DECIZIA nr. 257 din 4 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 901 din 5 octombrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 8
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ActulREFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 4
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 7
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 8
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 11
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 2
ART. 4REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ART. 4REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 8
ART. 5REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 8
ART. 5REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 223 31/07/2018
ART. 11REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ART. 11REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 8
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 8
ART. 13REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LAOG (R) 20 27/01/1994 ART. 9
ART. 17REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 67 11/02/2014
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) și ale art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, excepție ridicată de Societatea German Romanian Assurance – S.A. – Geroma – S.A. din București în Dosarul nr. 3.442/300/2017 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.207D/2017.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în opinia sa, textele de lege supuse controlului nu instituie un regim juridic discriminatoriu în cadrul aceleiași categorii de persoane, astfel că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.442/300/2017, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. d) și ale art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, excepție ridicată de Societatea German Romanian Assurance – S.A. – Geroma – S.A. într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii adresate instanței de a pronunța o hotărâre care să suplinească acordul pârâților, printre care se numără și societatea autoare a prezentei excepții, în ceea ce privește semnarea documentelor necesare inițierii și derulării execuției lucrărilor de consolidare a unui imobil.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 8 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 creează o inechitate în ceea ce privește persoanele juridice în raport cu titularii dreptului de proprietate persoane fizice asupra unor spații cu destinația de locuință sau cu altă destinație, aceștia din urmă putând avea acces, în condițiile stabilite de ipotezele de la lit. a)-c) ale art. 9 alin. (1) din ordonanță, la finanțarea prin transferuri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru susținerea costurilor lucrărilor de intervenție. Se arată că nu există o rațiune juridică sau economică pentru diferențierea titularilor dreptului de proprietate privată în funcție de calitatea de persoană fizică sau persoană juridică.Persoanele juridice sunt constituite din persoane fizice care participă la capitalul societății în condițiile convenite prin contractul de asociere, plătind taxe și impozite în condițiile stabilite prin legile speciale. Autoarea excepției susține că se pot crea dificultăți în funcționarea acestor societăți ca urmare a suportării în exclusivitate a costurilor intervenției la consolidarea condominiului, în absența acelorași posibilități de a accesa bugetele de stat sau locale la care acestea sunt contributori. Totodată, raportat la speță, precizează că nu pot fi cunoscute costurile finale pe care va trebui să le suporte din fondurile proprii, ca urmare a inadvertențelor existente cu privire la suprafața imobilului în discuție.6.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Arată, în acest sens, că exercițiul dreptului de proprietate nu este absolut. Stabilirea prin lege a unor cheltuieli în sarcina proprietarului urmărește realizarea unui interes public și nu este o măsură disproporționată, care să atragă împiedicarea exercitării dreptului de proprietate.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în esență, că măsurile specifice de sprijin financiar din fonduri publice pentru proprietarii de locuințe care sunt persoane fizice, pentru care locuința reprezintă principalul element al asigurării unui nivel de trai decent, nu pot fi extinse la operatorii economici care dețin în cadrul acelorași condominii diverse spații, inclusiv comerciale, utilizate corespunzător scopului/obiectului de activitate pentru care s-au constituit și funcționează în condițiile economiei de piață.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) și ale art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013. Ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 9 a fost modificat prin Legea nr. 223/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 3 august 2018. Întrucât soluția legislativă s-a menținut neschimbată, Curtea urmează să se pronunțe asupra textelor de lege în redactarea actuală, având următorul cuprins:– Art. 8 alin. (1) lit. d):(1)Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție la construcțiile incluse în programele anuale se vor asigura astfel: (…)d)din fondurile proprii ale operatorilor economici, pentru locuințele și spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, aflate în proprietatea sau în administrarea acestora;“;– Art. 9:(1)Proprietarii locuințelor, precum și ai spațiilor publice cu altă destinație decât cea de locuință, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (5) lit. a), din construcțiile incluse în programele anuale vor acționa potrivit prevederilor art. 2 alin. (6) și vor beneficia de finanțare din transferuri de la bugetul de stat și bugetul local pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție, în următoarele condiții:a)existența hotărârii asociației de proprietari, adoptată cu acordul majorității proprietarilor construcțiilor prevăzute la art. 7 alin. (1), privind aprobarea deciziei de intervenție pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție, precum și a documentațiilor cadastrale în vederea stabilirii cotei-părți indivize din proprietatea comună care revine fiecărei proprietăți individuale;b)notarea dreptului de creanță, în partea a III-a a cărții funciare a imobilelor incluse în programele anuale, în baza contractelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. h), cu menționarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar, pentru executarea lucrărilor de intervenție, în condițiile prezentei ordonanțe;c)restituirea, la terminarea lucrărilor de intervenție, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat și bugetul local pentru execuția lucrărilor de intervenție, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepției terminării lucrărilor de intervenție; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicânduse cota de majorare, stabilită în condițiile legii, pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare. (…)(2)Pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrărilor de intervenție, consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului București, la cererea proprietarului, îl poate despăgubi cu valoarea locuinței, asigurându-i totodată calitatea de chiriaș în spațiul deținut.(3)Radierea notării dreptului de creanță prevăzut la alin. (1) lit. b) se face numai cu dovada privind achitarea integrală a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat și, după caz, de la bugetul local pentru execuția lucrărilor de intervenție.(4)Instituirea și radierea mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (9) lit. e) sunt scutite de plata taxei de timbru sau orice alte tarife.“.12.În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 44 alin. (2) privind egala ocrotire și garantare a proprietății private, indiferent de titular și art. 44 alin. (5), potrivit căruia, pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia face o comparație între soluțiile legislative cuprinse în cele două texte de lege ce formează obiect al acesteia, invocând existența unui discriminări în ceea ce privește protecția proprietății private a persoanelor juridice față de cea a persoanelor fizice, contrar prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituție. Sub acest aspect, Curtea reține că operatorii economici care dețin în proprietate sau administrare locuințe sau spații cu altă destinație decât cea de locuință sunt obligați, în virtutea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, să realizeze din fonduri proprii finanțarea cheltuielilor privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție la construcțiile incluse în programele anuale de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile existente. Pentru evidențierea inegalității de tratament juridic, pe care o consideră nejustificată și discriminatorie, autoarea excepției se raportează la reglementarea cuprinsă în art. 9 din aceeași ordonanță, care prevede că, în anumite condiții, proprietarii persoane fizice ai spațiilor de același tip vor beneficia de finanțare din transferuri de la bugetul de stat și bugetul local pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție.14.Curtea constată că nu poate fi reținută critica prin raportare la art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală, referitor la protecția egală a proprietății, argumentată pe faptul că legea nu oferă și operatorilor economici posibilitatea de a avea acces la finanțarea prin transferuri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru susținerea costurilor lucrărilor de intervenție. În acest sens, Curtea observă că legiuitorul a reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 o serie de reguli care au ca scop creșterea gradului de siguranță a construcțiilor care prezintă fie niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, fie degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice precedente. Actul normativ menționat a fost edictat în considerarea unui interes public major, și anume protecția persoanelor și a bunurilor situate în imobile asupra cărora se efectuează lucrări de consolidare în vederea creșterii siguranței la acțiuni seismice. 15.Pentru realizarea acestui deziderat, legiuitorul a considerat util să acorde persoanelor fizice facilitatea de a obține finanțare din transferuri de la bugetul de stat și bugetul local pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție necesare, o astfel de măsură fiind aptă să eficientizeze realizarea acestora, răspunzând astfel unei nevoi sociale cu caracter general. Astfel, în considerarea importanței valorilor sociale ce sunt ocrotite prin realizarea lucrărilor de consolidare a construcțiilor cu risc seismic, legiuitorul a oferit persoanelor fizice, prin art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, posibilitatea de a beneficia, în anumite condiții, de finanțare din transferuri de la bugetul de stat și bugetul local pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție. Textul precizează, totodată, că, la terminarea lucrărilor de intervenție, sumele astfel alocate se restituie, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepției terminării lucrărilor de intervenție. Potrivit art. 9 alin. (1) lit. c) din ordonanță, în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile, se vor calcula majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în condițiile legii, pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.16.Soluția legislativă diferită reglementată cu privire la operatorii economici nu conduce la o nesocotire a principiului constituțional al protecției egale a proprietății, indiferent de titular, nefiind de natură să aducă atingere niciunuia dintre atributele dreptului de proprietate privată – posesia, folosința sau dispoziția. Facilitatea acordată proprietarilor persoane fizice se justifică prin deosebirea obiectivă existentă, sub aspectul trăsăturilor juridice definitorii, între destinatarii normei, în condițiile în care, prin ipoteză, operatorii economici se află întro situație juridică diferită, desfășurând cu caracter permanent o activitate economică, ceea ce îi diferențiază, de principiu, de proprietarii persoane fizice, din perspectiva capacității de a susține financiar o măsură ca cea în discuție. 17.Curtea reține, de altfel, că art. 1 pct. 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale stabilește că statele semnatare ale Convenției pot adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general. În acest sens, în Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunțată în Cauza Mellacher și alții împotriva Austriei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că astfel de legi sunt „necesare și obișnuite în domeniul construcțiilor, care, în societățile moderne, sunt o preocupare centrală a politicilor economice și sociale. Pentru a implementa astfel de politici, legislativul trebuie să aibă o largă marjă de apreciere atât în ceea ce privește stabilirea existenței unei probleme de interes public ce necesită măsuri de control, cât și în alegerea unor modalități de aplicare detaliate pentru implementarea măsurilor vizate“.18.În concluzie, Curtea apreciază că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate prin raportare la art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală referitor la protecția egală a proprietății private, având în vedere și jurisprudența sa prin care a statuat că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 67 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 28 aprilie 2014).19.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 44 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității, Curtea observă că nu sunt incidente în cauza de față, neavând niciun fel de legătură cu critica formulată și prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate.20.Referitor la neconcordanțele semnalate de autoarea excepției cu privire la stabilirea suprafeței spațiului din clădirea ce urmează să fie consolidată, Curtea constată că reprezintă aspecte de fapt, a căror clarificare intră în competența instanțelor judecătorești sesizate cu soluționarea litigiului în cursul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea German Romanian Assurance S.A. – Geroma – S.A. în Dosarul nr. 3.442/300/2017 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. d) și ale art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x