DECIZIA nr. 249 din 5 mai 2022

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și ale art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) și ale art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Adrian Sârbu și Societatea Mediafax Group – S.A. din București în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1** al Curții de Apel București – Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 714D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către autorii excepției prin care se solicită admiterea acesteia. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004, apreciind că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) și ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară, invocând jurisprudența Curții Constituționale, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 5 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1**, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și ale art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) și ale art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Adrian Sârbu și Societatea Mediafax Group – S.A. din București cu ocazia soluționării unei cauze penale.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), deoarece nu cuprind referiri concrete cu privire la momentul la care încetează delegarea procurorilor și la procedura de încetare a delegării. Apreciază că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Fac referire la o „notă a Secției de resurse umane și documentare“, arătând că aceasta este considerată de organele de urmărire penală ca fiind un act normativ, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. l). Susțin că „modalitatea în care operează prelungirea succesivă și nesfârșită a delegărilor procurorilor, cu consecința evidentă a inexistenței unei încetări efective a delegării, este reglementată exclusiv în nota Secției de Resurse Umane a P.I.C.C.J., document care nu are forța juridică a unei legi“. … 6.În continuare, invocând criteriile obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ reflectate în legea privind normele de tehnică legislativă, arată că dispozițiile criticate nu respectă aceste cerințe. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, reflectată, de exemplu, prin Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, sau Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013. În acest context, apreciază că orice text de lege trebuie să fie accesibil și previzibil. În ceea ce privește accesibilitatea, susțin că nota Secției de resurse umane a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu îndeplinește acest criteriu. În ceea ce privește claritatea, arată că însăși existența acestei note reliefează o lipsă a clarității textului de lege criticat.  … 7.Se face referire la Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017 prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a constatat că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională. … 8.În ceea ce privește dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, arată că acestea definesc evaziunea fiscală ca o infracțiune de pericol, dar în practică s-a considerat că evaziunea fiscală este o infracțiune de rezultat. Astfel, nu poate fi stabilit momentul consumării infracțiunii de evaziune fiscală. Definirea evaziunii fiscale ca infracțiune de pericol determină posibilitatea ca organele judiciare să poată aprecia, chiar la momentul „evidențierii“, că respectiva „evidențiere“ s-a realizat „în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale“, întro modalitate arbitrară. Așa fiind, apreciază că textul criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, fapt ce a forțat organele judiciare să ofere o „interpretare personală“ dispozițiilor criticate, fiind trase la răspundere penală doar acele persoane care, prin faptele lor, au produs un prejudiciu efectiv bugetului general consolidat. Or, din moment ce legea nu prevede condiția existenței unui prejudiciu, modalitatea actuală de redactare a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 conduce către ideea că o persoană poate săvârși infracțiunea de evaziune fiscală chiar dacă nu a existat o fraudă, un prejudiciu efectiv adus bugetului de stat. Prezintă scurte considerații personale referitoare la forma pe care dispozițiile criticate ar trebui să o aibă.  … 9.În continuare, apreciază că sintagma „cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive“ este lipsită de claritate și previzibilitate. Se susține că „cheltuielile care nu au la bază operațiuni reale“ reprezintă doar o formă de „operațiune fictivă“. Arată că instanța de contencios constituțional face o diferențiere între cele două noțiuni, aspect ce duce la concluzia că sintagmele respective sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Susțin că dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, și cele ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013, au ca referință moneda euro și cursul de schimb valutar euro-leu, ceea ce determină imprevizibilitatea acestor texte. Astfel, nu se poate determina momentul la care se realizează calculul pentru a stabili „echivalentul monedei naționale“. … 10.Susțin că dispozițiile criticate se raportează la o serie de valori și indici exteriori legii penale, încălcându-se prevederile constituționale ale art. 23 alin. (12) și ale art. 73 alin. (3) lit. h). Invocă Decizia nr. 363 din 7 mai 2015. În continuare, reiau cele anterior menționate, consemnând diverse exemple ce ar putea apărea în practică, precum și diverse decizii ale Curții Constituționale.  … 11.În ceea ce privește dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, susțin că un motiv de neconstituționalitate îl reprezintă modalitatea contradictorie de interpretare și aplicare a acestora. Arată că dispozițiile criticate se raportează la existența unui prejudiciu, exprimat prin pretențiile părții civile, dar cu trimitere la o infracțiune considerată de pericol. Pe de altă parte, în cazul în care nu există pretenții ale părții civile, făptuitorul nu va beneficia de această cauză de reducere a limitelor de pedeapsă. Apreciază că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, atât în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, cât și în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013, încurajează existența și producerea unui prejudiciu, deoarece, în cazul descoperirii faptei și al acoperirii acestui prejudiciu, făptuitorul va beneficia de cauza specială de reducere/înlăturare a pedepsei. În final, se reiau cele susținute anterior referitor la utilizarea de către legiuitor a monedei euro și a cursului de schimb valutar euro-leu ca referință pentru aplicarea prevederilor de lege criticate, menționând diverse exemple ale aplicării acestora, precum și decizii ale Curții Constituționale. … 12.Curtea de Apel București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor este neîntemeiată, acestea îndeplinind condițiile calitative necesare, fiind suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate. Astfel, dispozițiile criticate, în forma „în vigoare la momentul criticat“, prevedeau că procurorii pot fi delegați pentru o perioadă de cel mult 6 luni și ulterior pot prelungi delegarea pentru încă maximum 6 luni, neexistând dubii cu privire la termenele în discuție. În ceea ce privește invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 588 din 21 septembrie 2017, apreciază că situația juridică avută în vedere de către instanța de contencios constituțional cu ocazia pronunțării acestei decizii este diferită de cea invocată de autorul excepției. În concret, dispozițiile art. 58 din Legea nr. 303/2014 nu prevedeau condițiile încetării detașării anterior duratei pentru care aceasta s-a dispus, astfel că se putea decide, în mod arbitrar, cu privire la cariera magistratului prin încetarea detașării, anterior duratei pentru care se dispusese, fără a exista o cerere din partea magistratului în cauză. … 13.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, apreciază că aceasta este neîntemeiată. Face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 258 din 5 mai 2016. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, precum și dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) și ale art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. În ceea ce privește dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004, din motivarea autorilor rezultă că aceștia formulează critici de neconstituționalitate în ceea ce privește aceste dispoziții, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.  … 18.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, Curtea reține că la art. 9, partea introductivă a alin. (1) a fost modificată prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 1 aprilie 2021. Cu toate acestea, având în vedere că instanța de contencios constituțional a fost sesizată înainte de aceste modificări, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021.  … 19.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, Curtea reține că aceste prevederi au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 55/2021. Ulterior, acestea au fost modificate și prin art. XXIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.202 din 18 decembrie 2021. Cu toate acestea, având în vedere că instanța de contencios constituțional a fost sesizată înainte de aceste modificări, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021.  … 20.Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, rezultă că autorii acesteia apreciază ca fiind neconstituțională sintagma „pretențiile părții civile“ cuprinsă în acest articol. Astfel, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005. … 21.De asemenea, referitor la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, Curtea reține că din motivarea autorilor excepției rezultă că aceștia critică atât forma în vigoare de la momentul ridicării excepției de neconstituționalitate, cât și forma anterioară acestei date, adică modificările aduse prin art. 79 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. … 22.Așa fiind, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3) și sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, și dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013.Dispozițiile criticate au următorul conținut:– Art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018:(7)În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.(8)Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. … – Art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021:(1)Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: […]c)evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; […] … (2)Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.(3)Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani. … – Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021: „(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.“; … – Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013: „(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.“ …  … 23.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, Curtea constată că, prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, paragrafele 24 și 25, referitor la art. 1 alin. (5) din Constituție, a statuat că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 25.De asemenea, Curtea a statuat că o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul. Norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015). … 26.Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține că textele de lege criticate – în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 – prevedeau că, în interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni, iar această delegare putea fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. … 27.Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile criticate reglementau posibilitatea delegării, în interes de serviciu, a procurorilor, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere. În ceea ce privește perioada pentru care se putea dispune delegarea, Curtea observă că legiuitorul a stabilit că un procuror poate fi delegat pe o perioadă inițială de cel mult 6 luni [art. 57 alin. (7)], urmată de încă o perioadă de cel mult 6 luni, cu condiția exprimării acordului scris al acestuia [art. 57 alin. (8)]. Curtea reține că în ambele alineate, atât în cazul delegării inițiale, cât și în cazul prelungirii acesteia, legiuitorul a utilizat sintagma „cel mult“. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, locuțiunea adverbială „cel mult“ are înțelesul de „maximum“.  … 28.Având în vedere cele anterior menționate, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu au o formulare ambiguă, neclară și imprevizibilă, astfel că nu sunt încălcate cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție. … 29.În ceea ce privește documentul „Notă a Secției de resurse umane și documentare“ a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea apreciază că verificarea legalității adoptării și aplicării acestuia nu intră în competența Curții Constituționale, aceasta fiind, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, îndrituită să decidă asupra neconstituționalității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță.  … 30.Referitor la invocarea Deciziei nr. 588 din 21 septembrie 2017, precitată, Curtea reține că prin aceasta a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a constatat că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională. Prin decizia anterior menționată, instanța de contencios constituțional a sancționat din perspectivă constituțională lipsa reglementării unor condiții clare ale încetării detașării judecătorilor sau procurorilor. Or, în prezenta cauză, problema de neconstituționalitate ridicată de autorii excepției vizează lipsa unui termen clar și previzibil pentru care se poate dispune delegarea într-o funcție de execuție sau de conducere a procurorului. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că cele reținute prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, precitată, nu sunt aplicabile în prezenta cauză. … 31.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, și ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013, Curtea apreciază că nici aceasta nu este întemeiată. Astfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr. 855 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 19 aprilie 2021, Decizia nr. 673 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 20 martie 2017, Decizia nr. 510 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 15 noiembrie 2017, Decizia nr. 450 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 9 noiembrie 2017, și Decizia nr. 435 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 18 octombrie 2017. … 32.Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în vedere jurisprudența proprie și pe cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituției și Convenției, Curtea a statuat că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenție numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. … 33.În continuare, Curtea a reținut că se constituie în infracțiunea de evaziune fiscală săvârșirea faptelor în modalitățile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 241/2005, sub aspectul laturii subiective presupunând intenția directă calificată prin scop, și anume sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. În cazul infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, elementul material al acesteia constă în evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive. … 34.Referitor la dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, Curtea a reținut că formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilității și fiscalității impun contribuabililor obligații punctuale în ceea ce privește înregistrarea operațiunilor comerciale și a veniturilor obținute. Curtea a reținut că, de principiu, contribuabilul este obligat să își înregistreze toate aceste operațiuni în evidențele sale contabile, iar pe unele dintre acestea și în alte documente legale. De exemplu, vânzările, ca, de altfel, și cumpărările, se înregistrează atât în contabilitatea societății în ordine cronologică, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cât și în decontul de T.V.A., document special pentru stabilirea, calcularea și virarea sumelor datorate de contribuabil bugetului de stat, și invers. Totodată, aceste operațiuni se înregistrează și în jurnalul de vânzări, și în jurnalul de cumpărări. Astfel, omisiunea evidențierii operațiunilor comerciale poate consta fie în neîntocmirea documentelor justificative pentru venitul realizat, fie în neînscrierea documentelor justificative întocmite în celelalte documente contabile sau în alte documente legale, fie în înregistrarea unor venituri mai mici decât cele realizate în realitate. Necalcularea, neînregistrarea și neraportarea acestor operațiuni determină, în final, pagube la bugetul de stat, prin nefacturarea veniturilor încasate și neplata obligațiilor fiscale aferente acestora. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a apreciat că sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale“ este clar definită de lege, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora. … 35.Totodată, Curtea observă că, prin Decizia nr. 258 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016, a reținut că, potrivit art. 3 din Codul penal, „legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare“. Aceasta presupune că legea penală nu se aplică faptelor comise înainte de intrarea ei în vigoare și nici faptelor săvârșite după ieșirea ei din vigoare, aspecte care, la nivel constituțional, se traduc în reglementarea principiului neretroactivității și al legalității. Curtea constată că, în baza principiului activității legii penale, consacrat de art. 3 din Codul penal, legea penală are putere de a se aplica de la data nașterii raportului juridic penal de conflict, precum și la data soluționării lui pe cale judecătorească. Astfel, legea penală își produce efectele juridice pe perioada cât este activă, ceea ce presupune că faptelor care se săvârșesc cât timp legea penală este în vigoare li se aplică această lege, cu excepția aplicării retroactive a legii penale mai favorabile. … 36.În ceea ce privește legea penală aplicabilă unei fapte, Curtea a reținut că aceasta trebuie să respecte anumite cerințe pentru a fi respectat principiul legalității incriminării. Aceasta trebuie să fie clară, previzibilă, astfel încât orice persoană să își poată da seama dacă acțiunea sau inacțiunea interzisă sau ordonată intră sub incidența sa, și accesibilă, ceea ce presupune posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua cunoștință de existența și conținutul normei penale. … 37.În continuare, Curtea a observat că infracțiunile de evaziune fiscală sunt infracțiuni de prejudiciu, acestea având ca urmare imediată producerea unei pagube bugetului general consolidat, aceste infracțiuni consumându-se în momentul în care s-a produs rezultatul prevăzut în norma de incriminare. Infracțiunile de evaziune fiscală fiind infracțiuni de prejudiciu, momentul nașterii prejudiciului este momentul comiterii faptei, această împrejurare având consecințe în ceea ce privește cursul valutar aplicabil. Astfel, Curtea constată că stabilirea întinderii prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală produce consecințe asupra încadrării juridice a faptei, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi posibilitatea de exercitare a cauzei de nepedepsire/de reducere a pedepsei prevăzută de art. 10 din Legea nr. 241/2005, sau asupra întinderii măsurilor asigurătorii aplicate în vederea recuperării prejudiciului. … 38.Din perspectiva cursului valutar aplicabil, Curtea a observat că singura posibilitate care respectă cerințele mai sus arătate este calculul prejudiciului prin aplicarea cursului valutar de la momentul săvârșirii faptei. Luarea în considerare și aplicarea unui curs valutar valabil în alt moment – momentul emiterii rechizitoriului sau al sesizării instanței de judecată – ar determina o imprevizibilitate a normei și, posibil, o îngreunare a situației făptuitorului. Totodată, ar echivala cu posibilitatea alegerii în mod aleatoriu, fără niciun criteriu obiectiv, a cursului valutar, curs necunoscut de făptuitor la data săvârșirii infracțiunii, ceea ce ar determina imposibilitatea acestuia de a-și norma conduita. … 39.Neintervenind elemente noi, care să determine modificarea acestei jurisprudențe, soluția adoptată în deciziile citate, precum și considerentele acestora sunt valabile și în cauza de față. … 40.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021, Curtea observă că, prin Decizia nr. 867 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 1 aprilie 2022, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, este neconstituțională. … 41.Având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 867 din 14 decembrie 2021, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei anterior menționate – 1 aprilie 2022 – și ținând cont de data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate în prezenta cauză, respectiv 5 martie 2019, aceasta urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 42.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Sârbu și Societatea Mediafax Group – S.A. în Dosarul nr. 2.270/2/2016/a1** al Curții de Apel București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 57 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ale art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (3), în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, și ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește