| Marian Enache |
– președinte |
| Cristian Deliorga |
– judecător |
| Dimitrie-Bogdan Licu |
– judecător |
| Laura-Iuliana Scântei |
– judecător |
| Gheorghe Stan |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Irina Loredana Gulie |
– magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Ciprian Ghiță în Dosarul nr. 784/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 951D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile art. 134 alin. (4) din Constituție nu reglementează atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești, ci stabilesc că acesta îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea sa organică. Mai apreciază că o eventuală nesolicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii, aviz ce are o natură legală, iar nu constituțională, ar avea drept consecință încălcarea Legii fundamentale, exclusiv atunci când o normă de reglementare primară stabilește o astfel de obligație. Or, din parcursul legislativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, rezultă că aceasta a fost înaintată spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, însă nu s-a putut realiza cvorumul necesar avizării proiectului. Arată că proiectul de act normativ a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ. … 4.Se apreciază că nu sunt încălcate nici dispozițiile constituționale referitoare la principiile constituționale ale neretroactivității legii civile sau egalității în drepturi, și nici cele privind dreptul la un proces echitabil, fiind invocată jurisprudența Curții Constituționale în materie. De altfel, se mai arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu cuprinde norme de numire a unor persoane determinate, ci exclusiv norme de aplicabilitate generală, acestea fiind de imediată aplicare. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 3 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 784/46/2019, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția a fost ridicată de Ciprian Ghiță într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind anularea Rezoluției de clasare nr. 2.540/A din 31 iulie 2019 a Direcției de inspecție pentru judecători, precum și a Rezoluției nr. C 19 – 2880 din 13 septembrie 2019 a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, acte administrative apreciate de autorul excepției ca fiind lovite de nulitate absolută întrucât au fost emise în temeiul unui regulament aprobat prin Ordinul inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. 136/11 decembrie 2018, al cărui mandat a fost prelungit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) ale art. 133 alin. (1) și ale art. 134 alin. (4) din Constituție, fiind emisă fără solicitarea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. … 7.Se mai susține că sunt încălcate dispozițiile art. 4 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție, dat fiind faptul că actul normativ criticat a fost adoptat cu efecte „intuitu personae, respectiv în favoarea actualei conduceri a Inspecției Judiciare, prin conferirea de efecte juridice noi unor raporturi juridice încetate definitiv respectiv prin aplicarea dispozițiilor legale asupra unor situații anterioare, care s-au născut și au produs efecte juridice“. … 8.De asemenea, se mai susține că ordonanța de urgență criticată are caracter retroactiv, întrucât, chiar dacă aparent dispune pentru viitor, asupra unui fapt trecut și epuizat – vacanța unor funcții de conducere -, mandatele conducătorilor Inspecției Judiciare îndrituiți potrivit noii reglementări să asigure interimatul fiind expirate, totuși la momentul intrării ei în vigoare, conducătorii Inspecției Judiciare se aflau în situații identice cu orice inspector judiciar aflat în funcție de execuție. Prin urmare, îndrituirea legală de a asigura interimatul se raportează la un moment trecut, respectiv susținerea examenului în urmă cu trei ani, iar persoanele determinate indirect se regăsesc în prezent în aceeași situație cu celelalte. … 9.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 5 septembrie 2018, având următorul conținut: +
Articolul ILa articolul 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările ulterioare, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) și (8), cu următorul cuprins:(7)În situația vacantării funcției de inspector-șef sau, după caz, de inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcției se asigură de inspectorul-șef sau, după caz, de inspectorul-șef adjunct ale căror mandate au expirat, până la data ocupării acestor funcții în condițiile legii.(8)În caz de încetare a mandatului de inspector-șef ca urmare a altor situații decât expirarea mandatului, interimatul funcției se asigură de către inspectorul-șef adjunct până la data ocupării acestei funcții în condițiile legii, iar în caz de încetare a mandatului de inspector-șef adjunct ca urmare a altor situații decât expirarea mandatului, interimatul funcției se asigură de către un inspector judiciar numit de inspectorul-șef până la data ocupării acestei funcții în condițiile legii. +
Articolul IIPrevederile art. 67 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și situațiilor în care funcția de inspector-șef sau, după caz, de inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare este vacantă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic și social, art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii și art. 134 alin. (4), potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției“. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul cauzei în care a fost invocată îl reprezintă soluționarea cererii privind anularea unei rezoluții de clasare emise de pârâta Inspecția Judiciară și, respectiv, soluționarea recursului declarat împotriva Hotărârii nr. 9J din 6 martie 2019, pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, prin care s-a admis în parte acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva autorului prezentei excepții de neconstituționalitate – judecător în cadrul Curții de Apel din București. … 16.Curtea reține că, în cadrul soluționării cauzei având obiectul mai sus precizat, autorul excepției a invocat excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitoare, în esență, la reglementarea situației interimatului funcțiilor de conducere de la nivelul Inspecției Judiciare, instituind, în ipoteza vacantării funcțiilor ca urmare a expirării mandatelor inspectorului-șef și ale inspectorilor-șefi adjuncți ai Inspecției Judiciare, soluția legislativă a prelungirii acestora după expirare, pe perioada interimatului, și, respectiv, în ipoteza vacantării funcțiilor ca urmare a altor motive decât expirarea mandatelor inspectorului-șef și ale inspectorilor-șefi adjuncți ai Inspecției Judiciare, instituind soluția legislativă a înlocuirii acestora. … 17.Or, față de ipotezele normative instituite de ordonanța de urgență criticată, prin raportare la obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, în sensul dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de constituționalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, potrivit cărora, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. … 18.Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune sine qua non existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 21, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau fără a interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituțională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția, în absența unei legături relevante între textul de lege criticat și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17). … 19.Totodată, Curtea a reținut, într-o altă cauză, că autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. … 20.Astfel, în speță, legătura cu soluționarea cauzei ar presupune că o eventuală declarare ca neconstituționale a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018, ar putea avea efect asupra dezlegării pe care instanța de contencios administrativ și fiscal o dă cauzei, în ceea ce privește clasarea rezoluției emise de Inspecția Judiciară. Prin urmare, în privința criticilor de neconstituționalitate aduse normei de lege invocate, Curtea reține că nu este îndeplinită condiția privind interesul în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textelor criticate în ceea ce îl privește pe autorul excepției. O eventuală invocare a excepției de neconstituționalitate ar fi fost pertinentă în cadrul unui litigiu având ca obiect soluționarea acțiunii directe îndreptate împotriva ordonanței de urgență criticate, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. … 21.Întrucât excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cauză doar ca un instrument de drept abstract, iar prevederile criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei a quo, Curtea urmează să constate că excepția este inadmisibilă, deoarece o eventuală declarare ca neconstituțională a ordonanței de urgență criticate nu ar produce efecte directe asupra valabilității rezoluției de clasare. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Ciprian Ghiță în Dosarul nr. 784/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––
