DECIZIA nr. 255 din 24 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Danone Producție și Distribuție Produse Alimentare – S.R.L. din București în Dosarul nr. 3.244/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.093D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Consiliul Concurenței, doamna Iulia Dăscăluțu, inspector de concurență. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate și nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței. Depune concluzii scrise. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:->5.Prin Sentința civilă nr. 1.470 din 28 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.244/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Danone Producție și Distribuție Produse Alimentare - S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii concurenței nr. 21/1996. ... 6.->În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 este contrară art. 115 alin. (4) și alin. (6) din Constituție, deoarece adoptarea acesteia s-a făcut fără a exista o situație de urgență, a cărei reglementare să nu suporte amânare, astfel încât să fie consultat și publicul interesat, iar în preambulul ordonanței de urgență nu se face nicio referire la situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, care să determine modificarea unor prevederi ale legii concurenței. În realitate, actul normativ criticat a fost adoptat pentru a acoperi anumite vicii de neconstituționalitate ale altor acte normative în materie și ale căror prevederi au fost preluate prin prezenta ordonanță de urgență, respectiv cele cu privire la cvorumul și la componența membrilor plenului Consiliului Concurenței. Astfel, garanția respectării egalității de tratament, a dreptului la apărare al persoanei investigate și a procesului echitabil o reprezintă participarea acelorași membri ai plenului și la deliberare. Or, aceste drepturi garantate de Constituție și constituite în favoarea persoanei investigate, cuprinse în art. 19 din Legea concurenței nr. 21/1996, au fost modificate prin ordonanța de urgență criticată în prezenta cauză. Ca atare, Guvernul a nesocotit limitările prevăzute de textul constituțional.  ... 7.Mai mult, aprobarea acestei ordonanțe de urgență s-a realizat cu încălcarea art. 115 alin. (5) și art. 76 alin. (1) din Constituție, deoarece Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 a fost adoptată cu majoritatea prevăzută pentru legile ordinare, deși modifică prevederi care reglementează în domeniul legii organice, lege care este, de asemenea, neconstituțională. ... 8.->Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  ... 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10.->Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. ... 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014. ... 13.->Potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Abia în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una/unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul are, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, posibilitatea atacării cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare, a soluției de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014). ... 14.>În acest context, Curtea reține că, în prezenta cauză, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din notele scrise ale autoarei excepției de neconstituționalitate, îl constituie dispozițiile art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, precum și ale Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2015. Dispozițiile criticate în mod punctual au următorul cuprins:  + 
Articolul 501.Legea concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 19, alineatele (1), (2) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: + 
Articolul 19(1)Consiliul Concurenței își desfășoară activitatea, deliberează și ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului Concurenței se întrunește valabil în prezența majorității membrilor în funcție, dar nu mai puțin de 3 dintre aceștia, și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor. Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă la solicitarea președintelui.(2)Fiecare comisie este formată din 3 membri ai plenului. Președintele Consiliului Concurenței stabilește componența comisiei pentru fiecare caz în parte și îl desemnează pe unul dintre membri pentru a conduce lucrările acesteia.[…](5)Plenul Consiliului Concurenței va putea delega exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (4) lit. a), b) și c) unei comisii formate din 3 membri ai plenului Consiliului Concurenței. …  …  … 15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 76 alin. (1) privind adoptarea legilor, art. 102 alin. (2) privind cooperarea Guvernului cu organismele sociale și art. 115 alin. (4)-(6) referitor la condițiile în care pot fi adoptate ordonanțe de urgență. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 289 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 11 iulie 2017, Decizia nr. 152 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din data de 20 iunie 2017, și Decizia nr. 622 din 13 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 20 ianuarie 2017. … 17.Cu acele prilejuri, referitor la Consiliul Concurenței, Curtea a observat că Legea fundamentală nu nominalizează explicit, nu cuprinde reglementări exprese referitoare la această autoritate administrativă autonomă și nici nu impune reglementarea organizării sau funcționării sale prin norme de natura legii organice, ale cărei domenii, stabilite prin art. 73 alin. (3) din Constituție, sunt de strictă interpretare și aplicare. În același timp, Curtea a reținut că dispozițiile art. 117 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora autoritățile administrative autonome se pot înființa prin lege organică, sunt de strictă interpretare (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 16 din 10 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007), fără a putea fi extinse și cu privire la organizarea și funcționarea unor asemenea autorități. Exigența constituțională privind reglementarea prin lege organică vizează, așadar, doar înființarea Consiliului Concurenței, ca autoritate administrativă autonomă, iar această exigență a fost respectată, având în vedere că Legea concurenței nr. 21/1996 a fost adoptată cu majoritatea cerută pentru legile organice [majoritate prevăzută de art. 74 alin. (1) din Constituție, devenit art. 76 alin. (1) din Constituția republicată în anul 2003]. Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) din cap. IV intitulat „Consiliul Concurenței“ din Legea nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, „Se înființează Consiliul Concurenței, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței, cu personalitate juridică, care își exercită atribuțiile potrivit prevederilor prezentei legi“. … 18.Referitor la condițiile de cvorum și pentru luarea deciziilor de către Plenul Consiliului Concurenței, Curtea a constatat că acestea reprezintă aspecte privind funcționarea Consiliului Concurenței, fără a reglementa cu privire la statutul acestei autorități.  … 19.Prin Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, Curtea a reținut că reglementarea statutului Consiliului Concurenței se realizează prin norme de natura legii organice, dar procedurile în fața sa, vizate de obiectul excepției de neconstituționalitate, sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare. Curtea a precizat că statutul Consiliului Concurenței de autoritate administrativă autonomă și reglementarea acestuia prin lege organică rezultă din art. 117 alin. (3) din Constituție privind înființarea prin lege organică a autorităților administrative autonome, nereferindu-se, așadar, la organizarea și funcționarea sa. … 20.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut distincția între noțiuni precum „organizare“, „funcționare“, „statut“. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, la paragraful 228, Curtea a constatat că propunerea vizează completarea categoriei legilor organice cu privire la legile care reglementează domeniul organizării, funcționării sau statutului unor autorități publice. Cu privire la aceste aspecte, a se vedea și Decizia nr. 52 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 7 martie 2018, paragraful 31 și următoarele. … 21.Ca atare, Curtea a observat că, în susținerea criticilor de neconstituționalitate, se pornește de la o premisă greșită, aceea că reglementările referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței țin de domeniul legii organice, premisă care, așa cum s-a arătat mai sus, nu își găsește temei în niciuna dintre dispozițiile Constituției. Pe cale de consecință, în condițiile în care Constituția nu cuprinde dispoziții referitoare la reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Concurenței – autoritate administrativă autonomă, ci doar în legătură cu înființarea sa prin lege organică, Curtea nu a reținut criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate. … 22.De asemenea, Curtea a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete caracter organic, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, și Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017). De aceea, Curtea a statuat că printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecință, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenența sau neapartenența unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice (a se vedea și Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, și Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015). În acest context, Curtea a reținut că procedurile în fața Consiliului Concurenței sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare, fapt ce a permis Guvernului ca, în baza unei legi de abilitare, să le modifice prin intermediul unei ordonanțe a Guvernului. … 23.Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, Curtea, prin Decizia nr. 622 din 13 octombrie 2016, a reținut că urgența adoptării acestui act normativ a fost motivată potrivit preambulului său și notei de fundamentare. Astfel, actul normativ criticat a fost adoptat având în vedere necesitatea adaptării legislației naționale în domeniul ajutorului de stat la legislația Uniunii Europene și necesitatea creării unui cadru legislativ care să garanteze îndeplinirea condiționalităților ex-ante impuse de Comisia Europeană României pentru accesarea fondurilor europene în perioada de programare 2014-2020. Guvernul a motivat că prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență se dorește implementarea unui mecanism de control, la nivel național, prin care să se stabilească atribuțiile și obligațiile furnizorilor, beneficiarilor și ale Consiliului Concurenței în implementarea măsurilor de natura ajutorului de stat și de minimis pentru a se facilita absorbția fondurilor europene și a se evita recuperarea acestora. Considerând că se impune luarea unor măsuri urgente în vederea creării unui cadru legislativ la nivel național care să răspundă solicitărilor Comisiei Europene atât în domeniul ajutorului de stat, cât și în domeniul fondurilor europene, este necesară adoptarea acestei ordonanțe de urgență care să reglementeze modul în care fondurile publice (naționale și europene), destinate mediului de afaceri, sunt folosite. … 24.În acest context nu se poate reține nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 102 alin. (2) privind cooperarea Guvernului cu organismele sociale, care au fost invocate în corelare cu cele ale art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât autoarea nu motivează, în concret, în ce mod au fost încălcate prevederile constituționale ce reglementează principiul transparenței decizionale la nivelul Guvernului, al cooperării acestuia cu societatea civilă, respectiv care obligații constituționale ce decurg din acest text nu au fost respectate. … 25.Referitor la critica de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 în raport cu art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, Curtea a constatat că actul normativ nu cuprinde norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în legătură cu înființarea Consiliului Concurenței ca autoritate administrativă autonomă (a se vedea Decizia nr. 622 din 13 octombrie 2016). … 26.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, din cele prezentate mai sus, având în vedere că nu s-a reținut afectarea sau încălcarea condițiilor impuse de acest text pentru a putea fi adoptate ordonanțe de urgență, nu se poate constata pretinsa încălcare a acestora. … 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Danone Producție și Distribuție Produse Alimentare - S.R.L. din București în Dosarul nr. 3.244/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 50 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, precum și ale Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește