DECIZIA nr. 253 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1), (2) și (5) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Elena Paraschiv (fostă Diaconu) în Dosarul nr. 861/90/2016 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 714D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a transmis la dosar note scrise, prin care argumentează neconstituționalitatea textelor de lege criticate, solicitând admiterea excepției.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, în opinia sa, nu se impune reconsiderarea jurisprudenței deja existente în materie, prin care Curtea Constituțională a analizat prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate prin prisma acelorași prevederi din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 26 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 861/90/2016, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1), (2) și (5) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Elena Paraschiv (fostă Diaconu) într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva unei decizii de pensie emise de Casa Județeană de Pensii Vâlcea, prin care i s-a respins cererea de stabilire a unei pensii de serviciu, considerându-se că nu sunt îndeplinite condițiile art. 82 alin. (1) și (5) din Legea nr. 304/2004, astfel încât activitatea de notar public, pe care contestatoarea – care anterior a avut calitatea de judecător – o desfășura la data formulării cererii de stabilire a pensiei de serviciu, nu a fost avută în vedere la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că actuala formă a Legii nr. 303/2004 este neclară și discriminatorie în ceea ce privește condițiile de pensionare a magistraților, conținând reglementări necorelate sau chiar contradictorii. Astfel, dispozițiile art. 82 alin. (2) sunt discriminatorii față de cele cuprinse în alin. (1), întrucât se echivalează vechimea din mai multe funcții doar pentru cei care solicită pensia de serviciu la o vârstă mai mică de 60 de ani, nu și pentru cei care ies la pensie după 60 ani. De asemenea, se arată că nici vechimea în funcția de notar (echivalată, conform art. 86 din lege, cu vechimea în magistratură) și nici vechimea în învățământul juridic superior acreditat nu sunt luate în calcul la stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu, ca în cazul celorlalte funcții arătate la art. 82 alin. (1) și (2). Se mai susține că art. 82 alin. (5) din Legea 303/2004 instituie o discriminare și în ceea ce privește condițiile de pensionare și calcularea cuantumului pensiei, de vreme ce activitatea realizată în unele funcții se ia în calcul, prin echivalarea cu vechimea în magistratură, doar pentru stabilirea vechimii necesare acordării pensiei de serviciu celor care o solicită din calitatea de procuror sau judecător, nu și pentru cei care au îndeplinit aceste funcții anterior, dar ies la pensie din altă profesie. Luarea în considerare a activităților desfășurate în alte funcții, prin echivalarea cu vechimea în magistratură, ar trebui să se realizeze în mod nediscriminatoriu, indiferent de ordinea în care acestea au fost exercitate ori de calitatea avută la data solicitării pensiei. În ceea ce privește dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004, se arată că sunt discriminatorii întrucât pot fi interpretate în sensul că ar beneficia de vechime în magistratură, pentru activitatea realizată în toate funcțiile enumerate în partea finală a textului, doar cei care se pensionează din categoriile arătate expres în partea introductivă a articolului. … 7.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă consideră că textele de lege criticate cuprind numeroase inadvertențe și necorelări, care pot avea ca efect crearea unor situații discriminatorii. Astfel, apreciază că dispozițiile art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 nu au o corelație logică între ele, putând duce la interpretări cu caracter discriminatoriu. Nu există o justificare obiectivă a asimilării cu vechimea în magistratură pentru stabilirea pensiei de serviciu doar a perioadelor în care magistratul a exercitat anumite profesii juridice. În ceea ce privește pensia de serviciu acordată celor care au vechimea în magistratură necesară acordării pensiei de serviciu, dar care la data împlinirii vârstei de 60 de ani aveau o altă ocupație, nu se regăsesc argumentele de neconstituționalitate menționate anterior, situația acestora nefiind similară cu cea a magistraților în activitate, astfel că nu se poate pune problema unei discriminări. În ceea ce privește art. 86 din Legea nr. 303/2004, care prevede funcțiile de specialitate juridică ce constituie vechime în magistratură, consideră că nu cuprinde dispoziții discriminatorii.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că autoarea excepției avea calitatea de notar la data formulării cererii de pensionare, prin urmare toate criticile de neconstituționalitate care privesc alte funcții sau activități nu au legătură cu propria cauză. Totodată, remarcă faptul că se urmărește modificarea sau completarea dispozițiilor legale, fiind criticat modul de reglementare a condițiilor de acordare a pensiei de serviciu și solicitându-se adăugarea altor funcții în enumerarea legală. Art. 82 alin. (1) reglementează condițiile de acordare a pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare de 60 de ani, în timp ce alin. (2) reglementează acordarea pensiei de serviciu anticipat, fără a fi necesară îndeplinirea vârstei de pensionare, doar dacă persoana îndeplinește o anumită vechime în funcțiile expres enumerate. Deși, într-o anumită măsură, perioadele reglementate de cele două texte legale se pot suprapune, existând o anumită aparență de necorelare, totuși, modul de aplicare a acestora și funcțiile la care se raportează țin de aprecierea instanțelor de judecată, existând în materie o vastă practică unitară. Arată că este de competența exclusivă a legiuitorului să realizeze unitatea de reglementare între normele legale care au același obiect și corelarea unor texte normative. De asemenea, art. 82 alin. (5) nu contravine dispozițiilor constituționale, reglementând tocmai acordarea pensiei de serviciu persoanelor care nu îndeplinesc funcția de magistrat la data pensionării, dar au activat un număr semnificativ de ani în sistemul justiției, ca o recompensă a acestei activități îndelungate și meritorii. Neincluderea funcției de notar în enumerarea alin. (1) sau (2), cu incidență asupra aplicării art. 82 alin. (5), nu este un aspect ce poate fi cenzurat de Curtea Constituțională, referindu-se la o omisiune de reglementare. Referitor la art. 86, consideră că nu contravine prevederilor constituționale invocate, stabilind limitativ perioadele ce constituie vechime în magistratură. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 82 alin. (1), (2) și (5) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Ulterior sesizării Curții Constituționale, textele de lege criticate au fost modificate și completate prin Legea nr. 282/2018 și apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019, fără ca soluția legislativă criticată să se schimbe. În consecință, urmează ca analiza constituționalității să poarte asupra prevederilor legale, în noua lor redactare, și anume:– Art. 82 alin. (1), (2) și (5):(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. (…)(5)Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.“; … – Art. 86: „Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat.“ …  … 13.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii și celor ale art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii. Prin raportare la art. 20 din Legea fundamentală, se invocă și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care statuează cu privire la legalitatea pedepselor. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă, ca neîntemeiată. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraților, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură. Conform reglementărilor criticate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură (între 20 și 25 de ani, după caz). … 15.Curtea a mai observat (paragrafele 22 și 23) că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilități și interdicții specifice. Totodată, Curtea a constatat că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură nu poate conduce la constatarea unor discriminări – sub aspectul cuantumului pensiei – între persoanele care au îndeplinit funcția de magistrat o perioadă mai mică de 25 ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) și persoanele care au îndeplinit această funcție cel puțin 25 ani (și care, dacă îndeplinesc și celelalte condiții, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiția de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat, integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională, justiției (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013). … 16.Totodată, prin Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, Curtea a reținut, cu titlu de principiu, că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, condițiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale și a altor forme de asistență socială sunt stabilite de lege. Ca atare, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate prin condiții și criterii de acordare derogatorii, precum și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor. … 17.Cu privire la textele de lege criticate și în cauza de față, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 2 iulie 2019, paragraful 20, că soluțiile normative reglementate de art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 valorifică diverse vechimi asimilate, fără a exista o diferență fundamentală de concepție, întrucât art. 82 alin. (1) se corelează cu art. 86 din aceeași lege, care definește vechimea în magistratură, urmând să fie interpretat în coroborare cu acesta. De altfel, definirea acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului. Curtea a mai subliniat că, în ceea ce privește art. 82 alin. (5) cu raportare la art. 82 alin. (1) și (3) din lege, revine instanțelor judecătorești competența de a analiza și de a aprecia dacă și în ce măsură sunt îndeplinite condițiile de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă la data pensionării solicitanții au o altă ocupație. … 18.Aceste considerente sunt pe deplin aplicabile și în cauza de față. Referirile făcute de autoarea excepției la situația altor categorii profesionale nu pot fi reținute. Astfel, faptul că profesia de notar nu este inclusă în enumerarea cuprinsă în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 a profesiilor ce sunt avute în vedere pentru calcularea vechimii de 25 de ani pe care trebuie să o aibă cei care la data pensionării au o altă ocupație pentru a putea beneficia de pensie de serviciu nu poate fi corijat pe calea controlului de constituționalitate, întrucât reprezintă o opțiune a legiuitorului (a se vedea și Decizia nr. 480 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 27 noiembrie 2019). De altfel, sub acest aspect, Curtea observă că profesia de notar se regăsește în cuprinsul art. 86 din lege, care precizează funcțiile a căror exercitare este considerată vechime în magistratură.  … 19.Totodată, cu privire la criticile formulate în legătură cu omiterea din enumerarea amintită a activității didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și referirile la situația consilierilor juridici, Curtea constată că sunt lipsite de pertinență în cauză, în condițiile în care litigiul în fața instanței a quo a fost generat de solicitarea de a fi avută în vedere vechimea în funcția de notar la calculul pensiei de serviciu. De asemenea, problema incidenței textelor de lege criticate în funcție de succesiunea perioadelor în care solicitantul a exercitat diferite profesii este exclusiv de competența instanței învestite cu soluționarea fondului litigiului, fiind lipsită de relevanță în contextul controlului de constituționalitate. De altfel, prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, la stabilirea condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcțiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiași articol se referă la perioada de cel puțin 25 de ani ce trebuie întrunită în acest scop.  … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Paraschiv (fostă Diaconu) în Dosarul nr. 861/90/2016 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 82 alin. (1), (2) și (5) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește