DECIZIA nr. 259 din 23 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție ridicată de Marius Iulian Avram în Dosarul nr. 708/91/2016 al Tribunalului Vrancea – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.261D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece prin Decizia penală nr. 82/2018 a Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori s-a dispus achitarea definitivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Prin urmare, textul legal criticat nu mai are legătură cu soluționarea cauzei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 107 din 7 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 708/91/2016, Tribunalul Vrancea – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție ridicată de Marius Iulian Avram în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale la fond în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 din Legea nr. 143/2000. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece, deși legiuitorul a incriminat cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, nu a instituit sancțiuni și pentru consumul de droguri, acesta rămânând în afara oricăror sancțiuni penale. Practic, sunt sancționate acele acte materiale care în mod normal intră în sfera actelor preparatorii, dar nu este sancționată finalitatea acestor acte materiale, și anume consumul de droguri. … 6.Consideră că destinatarul normei legale, care poate consuma droguri fără ca prin aceasta să încalce legea, nu poate să determine care ar fi conduita sa în acord cu dispoziția legală, în așa fel încât să își poată corija conduita și să poată să realizeze activitatea propusă, rămânând însă în limitele legii și fără să realizeze unul din actele materiale incriminate prin prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. … 7.Tribunalul Vrancea – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, prin dispozițiile legale criticate, operațiunile exercitate fără drept, ce pot constitui elementul material al laturii obiective a infracțiunii, sunt clar circumstanțiate, existând elementele necesare pentru a permite destinatarilor să prevadă care este conduita interzisă și care sunt consecințele care ar putea rezulta din încălcarea acestora. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, norma incriminatoare la care se referă excepția de neconstituționalitate sancționează faptele de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept. … 10.Textul criticat nu contravine prevederilor constituționale care consacră statul de drept cu elementele definitorii ale acestuia, între care se regăsește și principiul legalității incriminării. … 11.De asemenea, formularea textului de lege nu este de natură a genera dificultăți de interpretare, termenii folosiți având înțelesul curent în limba română, aceștia indicând activități concrete, a căror detaliere nu este necesară pentru a fi înțelese. Pentru ca destinatarul normei penale să își poată adapta conduita cerințelor legii nu este necesară descrierea în detaliu a activității interzise, nominalizarea acesteia cu claritate și precizie fiind suficientă. Așadar, este evident că acolo unde textul nu distinge, nici legiuitorul nu a înțeles să facă vreo distincție, astfel încât, conform art. 4 din Legea nr. 143/2000, orice modalitate de săvârșire a faptelor indicate este sancționată de legea penală. … 12.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, față de susținerile autorului excepției, potrivit cărora textul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 nu ar sancționa consumul de droguri de mare risc, se arată că aceasta reprezintă propria interpretare a acestuia, fără ca o asemenea semnificație să rezulte din conținutul normativ. Dimpotrivă, în cuprinsul textului de lege invocat se face precizarea că toate aceste activități și anume „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc“, sunt desfășurate în vederea consumului propriu. … 13.Revine instanței de judecată să stabilească dacă, în cauza dedusă judecății, fapta cu care a fost sesizată constituie infracțiune, așadar, implicit, dacă o anumită acțiune reprezintă o operațiune privind circulația drogurilor de risc, desfășurată fără drept. Așa fiind aprecierea probelor, de interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale la situații concrete și calificarea faptei deduse judecății, sunt activități specifice instanței de judecată. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, care au următorul cuprins: „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.“ … 17.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la România ca stat de drept și la calitatea legii. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000, Curtea constată că legiuitorul a prevăzut elementul material al laturii obiective a infracțiunii, prin enumerarea, în cuprinsul normei criticate, a unor fapte din care acesta poate fi constituit. Această enumerare este una exhaustivă și nu imprimă normei contestate vreo lipsă de claritate și previzibilitate, deoarece conduita prohibită se desprinde cu ușurință din ansamblul dispoziției legale căreia îi aparține. Astfel, interpretând sistematic norma, Curtea constată că aceasta are în vedere acele operațiuni, efectuate fără drept, ce privesc circulația drogurilor de risc și care constau în cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea acestora. Totodată, în contextul prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, Curtea reține că toate aceste operațiuni se circumscriu unui singur scop, și anume „pentru consum propriu“. Astfel, în cazul infracțiunii reglementate de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, subiectul activ este circumstanțiat și este întotdeauna un consumator de droguri, simplu sau dependent, astfel cum acesta este definit în art. 1 lit. h) și i) din aceeași lege, iar împrejurarea că legiuitorul nu a incriminat ca infracțiune distinctă consumul ilicit de droguri nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de politică penală. Prin urmare, nu poate fi primită critica autorului excepției, întrucât întreaga filosofie ce a generat și a guvernat adoptarea Legii nr. 143/2000 este legată – așa cum însăși denumirea legii o consacră – nu numai de prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, dar și de prevenirea și combaterea consumului de droguri, în considerarea faptului că acestea sunt substanțe periculoase pentru viața și sănătatea oamenilor. … 19.Așadar, formularea textului de lege nu este de natură a genera dificultăți de interpretare, termenii folosiți având înțelesul curent în limba română, aceștia indicând activități concrete, a căror detaliere nu este necesară pentru a fi înțelese. Pentru ca destinatarul normei penale să își poată adapta conduita cerințelor legii nu este necesară descrierea în detaliu a activității interzise, nominalizarea acesteia cu claritate și precizie fiind suficientă. … 20.Așa fiind, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia destinatarii dispoziției legale criticate nu-și pot adapta conduita în funcție de conținutul acesteia, deoarece aceasta este suficient de clară, precisă și de previzibilă, sens în care norma contestată poate fi înțeleasă de persoana interesată, apelând chiar la sfatul unui specialist, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 7 și 10 din Legea nr. 143/2000, sunt prohibite atât administrarea de droguri de mare risc unei persoane, cât și îndemnul la consum. Totodată, semnificația proprie pe care autorul excepției o dă normei criticate ține de resortul instanței de judecată de a stabili dacă într-o anumită cauză penală fapta cu care a fost sesizată constituie infracțiune, așadar, implicit, dacă o anumită acțiune reprezintă o operațiune privind circulația drogurilor de risc, desfășurată fără drept, fiind o activitate proprie acesteia, de apreciere a probelor, de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale la situații concrete și de încadrare juridică a faptei deduse judecății. … 21.De altfel, rațiunea normei legale criticate constă în sancționarea mai blândă a deținătorului dependent care le folosește pentru sine față de deținătorul de droguri care le trafichează. O atare orientare este justificată și prin faptul că un consumator, fie că este dependent sau nu, este o persoană vulnerabilă pentru a cărei reinserție socială pot fi necesare servicii de sănătate, asistență psihologică și socială ce implică un anumit program terapeutic în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenței psihice și/sau fizice și/sau a reducerii riscurilor asociate consumului. Legiuitorul român nu incriminează consumul de droguri ca infracțiune distinctă, în schimb sancționează deținerea de droguri indiferent de cantitate și de scopul său, inclusiv pentru consumul propriu. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius Iulian Avram în Dosarul nr. 708/91/2016 al Tribunalului Vrancea – Secția penală și constată că dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește