DECIZIA nr. 253 din 23 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 465 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 21.490/325/2016 al Judecătoriei Timișoara și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.033D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate și face trimitere la jurisprudența recentă în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 181 din 28 martie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia penală nr. 629/A din 17 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.490/325/2016, Curtea de Apel Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 465 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva Încheierii penale din 22 noiembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Timișoara, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece sintagma „consecințe grave“ este vag formulată și nu permite subiecților de drept să prevadă fără echivoc care hotărâri judecătorești, cu privire la care Curtea de la Strasbourg a constatat o încălcare a unui drept, sunt supuse revizuirii, determinând practic o aplicare abuzivă a acestora. … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul contestat îndeplinește condițiile de previzibilitate și claritate pentru a satisface exigențele Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, luând în considerare sfera deosebit de largă a încălcării drepturilor sau libertăților pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le poate constata, fiind astfel necesară o sintagmă care să poată acoperi toate situațiile concrete în care se impune aplicarea acestui articol. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că, întrucât Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în legătură cu condițiile de detenție, iar nu cu privire la procedura desfășurată în Dosarul penal nr. 21.490/325/2016 al Judecătoriei Timișoara (în care s-a pronunțat sentința ce face obiectul cererii de revizuire), prevederile art. 465 alin. (1) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile în cauza dedusă judecății. … 9.Or, în conformitate cu art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru a fi admisibilă excepția de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei care presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul stabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014). … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, potrivit Deciziei Înalte Curți de Casație și Justiție nr. 2 din 2 februarie 2015 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, analiza dispozițiilor art. 465 din Codul de procedură penală, referitoare la revizuirea în cazul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, relevă că această cale extraordinară de atac are o natură juridică tipică, aparte, determinată de fundamentul, obiectul, funcționalitatea și funcția sa procesuală, care o deosebește de celelalte căi extraordinare de atac, mai ales prin aceea că determină examinarea din nou a cauzei pe fond, prin retractarea de către instanță a propriei soluții, soluție care este înlocuită cu una corespunzătoare noilor fapte și împrejurări constatate și de care instanța nu a avut anterior cunoștință. … 11.Prin posibilitatea acordată părții de a exercita această cale extraordinară de atac, practic, Curtea Europeană a Drepturilor Omului vine să confirme faptul că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, iar acest drept trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Deși unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, iar jurisprudența instanței europene a statuat că soluția dată de către instanțele naționale în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată (a se vedea Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Brumărescu împotriva României), deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității de lucru judecat, adică a caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești (Hotărârea din 3 decembrie 2003, pronunțată în Cauza Riabykh împotriva Rusiei, paragraful 52), atunci când însă se constată încălcarea unui drept, Curtea Europeană a Drepturilor Omului impune instanțelor obligația de a relua procesul din stadiul în care s-a aflat partea în momentul încălcării dreptului. … 12.Așadar, Convenția creează un adevărat cadru juridic privitor la protecția drepturilor și libertăților fundamentale pe care le protejează, cu valoare supranațională, dar bazat pe principiul subsidiarității, ceea ce presupune o repartizare a competențelor în acest domeniu între autoritățile naționale, cu vocația de a asigura ele, primele, apărarea acestor drepturi și libertăți, instanța europeană fiind chemată să intervină numai atunci când aceasta nu se realizează pe deplin în cadrul sistemului național de drept în discuție. … 13.Totodată, interesul judecătorului național trebuie să fie acela de a evita repetarea faptului ilicit; în așteptarea intervenirii unei modificări a dreptului intern și chiar în ipoteza în care hotărârile Curții necesită o reformă complexă și amplă a sistemului legislativ intern, judecătorul național poate și trebuie, pe cât este posibil, să pună în aplicare aceste hotărâri, până să intervină o lege internă în concordanță cu Convenția, pentru că „judecătorul național rămâne deplin responsabil în aplicarea uniformă a Convenției în sistemul intern judiciar, realizând eficient și constituționalist o sinteză între exigențele acesteia și constrângerile, în unele privințe și perioade, inhibitoare, date de calitatea legii, de regulile procedural naționale și, chiar, de jurisprudența dominantă“. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 465 alin. (1) referitor la Revizuirea în cazul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:(1)Hotărârile definitive pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți, pot fi supuse revizuirii, dacă vreuna dintre consecințele grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. … 17.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1, 11, 16, 20, 21 și 24, precum și dispozițiile art. 1, 2,3,6, 8, 13, 14,41 și 46 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în fapt, prin Sentința penală nr. 2.658 din 24 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 26.857/325/2009 al Judecătoriei Timișoara, a fost respinsă ca rămasă fără obiect contestația formulată de condamnatul Faur Nistor Isai împotriva Încheierii nr. 867 din 11 noiembrie 2009 dată de judecătorul delegat din cadrul Penitenciarului Timișoara. În motivarea acestei sentințe s-a reținut că petentul-condamnat a fost nemulțumit de faptul că i-au fost încălcate de către administrația penitenciarului anumite drepturi prevăzute de Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv dreptul de a purta barbă și părul lung. Instanța a apreciat că a rămas fără obiect contestația formulată împotriva Încheierii nr. 867 din 11 noiembrie 2009 dată de judecătorul delegat, deoarece petentul-condamnat a fost liberat condiționat prin executarea pedepsei de 13 ani închisoare. … 19.Împotriva Sentinței penale nr. 2.658 din 24 septembrie 2012 persoana condamnată a formulat o cerere de revizuire, formându-se Dosarul nr. 21.490/325/2016 al Judecătoriei Timișoara, iar, la termenul din 11 noiembrie 2016, a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 și art. 465 din Codul de procedură penală. … 20.Prin Încheierea din 22 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 21.490/325/2016, Judecătoria Timișoara, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale. … 21.Faur Nistor Isai a contestat această încheiere, iar prin Decizia penală nr. 629/A din 17 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.490/325/2016, Curtea de Apel Timișoara a admis apelul declarat, a desființat încheierea de mai sus și, rejudecând, a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 465 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție care constituie obiectul prezentului dosar. … 22.Prin Sentința penală nr. 4.147 din 28 noiembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. 21.490/325/2016, s-a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de Faur Nistor Isai. … 23.Analizând criticile formulate, Curtea constată că, prin Hotărârea din 21 iunie 2016, pronunțată în Cauza Faur împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că Judecătoria Arad l-a condamnat pe Faur Nistor Isai la pedeapsa de 13 ani închisoare printr-o decizie definitivă din 21 martie 2001 pentru săvârșirea infracțiunii de viol asupra unui minor. Detenția reclamantului a început la data de 21 ianuarie 2001 și a durat până la 24 mai 2011, când a fost eliberat din închisoare. La 11 iulie 2013, reclamantul a fost reținut din nou, în urma unei noi condamnări pentru săvârșirea infracțiunii de viol asupra a două minore. … 24.În scrisorile sale adresate Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamantul a susținut că în închisorile din Arad și Timișoara a fost ținut în celule supraaglomerate și că, deși era nefumător, a fost expus fumului inhalat de la țigările altor deținuți. Pentru acest motiv a depus mai multe plângeri la autoritățile naționale și, printr-o decizie definitivă din 12 aprilie 2005, Judecătoria Arad a admis una dintre plângerile reclamantului și a dispus plasarea acestuia într-o celulă pentru nefumători. Din informațiile furnizate de reclamant nu este clar dacă această decizie a fost executată, însă, pe baza observațiilor sale scrise, se poate deduce că a fost plasat într-o celulă pentru nefumători. În plus, reclamantul a pretins că a fost transferat de la o închisoare la alta sau de la o închisoare în instanță în camioane cu deținuți care fumau. … 25.Curtea Europeană a reținut că reclamantul a fost ținut în detenție în penitenciarul din Timișoara în condiții nefavorabile și, după examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, a considerat că, în cazul de față, condițiile de detenție ale reclamantului în închisoarea de la Timișoara au fost inadecvate. Pentru acest motiv a hotărât că a fost încălcat art. 3 din Convenție și a obligat statul român să plătească reclamantului suma de 3.900 euro. De asemenea au fost respinse celelalte cereri. … 26.Potrivit dispozițiilor art. 465 alin. (1) din Codul de procedură penală, revizuirea în cazul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului poate fi exercitată numai împotriva acelor hotărâri definitive pronunțate de instanțele penale române în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți, dacă vreuna dintre consecințele grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. … 27.Cu alte cuvinte, acest caz de revizuire este dublu condiționat și presupune atât existența unei hotărâri a instanței europene prin care să se fi constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale, cât și continuitatea și imposibilitatea remedierii consecințelor negative grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale, cu condiția ca încălcarea constatată să vizeze o hotărâre definitivă pronunțată de către instanța română. … 28.Or, așa cum s-a arătat, în cadrul procedurii declanșate la instanța europeană, aceasta nu a constatat încălcări ale unor drepturi sau libertăți fundamentale ale revizuentului de către instanța națională în litigiul de față în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 2.658 din 24 septembrie 2012. … 29.Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.“ … 30.Examinând incidența, din această perspectivă, a existenței legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, Curtea arată că aceasta presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014; Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). … 31.Totodată, Curtea a subliniat în jurisprudența sa că o eventuală constatare a neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. „Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). … 32.Tot astfel, Curtea a mai reținut, într-o altă cauză, că autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014). … 33.Aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar avea nicio înrâurire asupra cauzei în care a fost ridicată, neproducând nicio consecință, câtă vreme prin Hotărârea din 21 iunie 2016, pronunțată în Cauza Faur împotriva României, nu s-au constatat încălcări ale unor drepturi sau libertăți fundamentale ale revizuentului de către instanța națională în litigiul de față în care Judecătoria Timișoara a pronunțat Sentința penală nr. 2.658 din 24 septembrie 2012. … 34.Așa fiind, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 465 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 465 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 21.490/325/2016 al Judecătoriei Timișoara.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește