DECIZIA nr. 25 din 30 ianuarie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 630 din 3 iulie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 351 26/05/2022
ART. 4REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 8
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 345 11/05/2017
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LALEGE 424 27/06/2002
ART. 14REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 351 26/05/2022
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 694 06/10/2020
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 104 28/02/2019
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 17REFERIRE LAOG (R) 43 28/08/1997 ART. 6
ART. 18REFERIRE LAOG (R) 43 28/08/1997 ART. 20
ART. 18REFERIRE LAOG (R) 43 28/08/1997 ART. 21
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Lazăr Dănilă Gîrbuleț în Dosarul nr. 13.866/320/2018/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.336D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 351 din 26 mai 2022.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 22 aprilie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.866/320/2018/a1, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petentul Lazăr Dănilă Gîrbuleț într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției, prin care autorul excepției a fost sancționat contravențional, în baza dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, întrucât a circulat fără rovinietă valabilă.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate creează premisa unei discriminări, a unei încălcări a principiului egalității cetățenilor în fața legii, scutind cetățenii care au domiciliul pe raza municipiilor de la plata tarifului de utilizare a sectoarelor de drumuri naționale aflate în intravilanul municipiilor lor de domiciliu, atunci când circulă pe aceste sectoare de drum, dar excluzând implicit de la aplicarea aceleiași scutiri restul cetățenilor acestei țări care domiciliază și circulă în intravilanul orașelor, comunelor, satelor etc. traversate de drumuri naționale.6.Se apreciază că, prin modul lor de redactare și aplicare, raportat concret la situația premisă din cauza prezentă, prevederile criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, înlăturând egalitatea în drepturi, în privința dreptului de a circula pe sectoarele de drum național, care traversează intravilanele localităților, între cetățenii acestei țări care domiciliază în municipii și restul cetățenilor.7.Se afirmă că nu există o justificare legitimă pentru crearea unei situații discriminatorii precum cea prezentată, în condițiile în care autorul excepției, care locuiește într-o comună practic „tăiată în două“ de DN 15, cu separatoare de sens din beton pe kilometri întregi, care îl obligă să parcurgă de multe ori kilometri în plus, nu poate beneficia de scutirea de a circula pe sectorul de drum național situat în intravilanul localității sale de domiciliu, iar cetățenii care domiciliază în intravilanul municipiului Târgu Mureș, spre exemplu, despărțit de intravilanul comunei de domiciliu a autorului doar de un indicator de delimitare a localităților, pot circula pe același drum național, în intravilanul municipiului lor de domiciliu, fără să fie nevoiți să achite tarif de utilizare a aceluiași drum național DN 15.8.Se consideră că aplicarea dispozițiilor criticate determină o situație favorabilă cetățenilor cu domiciliul în interiorul municipiilor și defavorabilă restului cetățenilor acestei țări care ar trebui să aibă, de principiu, același drept, de a utiliza drumurile naționale din interiorul localităților lor de domiciliu, fără să fie obligați să achite tarife de utilizare a acelor sectoare de drumuri naționale, pe sectoarele de drum național din interiorul localităților lor.9.Prin urmare, în opinia autorului excepției, pentru ca dispoziția criticată să respecte principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, redactarea și aplicarea acesteia ar trebui să creeze posibilitatea de a beneficia de scutirea de la plata tarifului de utilizare a sectoarelor de drum național în intravilanul tuturor localităților, între indicatoarele de ieșire și cele de intrare în acestea.10.Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă își exprimă opinia în sensul celor reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 345 din 11 mai 2017, potrivit căreia nu se poate susține că dispozițiile de lege criticate – care prevăd că tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România se aplică pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu excepția sectoarelor de drum național aflate în intravilanul municipiilor – ar institui discriminări între persoanele care domiciliază în municipii și persoanele care domiciliază în alte localități întrucât sectoarele de drumuri naționale situate în intravilanul municipiilor sunt în administrarea consiliilor locale și, prin urmare, nu se află în administrarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „Tariful de utilizare se aplică pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d), cu excepția sectoarelor de drum național aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieșire în/din acestea.“15.Autorul excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate și prin Decizia nr. 345 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 3 august 2017, Decizia nr. 104 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 3 iunie 2019, Decizia nr. 694 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 8 ianuarie 2021, și Decizia nr. 351 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1180 din 9 decembrie 2022, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.17.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut, în esență, că tariful de utilizare reprezintă o sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, rețea concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. Totodată, Curtea a reținut că în rețeaua de drumuri naționale intră drumurile de interes național care aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes național, între ele, precum și cu țările vecine [a se vedea art. 1 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 și art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998].18.De asemenea, Curtea a reținut că Ministerul Transporturilor este organul administrației publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor de interes național și că tot acesta administrează drumurile de interes național, direct sau prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. care își realizează atribuțiile în condițiile unui contract de concesiune încheiat între acestea [a se vedea art. 20 și art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997]. Sectoarele de drumuri naționale, incluzând și lucrările de artă, amenajările și accesoriile aferente, situate în intravilanul municipiilor nu sunt însă în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., ci a consiliilor locale, potrivit art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997.19.Ținând cont de cele anterior menționate, respectiv de regimul de administrare diferit al rețelei de drumuri naționale din România, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).20.Totodată, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu instituie discriminări între persoanele care domiciliază în municipii și persoanele care domiciliază în alte localități, deoarece toate aceste persoane plătesc tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România atunci când vehiculul deținut circulă pe drumurile aflate în administrarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. (fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A.).21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lazăr Dănilă Gîrbuleț în Dosarul nr. 13.866/320/2018/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x