DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2023 privind numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, sesizare formulată de un număr de 55 de deputați. … 2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.541 din 9 martie 2023 și constituie obiectul Dosarului nr. 544L/2/2023. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se arată că în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului din data de 7 martie 2023 a fost adoptată Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 privind numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului. Președintele de ședință a constatat la începutul acesteia întrunirea cvorumului legal de prezență, din totalul deputaților și senatorilor înregistrându-și prezența un număr de 353. De asemenea, ulterior, conform înregistrării audio-video a ședinței din data de 7 martie 2023, înaintea votului final cu privire la hotărârea menționată, domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, liderul Grupului parlamentar al partidului Uniunea Salvați România (USR), a luat cuvântul, solicitând, în temeiul art. 54 alin. (2) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, verificarea cvorumului de vot [ora 13.46, așa cum se observă în înregistrarea audio-video, domnul Liviu-Ionuț Moșteanu: „(Vă rog) să constatați că nu e cvorum de ședință“], fără ca președintele de ședință să dea curs solicitării. Se arată că obligația de a verifica întrunirea cvorumului la solicitarea liderului de grup subzistă indiferent de rezultatul votului final. … 4.Se arată că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, neîndeplinirea obligației președintelui de ședință de a verifica întrunirea cvorumului legal, la solicitarea unui lider de grup parlamentar, pune în discuție însuși cvorumul consacrat prin Constituție, reprezentând o veritabilă problemă de neconstituționalitate a actului adoptat de Parlament, sub aspectul întrunirii cvorumului legal prevăzut de art. 67 din Legea fundamentală. Prin urmare, simpla neîndeplinire a obligației arătate conduce la adoptarea unui act neconstituțional. … 5.În sensul celor de mai sus sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, nr. 383 din 23 martie 2011, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, nr. 730 și 732 din 22 noiembrie 2017. … 6.În plus, în speță, însăși condiția de a fi prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului (cvorumul legal) nu a fost îndeplinită. Conform înregistrării audio-video a ședinței, imediat după refuzul președintelui de ședință de a verifica cvorumul, următorul act la care s-a procedat a fost apelul nominal. În urma acestuia a rezultat că au fost prezenți 175 de deputați și 58 de senatori, aceștia din urmă nereprezentând în niciun caz jumătate plus unu din numărul senatorilor (adică 69). Pentru a fi îndeplinită condiția cvorumului prevăzut în Constituție și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, la ședințele comune ale celor două Camere ale Parlamentului trebuie ca și numărul senatorilor prezenți să întrunească condiția de cvorum, raportat la numărul total de membri ai Senatului. Interpretarea contrară ar conduce la soluția absurdă ca în ședințele comune să fie adoptate acte ale Parlamentului chiar și în lipsa tuturor senatorilor. … 7.În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost transmisă președinților celor două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctele de vedere ale celor două birouri permanente. … 8.Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 este constituțională. … 9.Se arată că autoritatea publică vizată prin sesizarea de neconstituționalitate nu este reglementată de Legea fundamentală, nefiind așadar de rang constituțional, astfel că procedura de numire a membrilor săi este de rang legal, normele-cadru în materie fiind prevăzute în Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare (a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 1.094 din 20 decembrie 2012). Se consideră că procedura legală instituită a fost exercitată de forul legislativ conform procedurilor parlamentare incidente, fără a fi afectate sau încălcate valori sau principii constituționale. Hotărârea criticată reprezintă un act juridic cu caracter individual, vizând numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, prin votul Parlamentului, ceea ce înseamnă că nu afectează, prin obiectul și efectul juridic, valori și principii constituționale, în sensul reținut de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012. … 10.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 67 din Constituția României, se arată că hotărârea criticată a intrat în dezbaterea plenului reunit, iar, potrivit prevederilor art. 100 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, votul este secret și se exprimă prin buletine de vot, ceea ce presupune implicit realizarea unui apel nominal, verificându-se astfel cvorumul, fiind o etapă inerentă a procedurii de vot, acesta realizându-se automat în procedura de vot secret și de constatare a rezultatelor printr-un proces-verbal încheiat potrivit prevederilor art. 44 alin. (4) din același regulament, fiind astfel îndeplinite atât prevederile constituționale, cât și cele regulamentare. De asemenea, la momentul citirii procesului-verbal referitor la rezultatul votului, starea de cvorum a fost reiterată, fiind prezenți 237 de parlamentari. … 11.Cu toate că autorii sesizării susțin că la apelul nominal efectuat de către secretarii de ședință au răspuns „prezent“ 233 de parlamentari, din evidențele secretarilor de ședință consemnate în urma apelului nominal a rezultat faptul că la acest vot au participat 237 de senatori și deputați, asigurându-se astfel cvorumul necesar numirii președintelui Consiliului Național al Audiovizualului. În susținerea faptului că cvorumul a fost întrunit și, totodată, cu referire la apelul nominal se face mențiunea, cu titlu de exemplu, că lista de senatori a fost citită de secretarul Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), domnul senator Sorin Lavric, care, în momentul menționării prezenței sale pentru a primi buletinul de vot, s-a trecut absent, astfel cum reiese din stenograma ședinței de plen și din înregistrarea video a ședinței. … 12.Totodată, cvorumul a fost evidențiat de către președintele de ședință, la începutul ședinței comune, acesta anunțând că „din totalul celor 466 de colegi, și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 353“, condiție care a mai fost verificată pe parcursul desfășurării activității plenului, cu prilejul exercitării votului referitor la celelalte puncte de pe ordinea de zi comună. … 13.În considerarea celor arătate, se învederează că, întrucât hotărârea a fost adoptată cu 233 de voturi pentru și 4 voturi contra, dintr-un total de 237 de voturi exprimate de senatori și deputați, potrivit procesului-verbal referitor la rezultatul votului exprimat prin buletine de vot, citit în ședința de plen reunit din data de 7 martie 2023, acest fapt confirmând în mod indiscutabil îndeplinirea imperativelor constituționale referitoare la cvorumul legal, prevăzut la art. 67 din Legea fundamentală, precum și majoritatea necesară adoptării hotărârilor, din a căror categorie face parte actul normativ contestat, critica adusă de autorii sesizării este neîntemeiată. … 14.Susținerea autorilor sesizării potrivit căreia la constituirea cvorumului legal de ședință comună este necesară prezența a cel puțin jumătate plus unu dintre membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului, respectiv jumătate plus unu din numărul senatorilor și jumătate plus unu din numărul deputaților, nu are relevanță constituțională, atâta vreme cât majoritatea cerută de Constituție, respectiv 234 de senatori și deputați, este întrunită. … 15.Biroul permanent al Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. … 16.La termenul de judecată fixat pentru data de 6 aprilie 2023, Curtea a dispus amânarea dezbaterilor asupra cauzei pentru data de 27 aprilie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. … 18.Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 privind numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 7 martie 2023, potrivit căreia: + 
ARTICOL UNICDoamna Gubernat Maria Monica se numește în funcția de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului. … 19.Autorii sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii, ale art. 67 privind cvorumul de adoptare a hotărârilor parlamentare și ale art. 147 privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. … 20.Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul obiectului, fiind vorba lato sensu despre o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de 55 de deputați. … 21.Cu privire la îndeplinirea celorlalte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege dat de Curte în jurisprudența sa, se constată că o astfel de condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanța constituțională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). … 22.De asemenea, Curtea Constituțională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitată, și Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015). … 23.Având în vedere că, în speță, critica de neconstituționalitate a hotărârii vizează nemijlocit norma consacrată de art. 67 din Constituție [coroborată cu art. 1 alin. (5) și art. 147 din Constituție], care stabilește cvorumul legal de ședință necesar adoptării hotărârilor Parlamentului, Curtea constată că sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 îndeplinește condițiile de admisibilitate. … 24.În ceea ce privește critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezență prin neluarea în discuție a propunerii de reverificare a cvorumului de ședință, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, odată constatat cvorumul legal la începutul ședinței Parlamentului, normele regulamentare instituie prezumția relativă a întrunirii acestuia pe toată durata ședinței, cu consecința adoptării actelor în condiții de constituționalitate. Prezumția relativă încetează să opereze în momentul în care liderul unui grup parlamentar solicită președintelui de ședință verificarea cvorumului legal și este răsturnată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mic de jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului sau este confirmată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mare (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1043 din 29 decembrie 2017, paragraful 41, și Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 28 decembrie 2017, paragraful 39). … 25.Dispozițiile art. 67 din Constituție prevăd că majoritatea parlamentarilor trebuie să fie prezentă la ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului la momentul votării hotărârii, iar art. 76 alin. (2) stabilește că pentru ca hotărârea să fie adoptată, ea trebuie să întrunească susținerea majorității deputaților și senatorilor prezenți. Aceste două condiții nu se suprapun, cvorumul fiind o condiție necesară pentru legala desfășurare a procedurii votului, ce se apreciază anterior acestui moment, în timp ce prin vot se validează o opțiune politică, ceea ce se constată ulterior exprimării acesteia prin vot (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 27, și Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 25, precitate). … 26.Faptul că textul constituțional al art. 67 nu se referă și la cvorumul de ședință, adică acela care trebuie să fie întrunit pe tot parcursul dezbaterilor, este explicat de Curte prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, astfel că, în mod indubitabil, această jurisprudență a Curții plasează dispozițiile art. 67 și 76 din Legea fundamentală la momentul votului final. Această concluzie este întărită și prin dispozițiile art. 75 alin. (1) din Constituție, care vizează „dezbaterea și adoptarea legii“; întrucât art. 67 și 76 din Constituție prevăd că numai la adoptarea legii este nevoie de un anumit cvorum și majoritate de adoptare, rezultă, fără dubiu, că textul Constituției nu impune aceleași cerințe și cu privire la dezbaterea legii. Astfel, Curtea a constatat că adoptarea legii, ca parte a procesului legislativ, vizează votul final exercitat de către Parlament asupra ansamblului legii (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 28, și Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 26). … 27.Examinând dispozițiile art. 67 din Constituție, Curtea a constatat că, pentru a adopta o hotărâre cu respectarea normelor constituționale, la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Dacă există suspiciuni cu privire la numărul parlamentarilor prezenți la ședință, înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, liderul unui grup parlamentar poate solicita președintelui de ședință verificarea, prin apel nominal, a întrunirii cvorumului legal. În jurisprudența sa referitoare la stabilirea cvorumului legal al ședințelor Camerelor Parlamentului, Curtea a statuat că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, președintele de ședință nu a mai verificat cvorumul, astfel încât cvorumul stabilit la deschiderea ședinței și-a păstrat valabilitatea pe tot parcursul acesteia (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 36, și Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 34). … 28.Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că proiectul hotărârii care face obiectul prezentei sesizări a fost dezbătut și adoptat în cadrul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului din 7 martie 2023. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 7 martie 2023. Potrivit stenogramei ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35 din 27 martie 2023, președintele de ședință a constatat la începutul acesteia întrunirea cvorumului legal, înregistrându-se prezența unui număr de 353 de deputați și senatori din totalul de 466. Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților. … 29.Pe ordinea de zi a ședinței a figurat și proiectul de hotărâre privind numirea în funcție unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. În cursul ședinței, președintele de ședință a anunțat următoarele: „Având în vedere că la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcții, prin vot secret cu buletine de vot, pentru operativitate, vă propun să dezbatem aceste puncte, după care vom trece la exprimarea votului, după cum urmează: un vot secret cu buletine de vot pentru numirea președintelui CNA; un vot secret cu buletine de vot pentru numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. Vă supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votați“. Potrivit stenogramei ședinței, „cu 212 voturi pentru, 4 contra și două abțineri, propunerea a fost adoptată“. În aceste condiții, din sală, domnul Liviu-Ionuț Moșteanu menționează: „Nu este cvorum, domnule președinte“. Domnul Vasile-Daniel Suciu arată: „Domnule Moșteanu! Este un vot care se adoptă cu majoritatea celor prezenți, domnule Moșteanu!“. În continuare, domnul Liviu-Ionuț Moșteanu: „Vă rog să constatați că nu e cvorum de ședință.“ (Domnii deputați și senatori de la grupurile parlamentare ale USR și domnii deputați și senatori neafiliați părăsesc sala de ședință.) După acest moment, începe dezbaterea punctului 7 de pe ordinea de zi, respectiv a proiectului de hotărâre privind numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului. După ce dezbaterea de la punctul 7 s-a finalizat, a început dezbaterea punctului 8 referitor la numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. După finalizarea dezbaterii punctului 8 s-a derulat votul final cu privire la cele două proiecte de hotărâri. … 30.Prin urmare, Curtea constată că liderul Grupului parlamentar al USR a invocat lipsa cvorumului raportat la propunerea de a dezbate ultimele două puncte ale ședinței și de a se exprima votul, după cum urmează: un vot secret cu buletine de vot pentru numirea președintelui Consiliului Național al Audiovizualului; un vot secret cu buletine de vot pentru numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. … 31.Cu alte cuvinte, constatarea liderului Grupului parlamentar al USR nu a vizat propriu-zis procedura de adoptare a hotărârii contestate, ci faptul că în cursul ședinței a fost aprobată propunerea ca dezbaterea celor două proiecte de hotărâri să se facă succesiv, iar votul asupra acestora să se realizeze după ce cele două proiecte au fost dezbătute. Așadar, s-a arătat că nu există cvorum de ședință pentru adoptarea propunerii ca cele două proiecte să fie dezbătute succesiv, iar votul asupra lor să fie dat după respectivele dezbateri. Cu privire la acest aspect, se constată că propunerea vizează o chestiune de organizare a procedurii de lucru în ședința din 7 martie 2023; or, art. 67 din Constituție stabilește următoarele: „Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor“. Acest vot nu a vizat adoptarea hotărârii, ci stabilirea modului de lucru al plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului. … 32.Prin urmare, Curtea reține că solicitarea liderului Grupului parlamentar al USR de a se constata că nu există cvorum de ședință nu a fost realizată în considerarea art. 54 alin. (2) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Acest text prevede că „înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, președintele de ședință va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru“. Se poate observa, pe de o parte, că această constatare nu s-a concretizat într-o solicitare a liderului de grup de reverificare a cvorumului, iar, pe de altă parte, că și în ipoteza în care constatarea sa se califică drept o solicitare, ea nu a fost formulată „înaintea votului final“, ci pe o chestiune de procedură de lucru a Parlamentului. Or, o asemenea chestiune ține de aplicarea regulamentelor parlamentare și nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate în raport cu hotărârea contestată. … 33.Cu alte cuvinte, prezenta cauză nu vizează o ipoteză similară deciziilor Curții Constituționale nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 37, și nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 35, când „înaintea votului final asupra hotărârii care constituie obiectul sesizării de neconstituționalitate, un lider de grup parlamentar a solicitat președintelui de ședință reverificarea cvorumului prin apel nominal, în temeiul art. 52 alin. (2) [devenit art. 54 alin. (2) – s.n.] din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului“. … 34.Prin urmare, Curtea reține că înaintea votului final asupra celor două hotărâri în discuție (în prezenta cauză referirea expresă este la prima dintre acestea) nu s-a solicitat reverificarea cvorumului prin apel nominal, astfel că președintele de ședință a procedat în mod corect la deschiderea procedurii de vot final. Or, întrucât o astfel de solicitare nu a fost formulată, funcționează prezumția relativă a întrunirii cvorumului pe toată durata ședinței. De altfel, rezultatul votului a confirmat faptul că din numărul total al deputaților și senatorilor (466) au fost prezenți 237; numărul total de voturi exprimate a fost de 237; numărul total de voturi valabil exprimate – 237, din care: voturi pentru – 233; voturi contra – 4, întrunindu-se, astfel, majoritatea simplă pentru adoptarea hotărârii criticate. … 35.Cu privire la critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezență raportat la numărul total al deputaților, respectiv al senatorilor, întrucât din cei 237 de deputați și senatori prezenți nu se poate determina dacă îndeplinirea cvorumului a fost realizată distinct pe categoria de deputați și de senatori, Curtea constată că art. 67 din Constituție nu stabilește ca în plenul reunit al celor două Camere cvorumul să constea din majoritatea deputaților și majoritatea senatorilor, ci din „majoritatea membrilor“ Camerei Deputaților și Senatului. Prin urmare, nu contează numărul celor prezenți pe fiecare categorie în parte, ci ca numărul total al reprezentanților prezenți din cele două Camere să fie de cel puțin jumătate plus unu din membrii celor două Camere. De altfel, și în deciziile nr. 730 și 732 din 22 noiembrie 2017, Curtea s-a referit la majoritatea parlamentarilor, și nu la majoritatea deputaților și majoritatea senatorilor. Prin urmare, și această critică de neconstituționalitate raportată la art. 67 din Constituție este neîntemeiată. … 36.Cu privire la critica referitoare la încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, Curtea reține că jurisprudența invocată nu este aplicabilă în cauza de față, astfel că nu se pune problema nesocotirii art. 147 alin. (4) din Constituție. … 37.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate și constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 privind numirea în funcție a președintelui Consiliului Național al Audiovizualului este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Prim-magistrat-asistent,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește