DECIZIA nr. 251 din 14 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 2.674/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 378D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 500D/2021, nr. 501D/2021, nr. 660D/2021, nr. 712D/2021, nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021, nr. 934D/2021, nr. 1.049D/2021, nr. 1.050D/2021, nr. 1.051D/2021, nr. 1.052D/2021, nr. 1.054D/2021, nr. 1.055D/2021, nr. 1.056D/2021, nr. 1.057D/2021, nr. 1.058D/2021, nr. 1.059D/2021, nr. 1.060D/2021, nr. 1.099D/2021, nr. 1.100D/2021, nr. 1.101D/2021, nr. 1.166D/2021, nr. 1.241D/2021, nr. 1.242D/2021, nr. 1.342D/2021, nr. 1.653D/2021 și nr. 1.689D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 12.144/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 4.572/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.961/102/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.946/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția I civilă, în Dosarul nr. 41.618/3/2018 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 28.251/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 2.677/95/2020 al Tribunalului Gorj – Secția I civilă, în Dosarul nr. 35.255/3/2019 al Tribunalului Brăila – Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.330/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția civilă, în Dosarul nr. 22.978/3/2020 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 42.560/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 17.850/3/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.071/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția civilă, în Dosarul nr. 41.026/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 33.097/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, precum și de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, din oficiu, în dosarele sale nr. 3.848/97/2018, nr. 23.912/3/2018, nr. 33.750/3/2018, nr. 41.375/3/2018, nr. 41.460/3/2018, nr. 7.147/3/2019, nr. 11.906/3/2019, nr. 37.637/3/2019, nr. 13.168/3/2020, nr. 20.004/3/2019, nr. 35.340/3/2018, nr. 39.708/3/2018, nr. 41.078/3/2018, nr. 35.152/3/2018 și nr. 25.775/3/2019. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 500D/2021, nr. 501D/2021, nr. 660D/2021, nr. 712D/2021, nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021, nr. 934D/2021, nr. 1.049D/2021, nr. 1.050D/2021, nr. 1.051D/2021, nr. 1.052D/2021, nr. 1.054D/2021, nr. 1.055D/2021, nr. 1.056D/2021, nr. 1.057D/2021, nr. 1.058D/2021, nr. 1.059D/2021, nr. 1.060D/2021, nr. 1.099D/2021, nr. 1.100D/2021, nr. 1.101D/2021, nr. 1.166D/2021, nr. 1.241D/2021, nr. 1.242D/2021, nr. 1.342D/2021, nr. 1.653D/2021 și nr. 1.689D/2021 la Dosarul nr. 378D/2021.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.  … 7.Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 500D/2021, nr. 501D/2021, nr. 660D/2021, nr. 712D/2021, nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021, nr. 934D/2021, nr. 1.049D/2021, nr. 1.050D/2021, nr. 1.051D/2021, nr. 1.052D/2021, nr. 1.054D/2021, nr. 1.055D/2021, nr. 1.056D/2021, nr. 1.057D/2021, nr. 1.058D/2021, nr. 1.059D/2021, nr. 1.060D/2021, nr. 1.099D/2021, nr. 1.100D/2021, nr. 1.101D/2021, nr. 1.166D/2021, nr. 1.241D/2021, nr. 1.242D/2021, nr. 1.342D/2021, nr. 1.653D/2021 și nr. 1.689D/2021 la Dosarul nr. 378D/2021, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, ținând cont de datele actelor de sesizare a Curții Constituționale, care sunt anterioare publicării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, prin care instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin încheierile din 15 ianuarie 2021, 27 ianuarie 2021, 29 ianuarie 2021, 2 februarie 2021, 8 februarie 2021, 9 februarie 2021, 16 februarie 2021, 17 februarie 2021, 25 februarie 2021, 26 februarie 2021, 3 martie 2021, 4 martie 2021, 5 martie 2021, 10 martie 2021, 15 martie 2021, precum și prin Decizia civilă nr. 41/A/2021 din 18 februarie 2021, Încheierea din 19 februarie 2021, Decizia civilă nr. 312A din 2 martie 2021 și Decizia civilă nr. 334 A/2021 din 3 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.674/3/2019, nr. 12.144/3/2019, nr. 4.572/117/2020, nr. 1.961/102/2019, nr. 1.946/108/2019, nr. 41.618/3/2018, nr. 28.251/3/2018, nr. 2.677/95/2020, nr. 35.255/3/2019, nr. 2.330/117/2020, nr. 22.978/3/2020, nr. 42.560/3/2018, nr. 3.848/97/2018, nr. 23.912/3/2018, nr. 33.750/3/2018, nr. 41.375/3/2018, nr. 41.460/3/2018, nr. 7.147/3/2019, nr. 11.906/3/2019, nr. 37.637/3/2019, nr. 13.168/3/2020, nr. 20.004/3/2019, nr. 35.340/3/2018, nr. 39.708/3/2018, nr. 41.078/3/2018, nr. 35.152/3/2018, nr. 17.850/3/2019, nr. 25.775/3/2019, nr. 1.071/117/2020, nr. 41.026/3/2018 și nr. 33.097/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Tribunalul Cluj – Secția civilă, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, Tribunalul Arad – Secția I civilă, Tribunalul București – Secția I civilă, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, Tribunalul Gorj – Secția I civilă, Tribunalul Brăila – Secția I civilă, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, Tribunalul București – Secția a III-a civilă și Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, din oficiu, în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii este neconstituțională în ansamblul său, reținând, în privința despăgubirii persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și a persoanelor care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte, că legiuitorul a stabilit deja plafonarea despăgubirilor altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali sau testamentari ai acestuia. În aceste condiții, realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor – aflate în aceeași situație juridică, de această dată cu referire la modalitatea de evaluare a imobilelor – nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituțională principiului egalității și nediscriminării. Or, ulterior, prin Legea nr. 219/2020, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a fost modificat, cuprinzând, în noua redactare, dispoziții asemănătoare cu cele deja declarate neconstituționale prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020. … 11.În acest sens, se critică faptul că persoanele îndreptățite, foști proprietari sau moștenitorii acestora, beneficiază de un cuantum diferit al punctelor compensatorii, condiționat de două situații distincte, independente de voința lor, după cum, ulterior preluării abuzive, statul român a tranzacționat sau nu dreptul de proprietate asupra imobilului după preluare. Ca atare, actul normativ criticat nu asigură un sistem unitar de despăgubiri pentru persoanele îndreptățite la acordarea de măsuri compensatorii prin puncte. Se consideră că norma este criticabilă și din perspectiva tehnicii legislative, întrucât nu lămurește noțiunea de „tranzacționare“ a dreptului de proprietate. Totodată, Legea nr. 219/2020, care a modificat textul de lege supus controlului de constituționalitate, creează dificultăți de interpretare, cu consecința încetinirii sau chiar a blocării procesului de restituire, întrucât Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) nu dispune de un cadru legal pentru a verifica tranzacționarea dreptului de proprietate ulterior preluării abuzive de către stat. … 12.Se mai arată că Legea nr. 219/2020 are un caracter echivoc, întrucât nu se cunoaște la care grilă se poate recurge pentru calcularea punctelor acordate în compensare în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestora ar conveni desființarea convenției prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terțe persoane, având în vedere dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 30 din 2 martie 2020 în sensul că dreptul la măsuri reparatorii al cesionarului nu subzistă și că, în acest caz, dreptul la măsuri reparatorii în echivalent revine în patrimoniul înstrăinătorului, plafonat potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) sau, după caz, alin. (4) din Legea nr. 165/2013. … 13.Se arată, de asemenea, că actul normativ criticat instituie două proceduri de despăgubire pentru fiecare categorie de beneficiari, respectiv pentru cumpărătorii de drepturi litigioase, precum și pentru foștii proprietari, aspecte care au caracter de discriminare între cele două categorii de persoane, fiind în mod evident încălcate art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție și principiul securității raporturilor juridice. … 14.Se mai susține, în privința încălcării art. 147 alin. (4) și a art. 16 alin. (1) din Constituție, că procedura de adoptare a Legii nr. 219/2020 a avut drept scop evident ocolirea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020 (paragraful 57), Legea nr. 219/2020 fiind adoptată de Camera Deputaților fără să se aștepte publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei menționate. Or, din însăși modalitatea de adoptare, rezultă nerespectarea dispozițiilor Curții Constituționale, prin urmare încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, nefiind admisă demararea unei noi proceduri legislative, vizând aceleași texte de lege, cât timp este în derulare deja o procedură legislativă care a și făcut obiectul controlului Curții Constituționale și în privința căreia aceasta din urmă a dispus reluarea procesului legislativ. … 15.De asemenea, adoptarea prin Legea nr. 219/2020 a modificărilor aduse art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, într-o manieră urgentă, a condus la ocolirea considerentelor Deciziei Curții Constituționale 725 din 7 octombrie 2020, prin care Curtea a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 instituie modalități diferite de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, în funcție de beneficiarul despăgubirii.  … 16.Se mai arată că neclaritatea textului decurge din modalitatea de redactare în sine a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, prin stabilirea în fapt, sub denumirea de excepție, a regulii privind evaluarea, respectiv utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către CNCI, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar, sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia. Legiuitorul califică drept excepții aceste situații care sunt, de fapt, regula în materia soluționării dosarelor administrative privind acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv, statuând în mod neclar utilizarea unei grile valabile pe anul precedent emiterii deciziei de către CNCI. … 17.Se susține că, în condițiile accesului la instanță deja valorificat în temeiul art. 33–35 din Legea nr. 165/2013 de către titularii drepturilor, instanțele vor fi puse în imposibilitatea alegerii unei anumite grile notariale în raport cu care să se efectueze evaluarea, nefiind cunoscut momentul la care CNCI va emite ulterior decizia de compensare. Dificultatea de aplicare a textului va conduce la imposibilitatea valorificării efective a dreptului de către cei interesați în fața instanțelor de judecată, fiind pusă în discuție însăși previzibilitatea Legii nr. 165/2013 în privința unui text esențial în aplicare, și anume reglementarea criteriilor de evaluare, precum și principiul stabilității/securității raporturilor juridice. … 18.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, observând că deja Curtea Constituțională a statuat că realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, aflate în aceeași situație juridică, în raport cu modalitatea de evaluare a imobilelor, este contrară prevederilor art. 16 din Constituție. … 19.Tribunalul Cluj – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul principiului securității raporturilor juridice, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, modificarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin Legea nr. 219/2020 încalcă condițiile privind stabilitatea și previzibilitatea legii, fiind creată o stare de insecuritate cu privire la drepturile persoanelor îndreptățite la măsurile reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1954-22 decembrie 1989 și cele din materia fondului funciar. … 20.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă apreciază că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, încalcă prevederile art. 16 din Constituție, deoarece introduc grile notariale diferite, ceea ce conduce la despăgubiri diferite pentru aceleași categorii de bunuri naționalizate. Aceasta echivalează cu o discriminare a beneficiarilor, cărora li se aplică o grilă mai dezavantajoasă, încălcându-se egalitatea cetățenilor beneficiari ai legii. … 21.Tribunalul Arad – Secția I civilă consideră că prin dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, s-a produs o situație discriminatorie între două categorii de persoane (cele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii, și persoanele care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății), similară cu cea creată prin legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. Or, actul normativ menționat a fost declarat neconstituțional în ansamblul său prin Decizia Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020. … 22.Tribunalul București – Secția a V-a civilă observă că art. 1 pct. 1 din Legea nr. 219/2020 conține o reglementare aproape identică cu cea pe care Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020. Totodată, instituirea unui nou sistem de evaluare conduce la crearea unor discriminări între persoanele care au primit deja despăgubiri și persoanele care urmează să primească despăgubiri, această abordare legislativă nefiind bazată pe criterii sau practici justificate obiectiv de un scop legitim. … 23.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât prin legea nouă subzistă diferențierea de tratament instituită prin proiectul de lege de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, care nu îndeplinește cerința de proporționalitate, întrucât cesionarii de drepturi de compensare sunt deja supuși restricției prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 cu privire la întinderea drepturilor acestora. Arată că edictarea unui legi care să aibă în conținutul său o dispoziție legală identică cu o dispoziție legală cu privire la care anterior Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională reprezintă o încălcare a art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. … 24.Tribunalul Gorj – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (6) din Legea 165/2013, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2020, raportat la art. 16, 21, 44 și art. 53 alin. (2) din Constituție, este neîntemeiată, întrucât, în situația în care s-ar constata neconstituționalitatea acestuia, cel puțin în ceea ce îl privește pe titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, modificările legislative survenite ar genera discriminări sub aspectul tratamentului juridic aplicabil unor persoane aflate în situații juridice identice (titulari ai dreptului de proprietate, foști proprietari sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestora). Astfel, simpla împrejurare de fapt – soluționarea cu întârziere a notificărilor de către entitățile învestite de lege în intervalul de activitate a dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, în forma prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 – nu ar putea să justifice în mod obiectiv și rezonabil aplicarea unui tratament juridic diferit persoanelor îndreptățite la măsura reparatorie prin revenirea la stabilirea despăgubirilor conform grilei notariale din anul 2013, generând încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 25.Tribunalul Brăila – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, față de considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020 (paragrafele 51 și următoarele). … 26.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, apreciază că textul de lege criticat nu încalcă nici dreptul la acces liber la justiție, întrucât foștii proprietari beneficiază de utilizarea căilor procesuale puse la dispoziție de Legea nr. 165/2013 în vederea valorificării drepturilor lor și primirii despăgubirii solicitate. Prin modificarea adusă prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin Legea nr. 219/2020 nu se restrânge nici exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, în condițiile art. 53 din Constituție, întrucât calcularea despăgubirilor în raport cu o altă grilă notarială nu reprezintă o restrângere a dreptului de a primi despăgubiri. … 27.Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, precizând că, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, Curtea Constituțională a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, care conține prevederi similare cu cele criticate, este neconstituțională în ansamblul său, întrucât instituie modalități diferite de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, în funcție de beneficiarul despăgubirii, și instituie o diferențiere pe criterii arbitrare între persoane aflate în aceeași situație juridică, încălcând, așadar, principiul egalității în drepturi consacrat prin art. 16 din Constituție, care presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. … 28.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 29.Guvernul, în dosarele nr. 750D/2021, nr. 752D/2021, nr. 784D/2021, nr. 853D/2021, nr. 903D/2021 și nr. 934D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că, prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, sunt neconstituționale. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, în cazul de față, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care conservă viciul de neconstituționalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție. … 30.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:31.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 32.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, având următorul conținut:  … (6)Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.33.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la caracteristicile statului român și la principiul legalității, art. 4 alin. (2) privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin (1) și (3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății private, indiferent de titular, art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți și art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. … 34.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, a constatat că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, sunt neconstituționale. … 35.Prin decizia menționată, paragrafele 23 și 27-29, Curtea a observat că soluția legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. … 36.Prin această decizie, Curtea a reținut, în esență, că realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, respectiv foștii proprietari și moștenitorii acestora, pe de o parte, și cesionarii drepturilor litigioase, pe de altă parte, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituțională principiului egalității și nediscriminării, contravenind dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală.  … 37.În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, excluzând, așadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât și pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moștenitorilor acestora. În consecință, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, și, prin urmare, este contrar prevederilor art. 16 din Constituție. … 38.Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 – în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluție legislativă asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată. … 39.Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă ce a conservat viciul de neconstituționalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție. … 40.În cauza de față, în considerarea datelor încheierilor de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, care sunt anterioare publicării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 41.Într-o situație similară, în același sens, al respingerii, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, s-a pronunțat Curtea și prin Decizia nr. 245 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022. … 42.Curtea reamintește că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 2.674/3/2019 și nr. 12.144/3/2019 ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 1.071/117/2020, nr. 2.330/117/2020 și nr. 4.572/117/2020 ale Tribunalului Cluj – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.961/102/2019 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.946/108/2019 al Tribunalului Arad – Secția I civilă, în Dosarul nr. 41.618/3/2018 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 2.677/95/2020 al Tribunalului Gorj – Secția I civilă, în Dosarul nr. 35.255/3/2019 al Tribunalului Brăila – Secția I civilă, în Dosarul nr. 22.978/3/2020 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 17.850/3/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția I civilă, în dosarele nr. 28.251/3/2018, nr. 33.097/3/2018, nr. 41.026/3/2018 și nr. 42.560/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, precum și de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, din oficiu, în dosarele sale nr. 3.848/97/2018, nr. 23.912/3/2018, nr. 33.750/3/2018, nr. 41.375/3/2018, nr. 41.460/3/2018, nr. 7.147/3/2019, nr. 11.906/3/2019, nr. 37.637/3/2019, nr. 13.168/3/2020, nr. 20.004/3/2019, nr. 35.340/3/2018, nr. 39.708/3/2018, nr. 41.078/3/2018, nr. 35.152/3/2018 și nr. 25.775/3/2019.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Curții de Apel Cluj – Secția I civilă, Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, Tribunalului Arad – Secția I civilă, Tribunalului Brăila – Secția I civilă, Tribunalului București – Secția a V-a civilă, Tribunalului București – Secția a III-a civilă, Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, Tribunalului Cluj – Secția civilă și Tribunalului Gorj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește