DECIZIA nr. 254 din 23 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 10.142/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.107D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus concluzii scrise, prin care solicită, între altele, judecata în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece nicio dispoziție constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție. De aceea, cheltuielile judiciare generate de o parte care are și o culpă procesuală vor fi suportate de aceasta. Solicită menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 10 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 10.142/236/2016, Judecătoria Giurgiu – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Vonica în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea unei contestații la executare cu privire la cheltuielile judiciare dispuse prin ordonanța de clasare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece, în absența unor criterii transparente, cheltuielile judiciare sunt stabilite de procuror în mod aleatoriu.  … 7.Judecătoria Giurgiu – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și că, potrivit art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana vătămată, în măsura în care i se reține o culpă procesuală.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, obiect al excepției îl constituie exclusiv prevederile art. 275 alin. (1) pct. 1 și 2 și alin. (5) din Codul de procedură penală.  … 10.Potrivit art. 275 alin. (5) din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare pe care statul le avansează în legătură cu soluționarea plângerilor împotriva actelor și măsurilor organelor de urmărire penală se suportă de petent în cazul în care acesta are o culpă procesuală în respingerea plângerii, respectiv rămân în sarcina statului atunci când plângerea este admisă sau nu se poate reține o culpă procesuală a petentului. … 11.Așadar, întrucât în caz de respingere a plângerii petentul nu este obligat la plata cheltuielilor judiciare făcute de stat decât în măsura în care are o culpă procesuală, nu se poate reține că reglementarea criticată ar descuraja contestarea actelor/ măsurilor procurorului pe cale ierarhică în cadrul Ministerului Public. Dimpotrivă, faptul că statul avansează sumele necesare pentru soluționarea plângerii întemeiate pe dispozițiile art. 339 din Codul de procedură penală este de natură să îi faciliteze persoanei vătămate accesul la acest mijloc procesual. … 12.Pe de altă parte, dispozițiile art. 275 din Codul de procedură penală sunt o aplicare a principiului potrivit căruia partea care cade în pretenții este ținută să suporte cheltuielile judiciare. Or, acest principiu se aplică indiferent dacă, în considerarea obligației sale de a asigura exercitarea din oficiu a funcțiilor judiciare – art. 3 alin. (2) din Codul de procedură penală -, statul este cel care avansează cheltuielile respective. În sensul celor de mai sus a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.337 din 11 octombrie 2011. … 13.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție și, prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate atât de inculpat, cât și de partea vătămată, în cazul în care procesul a încetat ca urmare a împăcării acestora. … 14.Totodată, dispozițiile legale criticate nu împiedică părțile să se prevaleze fără nicio îngrădire de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil și reprezintă norme de procedură a căror reglementare este în competența exclusivă a legiuitorului.  … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 275 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Plata cheltuielilor avansate de stat în celelalte cazuri, care au următorul conținut: (1)Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cum urmează:1.în caz de achitare, de către:a)persoana vătămată, în măsura în care i se reține o culpă procesuală; … b)partea civilă căreia i s-au respins în totul pretențiile civile, în măsura în care i se reține o culpă procesuală; … c)inculpatul care a fost obligat la repararea prejudiciului; …  … 2.în caz de încetare a procesului penal, de către:a)inculpat, dacă există o cauză de nepedepsire; … b)persoana vătămată, în caz de retragere a plângerii prealabile sau în cazul în care plângerea prealabilă a fost tardiv introdusă; … c)partea prevăzută în acordul de mediere, în cazul în care a intervenit medierea penală; … d)inculpatul și persoana vătămată, în caz de împăcare. …  … 3.dacă inculpatul cere continuarea procesului penal, cheltuielile judiciare sunt suportate de către:a)persoana vătămată, atunci când aceasta și-a retras plângerea prealabilă ori s-a dispus clasarea în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a)-c) sau achitarea inculpatului, în măsura în care i se reține o culpă procesuală; … b)inculpat, atunci când se dispune clasarea pentru alte situații decât cele prevăzute în dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a)-c) ori încetarea procesului penal; …  … 4.în caz de restituire a cauzei la parchet în procedura camerei preliminare, cheltuielile judiciare sunt suportate de către stat. … (2)În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea. (3)În toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.(4)În cazul când mai multe părți sau persoane vătămate sunt obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanța hotărăște partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.(5)Dispozițiile alin. (1) pct. 1 și 2 și ale alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător în cazul dispunerii în cursul urmăririi penale a unei soluții de clasare și în situația respingerii unei plângeri formulate împotriva actelor și măsurilor dispuse de organele de urmărire penală.(6)Cheltuielile privind avocații din oficiu și interpreții desemnați de organele judiciare, potrivit legii, rămân în sarcina statului.(7)În situația contestațiilor formulate de către administrația penitenciarului în cazurile prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. … 18.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la dreptul la un proces echitabil. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit de cuantumul cheltuielilor judiciare instituite prin ordonanța de clasare, deoarece nu se poate stabili ce reprezintă acestea.  … 20.Cu privire la aceste critici, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, paragrafele 15-20, făcând trimitere la jurisprudența în materie referitoare la dispozițiile din Codul de procedură penală din 1968, instanța de contencios constituțional a statuat că nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. În cazurile referitoare la declararea apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea și nu împiedică părțile interesate să se adreseze justiției și să se prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 21. Mai mult, dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constituție.  … 21.Referitor la critica potrivit căreia stabilirea cheltuielilor judiciare, în cazurile prevăzute la art. 275 din Codul de procedură penală, este lăsată la latitudinea procurorului, Curtea constată că determinarea acestor cheltuieli nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii, realizându-se potrivit prevederilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a autorității care le aplică. În calculul cheltuielilor judiciare, procurorul/instanța de judecată determină cheltuielile avansate de stat și cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali.  … 22.Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În acest context, cheltuielile judiciare avansate de stat semnifică toate sumele de bani cheltuite pe parcursul desfășurării procesului penal, din bugetul de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop, conform art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, din bugetul Ministerului Justiției, al Ministerului Public sau al altor ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite de procedurile desfășurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în cuprinsul art. 272 și 273 din Codul de procedură penală. În acest sens art. 272 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal. La acestea se adaugă, conform prevederilor art. 273 alin. (1) din Codul de procedură penală, sumele cuvenite martorului, expertului și interpretului, reprezentând restituirea cheltuielilor de transport, întreținere, locuință și a altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor în fața organelor judiciare. Referitor la acestea din urmă, art. 273 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală reglementează modul de stabilire a respectivelor sume, martorul, expertul și interpretul, care sunt salariați, având dreptul la venitul de la locul de muncă, pe durata lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea în fața organului de urmărire penală sau a instanței. Pentru cazul în care persoanele anterior enumerate nu sunt salariate, aceleași dispoziții legale prevăd că martorul, care are venit din muncă, este îndreptățit să primească o compensare, iar expertul și interpretul au dreptul la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și în condițiile prevăzute prin dispoziții legale. … 23.În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum sunt deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere. Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularitățile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experților sau interpreților. … 24.În ceea ce privește pretinsa încălcare prin textul criticat a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că prevederile art. 275 din Codul de procedură penală se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor care formulează cereri, contestații sau care promovează căile de atac enumerate în cuprinsul acestor norme legale, în situația în care aceste cereri sunt respinse ori retrase. … 25.Având în vedere argumentele anterior invocate, Curtea a constatat că nu poate fi reținută nici încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al statului român. … 26.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția care au fundamentat decizia mai sus menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 10.142/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția penală și constată că dispozițiile art. 275 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește