DECIZIA nr. 257 din 24 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea M M Import Export – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.372/100/2014 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.285D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentatului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, Curtea Constituțională a statuat că reprezentarea convențională a persoanelor juridice prin avocat sau consilier juridic constituie o simplă facultate, acestea păstrându-și posibilitatea de a fi reprezentate prin reprezentant legal. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.372/100/2014, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea M M Import Export – S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană care nu are calitatea de reprezentant al persoanei juridice reclamante. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia, persoană juridică, susține, în esență, că prin condiționările impuse de textul de lege criticat – și anume, reprezentarea în fața instanței prin avocat ori consilier juridic – este afectat accesul liber la justiție al persoanei juridice care dorește să recurgă la concursul instanțelor în vederea realizării drepturilor și intereselor sale. Obligativitatea formulării cererii de chemare în judecată prin avocat ori consilier juridic, precum și reprezentarea pe tot parcursul judecății prin persoanele mai sus amintite impun în sarcina persoanei juridice condiții excesive pentru exercitarea dreptului său la acțiune și costuri suplimentare și semnificative în raport cu cheltuielile efectuate pentru plata serviciului justiției. Or, imposibilitatea de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat sau consilier juridic ca o condiție a exercitării acțiunii, legiuitorul a reglementat o limitare neconstituțională a accesului liber la justiție. Invocă Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, prin care Curtea a reținut că obligația reprezentării și asistării prin avocat pentru exercitarea recursului echivalează cu transformarea acestui drept fundamental într-o condiție de admisibilitate a exercitării unei căi de atac, aspect ce afectează substanța dreptului la apărare, și a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 84 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În opinia autorului prezentei excepții de neconstituționalitate, aceeași ar trebui să fie soluția, mutatis mutandis, și în cazul art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă care condiționează formularea cererii introductive și reprezentarea persoanei juridice prin intermediul avocatului ori consilierului juridic. … 6.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu afectează regimul juridic al reprezentării legale și nu transformă obligația reprezentării și asistării prin consilier juridic sau avocat într-o condiție de admisibilitate a acțiunii sau într-o piedică în calea accesului la justiție. Totodată, arată că prevederile de lege criticate nu sunt de natură să atragă o încălcare a dreptului la apărare, deoarece limitarea prevăzută de art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă intervine numai în situația în care persoana juridică optează pentru reprezentarea convențională în fața instanței, caz în care își poate alege reprezentantul doar dintre categoriile prevăzute de textul menționat, iar, în lipsa reprezentării convenționale, există posibilitatea exercitării prin reprezentant legal a drepturilor procesuale ale persoanei juridice. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următoarea redactare: „Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.“ … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) care consacră dreptul de acces liber la justiție și în art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin prisma unor critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, a constatat (paragraful 18) că textul de lege criticat are în vedere ipoteza reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată, indiferent de etapa procesuală, în primă instanță sau în soluționarea unei căi de atac, aceasta realizându-se numai prin consilier juridic sau avocat. Ca regulă generală, persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de părți într-un proces legea le recunoaște posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale și de a îndeplini actele procedurale fie în mod direct, personal, fie prin intermediul unui reprezentant. În unele cazuri, reprezentarea este obligatorie, fiind de natură legală. Astfel, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu vor fi întotdeauna reprezentate în instanță, după caz, de către părinți sau tutori. În ce privește persoanele juridice, reprezentarea legală este necesară în considerarea naturii specifice a acestor subiecte de drept, caracterizate printr-o imposibilitate obiectivă de a participa în mod direct și nemijlocit la raporturile sociale. De aceea, art. 209 din Codul civil stabilește regula potrivit căreia persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, adică prin persoanele fizice sau juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice. Curtea a reținut, prin aceeași decizie, paragraful 19, că, alături de această reprezentare legală, persoanele juridice pot beneficia și de o reprezentare convențională, care, așa cum precizează textul de lege criticat și în cauza de față, se poate realiza în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Faptul că legiuitorul a redus posibilitatea reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor doar la avocat sau consilier juridic nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiție, de vreme ce reprezentarea convențională este o simplă facultate, persoanele juridice păstrându-și permanent posibilitatea de a sta în justiție prin reprezentantul legal. Prin urmare, în măsura în care nu pot îndeplini exigențele impuse de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele juridice au posibilitatea de a introduce acțiuni și de a formula cereri, a ridica excepții și a propune probe, precum și de a efectua orice alt act procesual prin reprezentantul legal. Ca atare, nu se pune problema încălcării dreptului de acces liber la justiție sau a dreptului la apărare. … 14.Curtea a mai reținut, prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, paragraful 20, că există o deosebire fundamentală față de ipoteza examinată prin Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015 – decizie invocată și de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate -, prin care a constatat, referitor la prevederile art. 84 alin. (2) din Codul de procedură civilă, că, în cazul introducerii cererii de recurs, precum și în ce privește susținerea acestuia, dreptul persoanei juridice de a avea un reprezentant convențional era transformat într-o obligație. Or, prevederile de lege criticate în cauza de față nu restricționează posibilitatea persoanelor juridice ca, în situația în care nu apelează la un reprezentant convențional – avocat sau consilier juridic, să stea în justiție prin reprezentantul legal. Faptul că art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care constituie și obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, interzice implicit reprezentarea convențională a persoanelor juridice prin alte persoane decât avocat sau consilier juridic nu se poate constitui într-un fine de neconstituționalitate. Curtea a constatat, în aceeași ordine de idei, că, de vreme ce legea oferă posibilitatea reprezentării într-o manieră profesionalizată, fie prin intermediul unui avocat ales, cu care a încheiat un contract de reprezentare judiciară, fie prin consilierul juridic propriu, angajat cu contract de muncă, nu își găsește rațiunea eventuala reprezentare convențională printr-o altă persoană (juridică, în speța soluționată în precedent de Curtea Constituțională), întrucât, într-o logică firească, reprezentantul pe care și-l desemnează partea pentru a-i apăra interesele în cursul procesului trebuie să fie apt să își îndeplinească în mod eficient mandatul, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă calitățile necesare pentru a construi o apărare rezonabilă. Or, nicio altă entitate nu poate fi mai calificată decât cele două profesii specializate în desfășurarea activității de asistență juridică și reprezentare judiciară menționate în textul de lege criticat, respectiv avocații și consilierii juridici. … 15.Reținând ideea că, în cazul persoanelor juridice, subzistă, în orice moment, posibilitatea reprezentării legale, ca o garanție a dreptului de acces liber la justiție și a exercitării efective a dreptului la apărare, exprimată deja prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, paragraful 23, Curtea observă totodată că, potrivit art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, atunci când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Cererea nu va fi așadar anulată automat, ci doar dacă această dovadă nu este produsă la termenul acordat în acest scop. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea M M Import Export – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.372/100/2014 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește