022, paragraful 14). … 14.Raportând cele de mai sus la cauza de față, Curtea observă că instanța judecătoreasă a quo, și anume Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, sesizând Curtea Constituțională prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a3, nu a ținut cont de autoritatea de lucru judecat de care se bucura, sub aspectul dispoziției de sesizare a Curții Constituționale, Încheierea din 15 decembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Bacău – Secția penală în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a1. Așadar, printr-o decizie anterioară, și anume Decizia nr. 514 din 30 iunie 2020, mai sus citată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, iar decizia pronunțată are – pentru părțile aflate în litigiu – autoritate de lucru judecat cu privire la problema de constituționalitate dezlegată. O atare concluzie se impune prin prisma faptului că excepția de neconstituționalitate supusă analizei Curții Constituționale a fost formulată de aceeași parte – Vasile Botomei, în cadrul aceluiași proces -, excepția fiind reiterată în calea de atac a apelului, iar obiectul excepției îl constituie aceleași dispoziții din Legea nr. 51/1995, cu privire la care au fost formulate aceleași critici. În aceste condiții, Decizia nr. 514 din 30 iunie 2020 se bucură de autoritate de lucru judecat în raport cu părțile din proces – efecte inter partes litigantes. … 15.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a3 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește