DECIZIA nr. 253 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea IHO Holding GmbH Co KG din Germania în Dosarul nr. 44.405/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.836D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Cristina Bighiu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsă partea. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. Arată că, deși dispozițiile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, totuși criticile nu au fost similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens, susține că art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituțional în măsura în care este interpretat în sensul că acțiunile pentru erori judiciare îndreptate împotriva statului român se timbrează la valoare, precum cererile de drept comun. Apreciază că în condițiile în care dispozițiile criticate prevăd taxarea la valoare a acțiunilor pentru erori judiciare îndreptate împotriva statului, în materie civilă, iar dispozițiile art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prevăd că cele în materie penală sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, se aduce atingere normei constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1), întrucât pentru situații juridice similare sunt instituite reglementări diferite și, în consecință, există un tratament discriminatoriu stabilit de legiuitor. Un alt motiv de neconstituționalitate, raportat tot la caracterul discriminatoriu al reglementării criticate, este acela că și în cazul unor cereri în daune pentru prejudiciile comise prin acte administrative, deci de către autoritatea executivă, aceste cereri se timbrează tot la valoare, dar această valoare este plafonată la un cuantum de 300 lei. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în realitate, criticile formulate vizează modalitatea în care instanța de judecată a stabilit taxa judiciară de timbru în etapa procesuală a apelului. Pe fondul cauzei, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 200 din 28 mai 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 1.173A din 4 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 44.405/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea IHO Holding GmbH Co KG din Germania, în etapa procesuală a apelului formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, într-o cauză având ca obiect o acțiune în răspundere delictuală.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la natura juridică a pretenției formulate în cauză, autoarea excepției învederează faptul că aceasta este una în despăgubiri pentru prejudiciul înregistrat de fapta ilicită cauzată de statul român prin intermediul autorităților judecătorești, respectiv al instanțelor naționale de judecată. Mai exact, arată că fapta ilicită constă în aceea că, în principal, Curtea de Apel București și, mai apoi, Înalta Curte de Casație și Justiție au refuzat să aplice dreptul Uniunii Europene în cauza concretă dedusă judecății și, în subsidiar, în măsura în care ar fi considerat că dreptul european nu este suficient de clar, fapta ilicită a Înaltei Curți de Casație și Justiție rezidă în refuzul nejustificat de a trimite întrebarea preliminară formulată de societate. … 7.În concret, raportat la situația de fapt din speță, autoarea excepției de neconstituționalitate arată că Societatea IHO Holding GmbH Co KG a înregistrat pe rolul Tribunalului București o acțiune îndreptată împotriva statului român, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și pe dispozițiile Codului civil în materia răspunderii civile delictuale. Menționează că, în primă instanță, societatea nu a achitat nicio taxă de timbru judiciar pentru acțiunea în daune promovată, întrucât nu i s-a pus în vedere de către instanță să achite taxă judiciară de timbru. Judecând pe fond, Tribunalul București a respins acțiunea, iar societatea a formulat o cerere de apel împotriva sentinței date în primă instanță, instanța de apel punându-i în vedere să achite o taxă judiciară de timbru, sub sancțiunea anulării cererii.  … 8.În acest context, autoarea excepției menționează că în viziunea instanței de apel, pentru acțiunea în daune și, implicit, pentru cererea de apel, este datorată o taxă judiciară de timbru calculată la valoarea pretențiilor conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care stabilește valoarea taxei de timbru judiciar aplicabilă acțiunilor și cererilor evaluabile în bani în funcție de valoarea pretenției, în interpretarea instanței de apel acest articol fiind aplicabil inclusiv acțiunilor prin care justițiabilii urmăresc angajarea răspunderii statului pentru erorile judiciare ale autorităților judecătorești în materie civilă.  … 9.Or, în opinia autoarei excepției, o asemenea interpretare contravine atât principiului constituțional al egalității în drepturi consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constituția României, cât și dreptului de acces la justiție, dreptului la proprietate privată și dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, întrucât instituie un tratament discriminatoriu între justițiabilii care urmăresc repararea prejudiciului rezultat din erori judiciare în materie civilă și cei care urmăresc repararea prejudiciului rezultat din erori judiciare în materie penală, aceștia din urmă beneficiind de scutire de la plata oricărei taxe judiciare de timbru. De asemenea, susține că se instituie premisele unui tratament discriminatoriu între justițiabilii ale căror drepturi și interese legitime sunt nesocotite prin acte ale autorității judecătorești și cei ale căror drepturi și interese legitime sunt nesocotite prin acte ale autorității executive, aceștia din urmă având avantajul plafonării taxei de timbru pentru acțiunile care urmăresc prejudiciul astfel suportat. … 10.Așa fiind, autoarea excepției consideră că art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu poate reprezenta temeiul juridic al taxei judiciare de timbru datorate în cauză, această normă fiind neconstituțională în măsura în care se interpretează în sensul că acțiunile în răspunderea statului pentru erorile judiciare în materie civilă sunt supuse taxei judiciare de timbru calculate la valoarea pretențiilor. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:a)până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; … b)între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei; … c)între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei; … d)între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei; … e)între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei + 2% pentru ce depășește 50.000 lei;  … f)peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei. …  … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 52 alin. (3) privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, având în vedere criticile formulate, rezultă, în mod evident, că autoarea acesteia este nemulțumită de modalitatea de interpretare și aplicare a normelor legale criticate în cauza dedusă concret judecății de către instanțele competente. Or, dintr-o asemenea perspectivă, examinarea excepției de neconstituționalitate cu un atare obiect, constând într-o analiză și o invalidare a modului în care au fost interpretate și aplicate prevederile legale de către instanțele judecătorești, excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului.  … 17.În jurisprudența sa, Curtea a statuat că interpretarea textelor de lege aplicabile situației concrete în scopul aplicării corecte a legii în cauza dedusă judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanței judecătorești. Astfel, interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice.  … 18.Așa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Astfel, prin Decizia nr. 394 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.216 din 19 decembrie 2022, paragraful 19, Curtea a reținut că instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. În același sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 751, în care a arătat că oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară. … 19.De asemenea, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 200 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 20 august 2020, paragraful 42, cât privește aspectele referitoare la calificarea cererilor introduse la instanțele de judecată și la determinarea sumelor ce trebuie achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru, acestea nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit particularităților fiecărei cauze. A răspunde criticilor autoarei excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016). Totodată, la paragraful 38 al deciziei precitate, Curtea a reținut că dreptul național român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa judiciară de timbru, modalitățile sale de calcul și consecințele în caz de neplată, reclamantul putându-se aștepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate. … 20.De altfel, prin Decizia nr. 665 din 24 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2018, paragrafele 18 și 19, Curtea a subliniat că legiuitorul are deplina competență de a stabili, în cadrul marjei sale de apreciere, excepțiile de la regula obligativității achitării taxelor judiciare de timbru, persoanele care se încadrează în ipoteza normativă care le impune obligația plății acestora aflându-se în mod obiectiv în situații diferite de cele care întrunesc condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 pentru a beneficia de scutirea de la plata acestor taxe. Curtea a mai reținut că stabilirea taxei judiciare de timbru se face pentru fiecare proces în parte, în funcție de obiectul acțiunii acestuia, fără să fie influențată în vreun fel de împrejurarea că acesta reprezintă modalitatea prin care, prin intermediul justiției, reclamantul înțelege să continue o anumită strategie destinată obținerii, recunoașterii sau apărării unui anumit drept sau interes legitim, care a început cu o acțiune pentru care nu există obligația plății taxei judiciare de timbru. … 21.Prin urmare, având în vedere că, în speță, problema de drept invocată de autoarea excepției și dedusă spre soluționare Curții Constituționale este, în realitate, una de interpretare și de aplicare a legii în cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea IHO Holding GmbH Co KG din Germania în Dosarul nr. 44.405/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește