DECIZIA nr. 252 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan-Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) și ale art. 24 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, excepție ridicată de Mircea Tusciuc, în Dosarul nr. 3.222/311/2012* al Judecătoriei Slatina – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.251 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. În acest sens face referire la paragrafele 19, 20, 21 și 23 ale Deciziei Curții Constituționale nr. 171 din 24 martie 2016, arătând că instanța de contencios constituțional nu consideră ca fiind neconstituționale dispozițiile legale ce instituie „monopolul“ institutelor publice medico-legale. Arată că în paragraful 19 Curtea a constatat că soluțiile legislative prevăzute la art. 172 alin. (5) și art. 173 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit cărora examinările medico-legale se efectuează în mod exclusiv în cadrul instituțiilor medico-legale, iar desemnarea unuia sau mai multor experți, în aceste cazuri, se face doar de către aceste instituții, apar ca fiind justificate de caracterul strict specializat al expertizelor medico-legale și al activităților tehnice pe care realizarea acestora le presupune. De asemenea, dispozițiile privind expertizele se completează cu prevederile generale cuprinse în art. 172-191 din Codul de procedură penală. Face referire la paragrafele 28, 29, 34, 35 și 37 din Decizia nr. 48 din 2 februarie 2017 și la deciziile nr. 761 din 3 iunie 2010 și nr. 132 din 7 martie 2013. În ceea ce privește invocarea de către autor a celor reținute în Hotărârea din 16 februarie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Eugenia Lazăr împotriva României, arată că instanța europeană nu a cenzurat „monopolul“ public al expertizelor medico-legale care se efectuează de către institutele de medicină legală, sens în care face referire la paragraful 81 al acestei hotărâri. Garanțiile prevăzute la acest paragraf sunt prevăzute în Codul de procedură penală. Problema esențială în hotărârea menționată asupra căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat a fost lipsa motivării avizelor și lipsa cooperării experților cu organele de anchetă, adică o problemă de aplicare în concret a legislației. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.222/311/2012*, Judecătoria Slatina – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) și (2) și ale art. 24 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea Tusciuc într-o cauză penală în care a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. (1) și (2) din Codul penal din 1968 – ucidere din culpă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată, în esență, că textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate deoarece atribuie exclusiv membrilor Comisiei superioare medico-legale și specialiștilor cooptați de aceasta prerogativa de verificare și avizare a unor acte medico-legale și de pronunțare asupra eventualelor contradicții existente între acestea fără să prevadă posibilitatea ca în această procedură desfășurată la sediul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici“ din București să participe și un expert recomandat de una dintre părțile din procesul penal în cadrul căruia s-a solicitat avizul comisiei. … 6.Or, în condițiile în care legiuitorul nu impune nicio garanție care să asigure caracterul echitabil al procedurii desfășurate de Comisia superioară medico-legală se creează cadrul utilizării unui procedeu probator ce constituie prerogativa exclusivă a membrilor comisiei și, eventual, a specialiștilor convocați de aceștia. … 7.De vreme ce avizul pe care îl formulează Comisia superioară medico-legală are valoarea probantă a unei expertize medico-legale datorită legăturii indisolubile existente între un asemenea document și actul medico-legal ce este supus avizării, persoana care solicită în apărare organelor judiciare administrarea unui astfel de mijloc de probă se vede supusă riscului ca demersul efectuat să se întoarcă împotriva sa. Astfel, probele obținute în urma activității exclusive a membrilor comisiei și a specialiștilor pe care aceștia aleg să îi consulte sunt lipsite de orice garanție de obiectivitate, câtă vreme la procedura desfășurată de aceștia nu poate participa un expert desemnat de parte care să își expună punctul de vedere înainte de emiterea concluziilor finale de către comisie într-o procedură interactivă desfășurată între membrii comisiei și experții recomandați de părți. Or, un asemenea mod de lucru încalcă flagrant dreptul la apărare al părții, limitând în mod nejustificat posibilitățile de care dispun persoanele acuzate pentru a combate aceste acuzații. … 8.Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri faptul că procesul penal nu poate fi desfășurat în mod echitabil în măsura în care nu este garantat dreptul la apărare al persoanei acuzate. Or, prin participarea pasivă a părții în ceea ce privește procedeul probatoriu vizat, fără ca aceasta să poată beneficia de participarea unui expert-parte pe parcursul desfășurării activității membrilor comisiei în urma căreia rezultă avizul respectiv îi este suprimată în mod vădit posibilitatea de a se apăra. … 9.Această împrejurare generează riscul real al pronunțării unei soluții de condamnare întemeiată pe o probă administrată în lipsa contradictorialității în urma căreia se elaborează un aviz care nu poate fi supus cenzurii altei autorități. În acest sens, autorul face trimitere la Hotărârea din 16 februarie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Eugenia Lazăr împotriva României (paragraful 81), în care s-a statuat faptul că un cadru legislativ instituit de stat pentru reglementarea exercitării medicinei legale trebuie să presupună garanții suficiente împotriva arbitrariului pentru a consolida încrederea justițiabililor în acțiunea justiției și credibilitatea sistemului în ansamblu. În aceste condiții textele de lege criticate golesc de conținut dreptul la apărare, care devine unul formal, întrucât nu oferă posibilitatea unei apărări efective – componentă a dreptului la un proces echitabil. … 10.Judecătoria Slatina – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia nr. 48 din 2 februarie 2017. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, considerentele deciziilor nr. 132 din 7 martie 2013 și nr. 48 din 2 februarie 2017. … 13.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 48 din 2 februarie 2017 în sensul că textele de lege criticate sunt constituționale. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (1) și (2) și ale art. 24 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005, care au următorul cuprins:– Art. 20 alin. (1) și (2):(1)Comisia superioară medico-legală este compusă din următorii membri permanenți:a)directorul general al Institutului Național de Medicină Legală «Mina Minovici» București; … b)directorul adjunct medical al Institutului Național de Medicină Legală «Mina Minovici» București; … c)directorii institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare; … d)șefii disciplinelor de profil din facultățile acreditate din cadrul centrelor medicale universitare; … e)șeful disciplinei de morfopatologie de la Universitatea de Medicină «Carol Davila» București; … f)4 medici primari legiști, cu experiență în specialitate, desemnați la propunerea directorului general al Institutului Național de Medicină Legală «Mina Minovici» București. … (2)La lucrările Comisiei superioare medico-legale pot fi cooptați, în funcție de specificul lucrărilor, profesori-șefi de disciplină, din diferite specialități medicale, precum și specialiști din alte domenii ale științei, care pot contribui la lămurirea problemelor a căror rezolvare o cere justiția în diferite expertize medico-legale. … – Art. 24 alin. (1):Comisia superioară medico-legală verifică și avizează, din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale și se pronunță asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. …  … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege supuse controlului contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate ale legii, art. 11 alin. (1) și (2) – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) – Dreptul la apărare și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unor excepții motivate în mod similar prin Decizia nr. 132 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 16 aprilie 2013, și Decizia nr. 48 din 2 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017.  … 19.Astfel, Curtea a statuat că dispozițiile legale criticate reglementează competența Comisiei superioare medico-legale de a verifica și de a aviza din punct de vedere științific concluziile diverselor acte medico-legale și de a se pronunța asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. În acest sens, Comisia superioară medico-legală poate recomanda refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare și avizare, formulând propuneri sau concluzii proprii. Prin urmare, din analiza acestor competențe rezultă că dispozițiile legale criticate constituie o garanție a dreptului părților la un proces echitabil, instituind o formă de coordonare și control sub aspect metodologic și științific a activităților de medicină-legală, deoarece acestea au un caracter strict specializat. Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, activitatea de medicină legală „constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege, precum și în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice și de cercetare a filiației“ (a se vedea Decizia nr. 48 din 2 februarie 2017, precitată, paragrafele 27-29). … 20.Curtea va face referire și la Decizia nr. 171 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 12 mai 2016, paragraful 14, prin care s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 172 alin. (5) și ale art. 173 alin. (3) din Codul de procedură penală. Cu acel prilej, Curtea a reținut că instituțiile de medicină legală sunt singurele entități sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale, fiind nominalizate ca instituții sanitare cu caracter public care realizează activitatea de medicină legală. Această exclusivitate se justifică prin caracterul strict specializat al expertizelor, în principal al expertizelor medico-legale. … 21.Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 172 alin. (5) și ale art. 173 alin. (3) din Codul de procedură penală constituie norme speciale în domeniul expertizelor, ce reglementează, în mod distinct, cu privire la expertizele medico-legale. Acestea se completează cu prevederile generale în materia expertizelor, cuprinse la art. 172-191 din Codul de procedură penală, în privința aspectelor pe care dispozițiile Codului de procedură penală și legislația specială în domeniul activității de expertiză medico-legală nu le reglementează în mod expres. Astfel, dispozițiile art. 173 alin. (3) din Codul de procedură penală, referitoare la numirea de către instituția medico-legală a expertului sau a experților și în cazul expertizelor medico-legale, nu exclud aplicarea în cazul acestor expertize a prevederilor art. 173 alin. (4) din Codul de procedură penală, potrivit cărora părțile și subiecții procesuali principali, procurorul și instanța de judecată au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea. De asemenea, anterior avizării lor, la realizarea expertizelor medico-legale, expertul parte are posibilitatea să își exprime opinia, iar instanța are în vedere, la soluționarea cauzei, întregul material probator administrat, inclusiv existența unor eventuale neconcordanțe între opiniile experților, proba cu expertiza neavând un caracter absolut (a se vedea Decizia nr. 171 din 24 martie 2016, paragrafele 21 și 26 și Decizia nr. 48 din 2 februarie 2017, paragraful 31). … 22.Neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.Distinct de cele reținute în deciziile amintite Curtea observă că textele de lege criticate reglementează componența Comisiei superioare medico-legale și atribuțiile acesteia, sens în care sunt enumerați membrii permanenți și este reglementată posibilitatea de cooptare la lucrările comisiei și a altor specialiști în funcție de specificul lucrărilor. De asemenea, atribuțiile Comisiei superioare medico-legale constau în verificarea și avizarea din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, a concluziilor diverselor acte medico-legale, precum și în pronunțarea cu privire la eventualele concluzii contradictorii ale expertizei. Efectuarea expertizelor medico-legale nu intră în competența Comisiei superioare medico-legale, ci numai verificarea și avizarea acestora. Așa fiind, participarea unui expert desemnat de parte la procedura desfășurată de Comisia superioară medico-legală nu reprezintă o participare la efectuarea expertizelor supuse avizării de către aceasta, ci echivalează numai cu exprimarea unui punct de vedere înainte de avizare. … 24.Curtea observă că autorul pornește de la premisa că „probele obținute în urma activității exclusive a membrilor comisiei și a specialiștilor pe care aceștia aleg să îi consulte sunt lipsite de orice garanție de obiectivitate, câtă vreme la procedura desfășurată de aceștia nu poate participa un expert desemnat de parte, care să își expună punctul de vedere înainte de emiterea concluziilor finale de către comisie într-o procedură interactivă desfășurată între membrii comisiei și experții recomandați de părți“.  … 25.Curtea constată că potrivit art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000, activitatea de medicină legală asigură mijloace de probă cu caracter științific organelor de urmărire penală, instanțelor judecătorești, precum și la cererea persoanelor interesate, în soluționarea cauzelor penale, civile sau de altă natură, contribuind prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea adevărului și orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă. Activitatea de medicină legală este coordonată, sub raport științific și metodologic, de Ministerul Sănătății și de Consiliul superior de medicină legală, cu sediul la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici“ București. Din această perspectivă, Curtea reține că activitatea desfășurată de Comisia superioară medico-legală are caracter științific, iar ingerințele în aceasta sunt interzise sub sancțiunea răspunderii administrative, civile sau penale, după caz. … 26.În urma celor anterior expuse, Curtea constată că nu poate reține încălcarea art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție, deoarece textele de lege criticate sunt clare, precise și previzibile, așa cum s-a statuat în jurisprudența acesteia anterior menționată, iar activitatea Comisiei superioare medico-legale nu impietează asupra valorificării de către părți a drepturilor lor, deoarece acestea pot solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor în fața instanțelor judecătorești. Mai mult, instanța are în vedere, la soluționarea cauzei, întregul material probator administrat, inclusiv existența unor eventuale neconcordanțe între opiniile experților, proba cu expertiza neavând un caracter absolut, așa cum s-a reținut la paragraful 21 din prezenta decizie. … 27.Cu privire la invocarea celor reținute în Hotărârea din 16 februarie 2010 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Eugenia Lazăr împotriva României, Curtea observă că instanța europeană a făcut referire la aspecte ce au ținut în mod concret de cazul respectiv: lipsa de cooperare între experții în medicină legală și organele de anchetă și lipsa motivării avizelor medico-legale – aspecte care au determinat incapacitatea instanțelor naționale de a se pronunța în deplină cunoștință de cauză. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că a fost încălcat art. 2 din Convenție sub aspect procedural, fără a face însă referire la lipsa de reglementare în dreptul intern a posibilității persoanei acuzate de a desemna un expert-parte în procedura care se desfășoară în fața Comisiei superioare medico-legale. … 28.În final, Curtea observă că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Tusciuc, în Dosarul nr. 3.222/311/2012* al Judecătoriei Slatina – Secția penală și constată că dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) și ale art. 24 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Slatina – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește