DECIZIA nr. 259 din 27 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Rieni Drinks – S.A., cu sediul în comuna Rieni, județul Bihor, de Societatea European Drinks – S.A., cu sediul în Ștei, județul Bihor, și de Societatea West Leasing International – S.R.L., cu sediul în comuna Drăgănești, sat Păntășești, județul Bihor, și de Viorel Micula în Dosarul nr. 1.089/187/2015 al Judecătoriei Beiuș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 333D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Ana-Maria Filip, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că la dosarul cauzei Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului ales al autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată și constatarea neconstituționalității prevederilor art. 32^1, art. 38^1 – art. 38^9 și ale art. 41^1 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, precum și ale dispozițiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 20/2015, în raport cu art. 1, art. 21, art. 44, art. 126 și art. 148 din Constituție. … 5.În sensul celor de mai sus expune aspectele avute în vedere în motivarea excepției de neconstituționalitate, respectiv faptul că dispozițiile art. 32^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, care instituie caracterul de titlu executoriu al unei decizii a Comisii Europene prin care se dispune recuperarea unui ajutor de stat, sunt contrare atât dispozițiilor comunitare/europene, cât și celor constituționale. Consideră că sunt încălcate prevederile art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, deoarece aceste decizii au efecte pentru state și nu pentru particulari, precum și ale art. 14 din Regulamentul de stabilire a normelor de aplicare a Tratatului, respectiv art. 21 din preambulul Regulamentului, care impun statelor în cauză să ia toate măsurile pentru recuperarea unui ajutor de stat. Or, în speța de față, statului membru destinatar nu îi sunt impuse niciun fel de măsuri, ci prin normele criticate se conferă în mod direct caracter de titlu executoriu unei decizii a Comisiei Europene, fără a fi impusă vreo obligație pentru statul membru pentru a întreprinde anumite demersuri pentru învestirea cu un astfel de caracter. De asemenea se consideră că prevederile criticate încalcă dispozițiile constituționale care consacră principiul supremației actelor normative europene. Se consideră că este încălcat principiul accesului liber la justiție și principiul controlului legalității actelor administrative, deoarece, prin prevederile criticate, se îndepărtează de la analiza instanțelor judecătorești orice posibilitate de a contesta aceste acte în virtutea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 sau a Codului de procedură fiscală, deoarece este un act al unei autorități care nu cade sub incidența acestor norme; or, anterior acestor modificări legislative, exista un mecanism în care, în urma unei astfel de decizii a Comisiei Europene, statul român putea emite propriile sale acte administrative ce aveau caracter de titlu executoriu și puteau fi puse în executare, respectiv contestate. … 6.Totodată, susține că prevederile art. 38^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 sunt neconstituționale deoarece reglementează o noțiune de plată care nu își găsește fundamentul în normele legale interne; creează o discriminare între dobânzile datorate de stat, în situația în care prin decizia Comisiei Europene se constată că nu este ajutor de stat, și dobânzile datorate de contribuabil, în situația în care se constată că este un ajutor de stat. Prin obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii până la concurența ajutorului de stat estimat de autoritățile naționale, prin suspendarea de drept a executării silite, indiferent de orice hotărâre a instanțelor de judecată, prin desființarea de drept a tuturor actelor de executare ce au constituit popriri sau sechestre anterior măsurii suspendării, prin inserarea unei noi abateri disciplinare în ceea ce privește executorii judecătorești și prin reglementarea unei nulități de drept a tuturor actelor de executare silită întreprinse, măsuri prevăzute de dispozițiile art. 38^1 – art. 38^9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, se încalcă art. 21, art. 44 și art. 124 din Constituție, precum și autoritatea de lucru judecat stabilită prin art. 54 din Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, încheiată la Washington la 18 martie 1965, deoarece, prin aceste dispoziții legale, se instituie anumite măsuri care ar putea fi stabilite numai de instanțele judecătorești. … 7.De asemenea se arată că prin dispozițiile art. 41^1 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 se instituie măsuri care sunt contrare prevederilor constituționale cu privire la puterea judecătorească, având în vedere faptul că instanța națională nu mai are competență de a analiza în ce măsură sunt întrunite condițiile referitoare la existența ajutorului de stat. … 8.În continuare, domnul judecător Petre Lăzăroiu, cu încuviințarea președintelui Curții Constituționale și în temeiul art. 216 alin. (5) din Codul de procedură civilă, adresează o întrebare reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, respectiv noțiunea de „destinatari“ folosită în art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene se referă la entitatea care trebuie să pună în executare decizia Comisiei Europene sau la cea care a primit ajutorul de stat? … 9.Răspunzând întrebării adresate, apărătorul ales al autorilor excepției de neconstituționalitate arată că textul respectiv se referă la entitatea care trebuie să pună în executare decizia Comisiei Europene. … 10.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate implementează la nivel național obligațiile ce revin statului în temeiul art. 108 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prevederi care, potrivit art. 148 din Constituție și principiului supremației dreptului Uniunii, prevalează asupra oricăror obligații din dispozițiile interne contrare, precum și asupra oricăror obligații asupra cărora statul s-a angajat în baza unor tratate bilaterale. Totodată, arată că prevederile criticate nu sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 126 din Constituție, din moment ce, potrivit art. 41^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, instanțele naționale aplică direct dreptul Uniunii Europene, prin adoptarea oricăror măsuri necesare potrivit regulilor interne. Stabilirea compatibilității ajutorului de stat este o competență exclusivă a Comisiei Europene, în schimb, instanțele naționale au competența de a proteja drepturile persoanelor afectate de implementarea contrară a Tratatului în domeniul ajutorului de stat. Cu privire la măsurile provizorii stabilite prin dispozițiile criticate menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015. Arată că textul criticat instituie o serie de garanții menite să conserve dreptul de proprietate al creditorilor. Atât măsurile asigurătorii impuse, cât și suspendarea executării silite și desființarea oricăror forme de executare anterior începerii procedurii de investigare de către Comisia Europeană nu aduc atingere dreptului de proprietate, ci sunt măsuri menite să garanteze obligațiile asumate de stat în domeniul ajutorului de stat. În acest context, având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, precizează că Legea nr. 20/2015 nu este contrară principiului neretroactivității, întrucât legea acționează în domeniul său propriu de reglementare, fiind de imediată aplicare și situațiilor pendinte aflate în curs de executare la data intrării sale în vigoare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 10 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.089/187/2015, Judecătoria Beiuș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996. … 12.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Rieni Drinks – S.A., cu sediul în comuna Rieni, județul Bihor, de Societatea European Drinks – S.A., cu sediul în Ștei, județul Bihor, și de Societatea West Leasing International – S.R.L., cu sediul în comuna Drăgănești, sat Păntășești, județul Bihor, și de Viorel Micula într-o cauză având ca obiect „contestație la executare, suspendare executare silită“. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 32^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, în virtutea cărora deciziile Comisiei Europene prin care se dispune recuperarea ajutorului de stat ilegal sau utilizat abuziv, nesuspendate conform legislației comunitare în vigoare, reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor de către furnizor de la beneficiarii ajutorului de stat ilegal, se află în contradicție cu prevederile art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, deoarece acestea din urmă statuează că „Decizia este obligatorie în toate elementele sale; în cazul în care se indică destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru aceștia“. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, Decizia Comisiei Europene prin care se dispune recuperarea ajutorului de stat identifică destinatarul său, acesta fiind statul român și nu persoanele juridice sau fizice (ce au incidență în prezenta cauză), aspect ce reiese din dispozitivul acestei decizii care statuează că „Prezenta decizie se adresează României“. În acest context se mai arată că actul normativ ce a stat la baza emiterii acestei decizii a fost Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 27 martie 1999. … 14.Față de cele prezentate apreciază că dispozițiile art. 32^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, prin care se instituie caracterul de titlu executoriu al Deciziei Comisiei Europene, extinzând astfel efectele juridice ale acestui act administrativ și în privința resortisanților, sunt contrare regulilor prevăzute de art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și neconstituționale prin prisma art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală. … 15.De asemenea se arată că prevederile art. 32^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 sunt contrare art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, ca urmare a imposibilității exercitării oricărei forme de contestare a acestui act (titlu executoriu) în fața instanțelor naționale. De altfel, înainte de adoptarea acestei reglementări revenea furnizorului ajutorului de stat obligația de a emite decizii pentru recuperarea acestuia, decizii ce constituiau acte administrative și care puteau fi supuse controlului pe calea contenciosului administrativ. … 16.Or, conform prevederilor art. 263 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, persoanele fizice sau juridice pot exercita „calea acțiunii în anulare“, adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, sens în care o eventuală contestare în fața instanței (naționale) este exclusă, astfel că prevederile criticate aduc atingere înseși substanței dreptului de acces la justiție, conferindu-i un caracter iluzoriu. … 17.În acest context se prezintă exemple cu privire la anumite situații în care titlurile executorii nu sunt sustrase controlului instanței naționale; de asemenea se menționează dispozițiile legale în materie privind reglementarea acordării eșalonării la plată. … 18.Referitor la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 38^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, în raport de cuantumul accesoriilor stabilite în cursul procedurii execuționale, se susține că prin aceste dispoziții a fost reglementată o versiune particulară a „plății“ ca mijloc de stingere a unei obligații juridice. În acest context se prezintă situația concretă a cauzei în ceea ce privește consemnarea sumei necesare stingerii obligației ce face obiectul titlului executoriu, recuperarea sumei, penalitățile de întârziere etc., respectiv faptul că de la data consemnării sumelor menționate în sentința arbitrală au fost stabilite accesorii. Față de acestea se susține că o interpretare potrivit căreia simplul transfer al resurselor statului dintr-un cont în altul, fără ca suma datorată să fie la dispoziția particularului creditor, ar constitui o plată, aduce atingere conținutului art. 44 alin. (1) din Constituție, respectiv prevederile art. 38^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate ca reglementând o stingere, de orice fel, a creanței. … 19.Un alt element de neconstituționalitate al prevederilor art. 38^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 îl constituie cuantumul dobânzii pe care statul român a înțeles să o stabilească pentru sumele pe care le consemnează în mod discreționar la dispoziția sa pentru a beneficia de „suspendarea de drept a executării silite“; astfel, în măsura în care se va considera de către Comisia Europeană că nu este ajutor de stat ilegal, pe perioada în care sumele de bani au fost consemnate, statul român va plăti doar dobânda la vedere practicată de Trezoreria Statului, iar în măsura în care se apreciază că este vorba de un ajutor de stat ilegal ce trebuie recuperat, pentru sumele consemnate la dispoziția creditorilor se aplică penalități de întârziere la nivelul dobânzii stabilite de Comisia Europeană pentru România la care se adaugă 100 de puncte procentuale. Or, acest mod de reglementare creează un tratament discriminatoriu între autoritatea publică și particular, contrar art. 16 alin. (2) din Constituție. Se apreciază că prevederile art. 38^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 sunt neconstituționale deoarece instituie un mecanism prin care statul se exonerează de obligații și își creează avantaje patrimoniale speculative din diferențele de dobânzi, în alte condiții decât cele garantate de Constituție. … 20.Neconstituționalitatea dispozițiilor art. 38^1 – art. 38^9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 și ale art. II alin. (2) din Legea nr. 20/2015, în raport cu art. 1 alin. (4) și art. 126 din Constituție, este ca urmare a instituirii, prin normele criticate, a posibilității „exercitării atribuțiilor judecătorești de către puterea legislativă“. Astfel, prevederile criticate conduc la următoarele efecte: instituirea obligatorie a măsurilor asigurătorii, până la concurența ajutorului de stat estimat de autoritățile naționale, până la finalizarea procedurii de investigație [art. 38^2]; suspendarea de drept a executării silite, indiferent de orice hotărâre a unei instanțe judecătorești [art. 38^3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014; art. II din Legea nr. 20/2015]; desființarea de drept a tuturor actelor de executare prin care s-au instituit popriri sau sechestre anterior suspendării mai sus menționate [art. 38^3 alin. (5)]; inserarea unei noi abateri disciplinare față de executorul judecătoresc, care ar putea conduce chiar la aplicarea sancțiunii maxime, și anume excluderea din profesie [art. 38^9 alin. (1)]; nulitatea de drept a oricăror acte de executare efectuate cu nerespectarea prevederilor anterioare [art. 38^9 alin. (1)]. … 21.Totodată, se apreciază că, prin măsurile instituite, dispozițiile art. 38^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 sunt contrare art. 44 din Constituție, precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție; de asemenea, dispozițiile art. 38^3 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece, deși efectul se produce la data consemnării, acesta se răsfrânge de o manieră retroactivă asupra unor situații juridice anterioare. … 22.În acest context se arată că aspectele antereferite trebuie analizate din perspectiva încălcării autorității de lucru judecat a hotărârii arbitrale pronunțate de Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (I.C.S.I.D.) și a lipsirii de efectele sale. … 23.Neconstituționalitatea dispozițiilor art. 41^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, în raport cu art. 1 alin. (4) și art. 126 din Constituție, este susținută de autorii excepției prin prisma sustragerii anumitor elemente controlului instanțelor judecătorești, ceea ce constituie o imixtiune a puterii legislative asupra puterii judecătorești, în măsura în care dispozițiile criticate restrâng posibilitatea unei instanțe de a statua în sens contrar celor reținute de Comisia Europeană, sub aspectul clarificării unor măsuri ca fiind „ajutor de stat“. … 24.În final, se arată că dispozițiile art. 32^1, art. 38^1 – art. 38^9 și art. 41^1 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 sunt contrare art. 16 din Constituție, deoarece normele criticate au fost adoptate cu un scop precis – soluționarea situației executării silite a unor investitori străini, pe baza unei hotărâri arbitrale executorii -, așadar avându-se în vedere exclusiv reglementarea unei situații juridice existente ce privește speța în discuție. Or, acest aspect constituie o vădită încălcare a egalității cetățenilor în fața legii; în măsura în care, de o manieră caracteristică excesului de putere, legiuitorul recurge la adoptarea actelor normative pe parcursul unui diferend, adoptând măsuri în favoarea sa cu privire la măsurile judiciare și extrajudiciare, se apreciază că este încălcat statul de drept. … 25.Judecătoria Beiuș nu își exprimă opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. … 26.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 27.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează atât jurisprudența Curții Constituționale cu privire la dispozițiile criticate în cauza de față, respectiv Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, cât și cea conturată pe dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 28.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:29.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 30.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014. … 31.Având în vedere criticile de neconstituționalitate, considerentele și dispozitivul încheierii de sesizare, ansamblul actelor dosarului, precum și obiectul cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate – contestație la executare, respectiv soluționarea unei cereri prin care se solicită admiterea contestației și anularea executării silite, Curtea urmează a circumscrie obiectul excepției la dispozițiile punctuale ale art. 32^1 și art. 41^1 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, care au următorul cuprins:– Art. 32^1: „Deciziile Comisiei Europene prin care se dispune recuperarea ajutorului de stat ilegal sau utilizat abuziv, nesuspendate conform legislației comunitare în vigoare, reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor de către furnizor de la beneficiarii ajutorului de stat ilegal.“ … – Art. 41^1 alin. (2) teza finală: „[…] În cazul în care măsura a fost declarată de Comisia Europeană ca ajutor de stat, instanța națională nu poate modifica caracterul de ajutor de stat al măsurii de sprijin.“ …  … 32.În susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale criticate sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 privind statul român (cu referire la statul de drept și la principiul separației și echilibrului puterilor), art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 126 referitor la instanțele judecătorești și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, cu referire la prioritatea dreptului Uniunii, coroborat cu art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, în cuprinsul motivării excepției de neconstituționalitate, autorii fac trimitere și la alte prevederi constituționale și convenționale, respectiv art. 15 alin. (2) cu privire la neretroactivitate, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 124 privind înfăptuirea justiției din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. … 33.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia formulează excepția de neconstituționalitate în cadrul unui litigiu aflat pe rolul instanței de judecată ordinare având ca obiect contestație la executare, respectiv soluționarea unei cereri prin care se solicită admiterea contestației și anularea executării silite ce formează obiectul unor dosare de executare ale Direcției Generale de Administrare a Marilor Contributori ale Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor. Astfel cum reiese din dosarul cauzei, în temeiul art. 145 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, au fost emise somații prin care autorii excepției de neconstituționalitate au fost înștiințați că figurează în evidențele fiscale cu anumite sume de plată, natura obligației fiscale fiind „venituri din ajutoare de stat recuperate“, titlu executoriu fiind „C-2112F din data de 30/03/2015“ [Decizia (UE) 2015/1.470 a Comisiei din 30 martie 2015 privind ajutorul de stat SA.38517 (2014/C) (ex 2014/NN) pus în aplicare de România – Hotărârea arbitrală în Cauza Micula/România din 11 decembrie 2013 – notificată cu numărul C (2015) 2112, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 232/43 din 4.9.2015]. … 34.În acest context, autorii excepției de neconstituționalitate critică prevederile legale ale art. 32^1 și art. 41^1 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 deoarece, pe de o parte, acestea prevăd că deciziile Comisiei Europene prin care se dispune recuperarea ajutorului de stat ilegal sau utilizat abuziv, nesuspendate conform legislației comunitare în vigoare, reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor de către furnizor de la beneficiarii ajutorului de stat ilegal, ceea ce, în opinia autorilor, este contrar prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) și art. 148 din Constituție, precum și ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. Pe de altă parte, în cazul în care măsura a fost declarată de Comisia Europeană ca ajutor de stat, instanța națională nu poate modifica caracterul de ajutor de stat al măsurii de sprijin, ceea ce, în opinia autorilor, este contrar art. 1 alin. (4) și art. 126 din Constituție. Se are în vedere și o pretinsă încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, considerându-se că prevederile criticate au fost adoptate pentru anumite persoane, într-un context referitor la anumite executări silite, în considerarea calității de „investitori străini“. … 35.Curtea observă că prin Decizia (UE) 2015/1.470 a Comisiei din 30 martie 2015 privind ajutorul de stat SA.38517 (2014/C) (ex 2014/NN), Comisia Europeană, având în vedere Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf și Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a), a statuat că „România trebuie să recupereze orice sumă plătită în temeiul despăgubirilor acordate reclamanților de către tribunal, întrucât plata respectivă constituie un ajutor de stat ilegal și incompatibil. Întrucât cei cinci reclamanți, împreună cu celelalte societăți vizate din cadrul European Food and Drinks Group (EFDG), constituie o singură unitate economică, cei cinci reclamanți și celelalte societăți vizate din cadrul EFDG răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat primit de oricare dintre ei din partea statului român. Conform articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, ajutorul care urmează să fie recuperat în baza unei decizii de recuperare include o dobândă calculată pe baza unei rate corespunzătoare, stabilită de Comisie. Dobânda se datorează de la data la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziția beneficiarului până la data recuperării sale. Articolul 14 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 prevede că recuperarea se efectuează fără întârziere și în conformitate cu procedurile legislației naționale a statului membru în cauză, cu condiția ca acestea să permită executarea imediată și efectivă a deciziei Comisiei. În acest scop și în eventualitatea unei proceduri derulate în fața instanțelor naționale, statele membre în cauză parcurg toate etapele necesare permise de sistemele lor juridice respective, inclusiv măsuri provizorii, fără a aduce atingere dreptului Uniunii“ (paragraful 160). Astfel, pe baza considerentelor avute în vedere, Comisia a hotărât că „plata despăgubirilor acordate de tribunalul arbitral constituit pe lângă Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) prin hotărârea arbitrală din 11 decembrie 2013 în Cauza nr. ARB/05/20 Micula și alții/România – unității economice unice din care fac parte Viorel Micula, Ioan Micula, S.C. European Food S.A., S.C. Starmill SRL, S.C. Multipack, European Drinks S.A., Rieni Drinks S.A., Scandic Distilleries S.A., Transilvania General Import-Export SRL și West Leasing S.R.L. constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, ajutor care este incompatibil cu piața internă. România nu plătește niciun ajutor incompatibil menționat la articolul 1 și recuperează toate ajutoarele incompatibile menționate la articolul 1 care au fost deja plătite oricăreia dintre entitățile care alcătuiesc unitatea economică unică ce beneficiază de respectivul ajutor prin punerea în aplicare sau executarea parțială a hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013, precum și orice ajutor plătit oricăreia dintre entitățile care alcătuiesc unitatea economică unică ce beneficiază de respectivul ajutor printr-o punere în aplicare ulterioară a hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013 care nu a fost adus la cunoștința Comisiei sau orice ajutor plătit după data adoptării prezentei decizii. (2) Viorel Micula, Ioan Micula, S.C. European Food S.A., S.C. Starmill SRL, S.C. Multipack, European Drinks S.A., Rieni Drinks S.A., Scandic Distilleries S.A., Transilvania General Import-Export SRL și West Leasing S.R.L. răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat primit de oricare dintre beneficiari“. … 36.Cu privire la contextul în care au fost adoptate prevederile criticate, Curtea constată că procedurile naționale în domeniul ajutorului au fost reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 28 decembrie 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 24 mai 2007, abrogată prin art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2006 a reglementat modalitatea de colaborare între autoritățile furnizoare de ajutor de stat, beneficiari, Consiliul Concurenței și Comisia Europeană în domeniul ajutorului de stat. Însă legislația Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat a fost modificată radical în cadrul procesului demarat de Comisia Europeană de modernizare, astfel că a fost necesară și modificarea procedurilor naționale pentru ca România să își poată respecta angajamentele asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene. În acest context a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, care a fost aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 20/2015. … 37.Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, precum și a Legii nr. 20/2015 are drept rațiune necesitatea îndeplinirii obligațiilor rezultate în temeiul art. 108 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Din punct de vedere procedural, textele legale criticate sunt o concretizare la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 27 martie 1999 [abrogat și înlocuit prin Regulamentul (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 248 din 24 septembrie 2015]. Spre exemplu, art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 prevede că: „(1) Atunci când adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar. Comisia nu solicită recuperarea ajutorului în cazul în care aceasta ar contraveni unui principiu general de drept comunitar. (2) Ajutorul care urmează să fie recuperat în temeiul unei decizii de recuperare include dobânda calculată pe baza unei rate adecvate, fixate de Comisie. Dobânda se datorează de la data la care ajutorul ilegal a fost pus la dispoziția beneficiarului până la data recuperării sale. (3) Fără a aduce atingere unui ordin emis de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în temeiul articolului 185 din tratat, recuperarea se efectuează fără întârziere și în conformitate cu procedurile legislației naționale a statului membru în cauză, cu condiția ca acestea să permită executarea imediată și efectivă a deciziei Comisiei. În acest scop și în eventualitatea unei proceduri derulate în fața instanțelor naționale, statele membre în cauză parcurg toate etapele necesare permise de legislațiile naționale respective, inclusiv măsuri provizorii, fără a aduce atingere dreptului comunitar.“ … 38.Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 și din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență, sens în care este decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 15 martie 2016, excepție ridicată chiar de către unii dintre autorii prezentei excepții. Prin această decizie, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 și, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) și (5), art. 38^9 și art. 41^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, precum și ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență, constatând că sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 39.Prin Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, paragraful 70, Curtea a reținut că regulamentele, ca acte de reglementare secundare adoptate la nivelul Uniunii Europene, sunt direct aplicabile în ordinea juridică a statului membru. De aceea, statul membru nu are obligația expresă să transpună regulamentul, obligație valabilă cu privire la alte acte secundare, cum este cazul, spre exemplu, al directivei. Așadar, statului membru îi revine obligația de a aduce la îndeplinire cele stabilite prin regulamente, obligație ce se caracterizează fie prin luarea măsurilor administrative necesare, fie prin elaborarea unor acte normative care să aibă aptitudinea de a crea cadrul necesar autorităților administrației publice de a aduce la îndeplinire obligația ce incumbă în sarcina statului. Chiar dacă regulamentul este direct aplicabil, el prevede un set de reguli cu aplicabilitate generală la nivelul Uniunii Europene, legiuitorul european, în funcție de obiectul regulamentului, putând ca într-o mai mică sau mai mare măsură să acorde statelor membre un anumit spațiu de manevră pentru atingerea scopului trasat prin prevederile sale. … 40.În domeniul concurenței se constată că acesta este unul în care statul român, ca de altfel toate statele membre, și-a cedat competențele, acest domeniu intrând în sfera competențelor exclusive ale Uniunii Europene, conform art. 3 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne). Desigur, problematica ajutoarelor de stat se subsumează domeniului concurenței. Față de acestea, Curtea a observat că în acest domeniu devin aplicabile prevederile art. 2 alin. (1) din tratat, potrivit cărora, „În cazul în care tratatele atribuie Uniunii competență exclusivă într-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie, statele membre putând să facă acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii.“ (a se vedea Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, paragraful 71). … 41.Stabilirea compatibilității ajutorului de stat este o competență exclusivă a Comisiei Europene, iar verificarea conformității actului Comisiei cu actele primare și secundare ale Uniunii Europene este realizată de instanțele acesteia (Tribunalul Uniunii Europene și Curtea de Justiție a Uniunii Europene). În acest sens, potrivit art. 108 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia „hotărăște desființarea sau modificarea ajutorului de către statul în cauză“. De aceea, instanțele naționale nu au competența de a declara conformitatea sau neconformitatea unui ajutor de stat cu dreptul Uniunii Europene (a se vedea Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunțată în cauzele C-199/06 CELF și Ministre de la Culture et de la Communication, paragraful 38, sau Hotărârea din 21 noiembrie 1991, pronunțată în Cauza C-354/90 Fédération Nationale du Commerce Extérieur des Produits Alimentaires și alții împotriva Franței, paragraful 14). În schimb, instanțele naționale au competența de a proteja drepturile persoanelor afectate de implementarea contrară tratatelor de bază a ajutorului de stat în faza anterioară pronunțării Comisiei și de a pune în executare decizia Comisiei. Astfel, instanțele naționale, pentru a proteja interesele terțelor persoane, au competența de a lua măsuri ad interim (Fédération Nationale du Commerce Extérieur des Produits Alimentaires și alții împotriva Franței, paragraful 12, sau Cauza C-39/94 – SFEI și alții, paragraful 52) și, în consecință, spre exemplu, pot plasa sumele aferente ajutorului de stat într-un cont blocat. … 42.Cele de mai sus indică faptul că, indiferent de comportamentul legislativ sau administrativ al statului membru, instanțele judecătorești au competența ca ele însele să dispună, în domeniul ajutorului de stat, măsuri ad interim care să dea prevalență obligațiilor rezultate din aplicarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. Dacă însă comportamentul legislativ al statului membru vine în preîntâmpinarea implementării corespunzătoare a actelor Uniunii Europene, înseamnă că statul membru își creează un cadru legislativ apt să răspundă obligațiilor asumate. În conceperea măsurilor ad interim care pot fi dispuse la nivel administrativ, statul are o largă marjă de apreciere, singura sa condiționare fiind aceea de a nu distorsiona mediul concurențial existent. … 43.De altfel, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că art. 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, parte a Tratatului de aderare, ratificat prin Legea nr. 157/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, prevede că, „de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate de instituții și de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria și România și se aplică în aceste state în condițiile stabilite prin aceste tratate și prin prezentul act“. … 44.Așadar, aderând la ordinea juridică a Uniunii Europene, România a acceptat ca, în domeniile în care competența exclusivă aparține Uniunii Europene, indiferent de tratatele internaționale pe care le-a încheiat, implementarea obligațiilor rezultate din acestea să fie supusă regulilor Uniunii Europene. În caz contrar, s-ar ajunge la situația nedorită ca, prin intermediul obligațiilor internaționale asumate bi sau multilateral, statul membru să afecteze grav competența Uniunii și, practic, să se substituie acesteia în domeniile menționate. De aceea, în domeniul concurenței, orice ajutor de stat cade sub incidența Comisiei Europene, iar procedurile de contestare a acestuia țin de jurisdicția Uniunii. În virtutea prevederilor art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, România îndeplinește cu bună-credință obligațiile rezultate din actul aderării, neinterferând cu competența exclusivă a Uniunii Europene și, astfel cum a stabilit în jurisprudența sa, în virtutea clauzei de conformare cuprinsă chiar în textul art. 148 din Constituție, România nu poate adopta un act normativ contrar obligațiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru. Toate cele anterior arătate cunosc, desigur, o limită constituțională, exprimată în ceea ce Curtea Constituțională a calificat „identitate constituțională națională“ (a se vedea Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 12 iulie 2012, sau Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015). … 45.Curtea observă că, potrivit art. 263 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (ex-articolul 230 TCE), Curtea de Justiție a Uniunii Europene controlează legalitatea actelor legislative, a actelor Consiliului, ale Comisiei și ale Băncii Centrale Europene, altele decât recomandările și avizele, și a actelor Parlamentului European și ale Consiliului European menite să producă efecte juridice față de terți. Aceasta controlează, de asemenea, legalitatea actelor organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii destinate să producă efecte juridice față de terți. În acest scop, Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența să se pronunțe cu privire la acțiunile formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetență, de încălcare a unor norme fundamentale de procedură, de încălcare a tratatelor sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere (paragraful 1 și 2). Orice persoană fizică sau juridică poate formula, în condițiile prevăzute la primul și al doilea paragraf, o acțiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct și individual, precum și împotriva actelor normative care o privesc direct și care nu presupun măsuri de executare (paragraful 4). … 46.De altfel, în jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că deciziile Comisiei sunt obligatorii în întregime față de cei cărora li se adresează, iar în situația în care există o asemenea decizie pentru statul membru prin care se solicită recuperarea ajutorului ilegal, acesta (statul membru) este obligat, în temeiul articolului 249 CE (actualul 288 TFUE), să ia toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestei decizii. Aceasta trebuie să ducă la recuperarea efectivă a sumelor datorate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 octombrie 2006, pronunțată în Cauza C-232/05, Comisia împotriva Franței, paragrafele 41 și 42]. … 47.În ceea ce privește căile de atac împotriva actelor Comisiei, tot în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a reținut, pe de o parte, că beneficiarul ajutorului care a fost declarat incompatibil are dreptul de a introduce o acțiune în anulare în temeiul articolului 230 CE [actualul 263 TFUE], chiar dacă decizia este adresată unui stat membru. Pe de altă parte, nu este posibil ca un beneficiar al unui ajutor care a fost declarat incompatibil, care ar fi putut contesta decizia Comisiei, să poată contesta decizia în fața instanțelor naționale în cadrul unei acțiuni introduse împotriva măsurilor luate de autoritățile naționale pentru punerea în aplicare a acestei decizii. A accepta că, în astfel de circumstanțe, persoana în cauză ar putea contesta punerea în aplicare a deciziei comunitare în cadrul unei proceduri în fața instanței naționale pentru motivul că decizia ar fi ilegală, ar însemna a se permite în mod efectiv persoanei în cauză să depășească caracterul definitiv pe care decizia îl presupune după expirarea termenului de introducere a acțiunii prevăzut la articolul 230 al cincilea paragraf CE [actualul 263 TFUE]. Rezultă că decizia Comisiei privind recuperarea sumelor datorate nu poate fi contestată în fața unei instanțe naționale (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 5 octombrie 2006, pronunțată în cauza C-232/05, Comisia împotriva Franței, paragrafele 58 și 60]. … 48.Prin urmare, recuperarea ajutoarelor de stat acordate se realizează de statul respectiv în baza deciziei Comisiei, obligatorie pentru acesta, potrivit procedurilor naționale adoptate în acest domeniu, fiind firesc ca legiuitorul să califice drept titlu executoriu decizia Comisiei. De altfel, executarea silită realizată în temeiul acesteia este o concretizare a prevederilor art. 632 alin. (2) cu privire la temeiul executării silite din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.“ … 49.Curtea constată că dispozițiile criticate se aplică tuturor celor ce cad sub incidența acestora, fără discriminări. De altfel, cu privire la pretinsa discriminare și principiul egalității, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a stabilit că discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiași categorii de subiecte de drept sau unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (a se vedea Decizia nr. 263 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009), iar principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 50.Toate aceste aspecte prezentate mai sus se convertesc în considerente care duc la concluzia că prevederile criticate se constituie în măsuri ce se circumscriu obligațiilor constituționale ce decurg din prevederile art. 148 din Constituție. … 51.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Rieni Drinks – S.A., cu sediul în comuna Rieni, județul Bihor, de Societatea European Drinks – S.A., cu sediul în Ștei, județul Bihor, și de Societatea West Leasing International – S.R.L., cu sediul în comuna Drăgănești, sat Păntășești, județul Bihor, și de Viorel Micula în Dosarul nr. 1.089/187/2015 al Judecătoriei Beiuș și constată că dispozițiile art. 32^1 și ale art. 41^1 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Beiuș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește