DECIZIA nr. 254 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 416 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Romtool HM – S.R.L. din București în Dosarul nr. 80.298/301/2014 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.637D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat prin numeroase decizii conformitatea prevederilor de lege criticate cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 994A din 21 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 80.298/301/2014, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 416 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Romtool HM – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel care a fost respins ca perimat. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de instanță, chiar dacă nu a fost adus la cunoștința părții, astfel încât aceasta să realizeze toate consecințele ce decurg din îndeplinirea sa. … 6.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că textul de lege criticat este constituțional, arătând că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, în sensul de act prin care s-a urmărit soluționarea cauzei. Nu este necesar ca măsura să fie comunicată părților, întrucât acestora le revine obligația de a urmări soluționarea cauzei și de a se interesa de starea dosarului. Dacă acestea nu și-au respectat obligația menționată un timp îndelungat – 6 luni – este firesc să intervină perimarea cauzei. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire în acest sens la cele reținute în literatura juridică și la jurisprudența Curții Constituționale cu privire la instituția perimării. Astfel, precizează că termenul de perimare are ca moment de început data la care s-a dispus suspendarea judecății potrivit art. 411, art. 221 alin. (2) sau art. 242 din Codul de procedură civilă, după caz, și că împrejurarea că încheierea de suspendare a judecății nu a fost comunicată părții nu este de natură să justifice dezinteresul acesteia în continuarea judecății, comunicarea încheierii fiind necesară doar pentru motivarea recursului exercitat conform art. 414 din același cod, iar nu pentru a marca începerea cursului perimării. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 416 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: „(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.“ … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) din Constituție, care consacră dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a constatat că perimarea reprezintă o cauză de stingere a procesului aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, care intervine în situația în care este lăsat în nelucrare un interval de timp apreciat de legiuitor ca semnificativ pentru a releva lipsa de interes în continuarea acestuia de către părțile implicate. În lipsa efectuării vreunui act de procedură util soluționării cauzei, din motive imputabile părții care, în mod rațional, ar trebui să fie interesată în finalizarea procesului, menținerea litigiului pe rolul instanței apare ca nejustificată. Perimarea este, din această perspectivă, o sancțiune procedurală aplicabilă părții care a neglijat obligațiile procesuale impuse de legiuitor pentru desfășurarea unui proces, stabilite prin reguli edictate în scopul instituirii unei succesiuni de acte procesuale care să asigure, pe de o parte, soluționarea într-un termen rezonabil a procesului și, pe de altă parte, buna administrare a justiției (Decizia nr. 644 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, paragraful 14). … 14.În cauza de față, Curtea observă că perimarea s-a pronunțat întrucât pricina a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, după ce fusese suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă. Textul de lege menționat reglementează suspendarea voluntară a cauzei, care intervine atunci când niciuna dintre părți, deși legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei și, totodată, niciuna dintre acestea nu solicită în scris judecarea în lipsă. Într-o asemenea situație, perimarea este justificată de inactivitatea părților, reflectată în neprezentarea în urma citării legale și ignorarea posibilității de a menține pricina în stare de judecată prin formularea unei cereri de judecare în lipsă. Raționamentul este cu atât mai pertinent în cazul reclamantului, care, după ce a inițiat acțiunea judiciară, prin atitudinea procesuală ulterioară denotă lipsă de interes față de continuarea demersului judiciar. În considerarea comportamentului procesual al părților, de natură să demonstreze indiferența acestora față de continuarea judecății, legiuitorul a instituit o prezumție relativă de desistare, necesară pentru buna administrare a actului jurisdicțional. … 15.Curtea apreciază că nu poate reține critica potrivit căreia prevederile art. 416 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale pe motiv că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de instanță, chiar și atunci când nu a fost adus la cunoștința părții, pentru ca aceasta să fie conștientă de toate consecințele ce decurg din îndeplinirea sa. În acest sens, Curtea subliniază că procesul civil este guvernat de principiul publicității, părțile având posibilitatea de a lua cunoștință fără niciun fel de restricții de întregul parcurs procesual. Ca atare, cu o minimă diligență, pot afla în timp util despre efectuarea oricărui act procedural. În ceea ce privește importanța în ansamblul procesului a diverselor acte, fiecare dintre părți o va aprecia în mod subiectiv, în funcție de propriile interese procesuale. Textul de lege criticat este însă suficient de clar încât să semnaleze părților că lăsarea în nelucrare a unei pricini timp de 6 luni conduce la perimarea acesteia. … 16.Partea nu poate să se prevaleze de faptul că nu i-a fost comunicată îndeplinirea unui anumit act procedural de la care începe să curgă acest termen. O asemenea susținere nu ar putea fi argumentată logic, întrucât întotdeauna va exista un act procedural de care partea va avea cunoștință și de la care, teoretic, va începe să curgă termenul de perimare. În condițiile citării legale, se prezumă că partea cunoaște toate actele îndeplinite, indiferent că se comunică sau nu ori dacă au fost efectuate de părți ori de instanță. Mai mult, ținând cont de obligația exercitării cu bună-credință a drepturilor, inclusiv a celor procesuale, chiar dacă în cauză a fost îndeplinit un anumit act pe care, potrivit legii, instanța nu avea obligația să îl comunice și de care partea nu ia cunoștință, aceasta va trebui să aibă în vedere calculul termenului de perimare de la ultimul act procedural despre a cărui efectuare știa deja. Partea nu poate invoca, în apărarea sa, faptul că actul nu i-a fost comunicat, de vreme ce comportamentul său pentru evitarea perimării cauzei ar fi trebuit să fie raportat la actul a cărui existență o cunoștea și care este anterior celui de a cărei necomunicare se prevalează. Într-o asemenea ipoteză devine incident principiul nemo auditur propriam turpitudinem alegans, care lipsește de pertinență criticile de neconstituționalitate formulate prin prisma unui astfel de argument, în condițiile în care persoana interesată, deși cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască momentul de la care începe să curgă termenul de perimare, precum și consecințele juridice ale nerespectării acestuia, nu s-a conformat exigenței legale, invocând, de fapt, propria sa culpă. … 17.Împrejurarea că autorul prezentei excepții de neconstituționalitate susține că, în cauză, nu a primit citația pentru termenul la care instanța a suspendat judecata ca urmare a neprezentării părților, deși în dovada de înștiințare aflată la dosar se menționează contrariul, reprezintă un element de fapt, care excedează controlului de constituționalitate. De altfel, potrivit art. 414 alin. (1) din Codul de procedură civilă, asupra suspendării judecării procesului instanța se pronunță printr-o încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară. … 18.În concluzie, Curtea reține că textul de lege care instituie termenul de perimare obligă practic părțile să acționeze în cadrul procesului cu o frecvență minimă de 6 luni, riscând altminteri să intervină perimarea. Față de cele mai sus arătate, Curtea constată că nu este nesocotit dreptul la un proces echitabil, de vreme ce înseși părțile nu au respectat regulile care le permiteau să își apere sau, după caz, să își demonstreze drepturile și interesele puse în discuție în cauză, utilizând în mod eficient mecanismele procedurale instituite prin lege, oferite acestora în vederea valorificării tuturor mijloacelor de apărare pe care acestea le consideră necesare în cadrul procesului. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Romtool HM – S.R.L. din București în Dosarul nr. 80.298/301/2014 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 416 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește