DECIZIA nr. 249 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petrică Sorinel Tonescu în Dosarul nr. 1.481/280/2017/a1 al Judecătoriei Pitești – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.925D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Invocă, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 665 din 30 octombrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 16 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.481/280/2017/a1, Judecătoria Pitești – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Petrică Sorinel Tonescu cu ocazia soluționării contestației în anulare împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară cu privire la plângerea împotriva unei ordonanțe a procurorului de netrimitere în judecată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale care statuează că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității și al imparțialității, întrucât procurorului – care participă la soluționarea contestației în anulare împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară cu privire la plângerea împotriva unei ordonanțe a procurorului de netrimitere în judecată – nu i se aplică prevederile art. 64 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală care instituie incompatibilitatea judecătorului care a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei instanțe de judecată. Totodată, consideră că textele de lege criticate aduc atingere și prevederilor art. 81 referitor la drepturile persoanei vătămate și celor ale art. 306 cu privire la obligațiile organelor de urmărire penală din Codul de procedură penală. … 6.Judecătoria Pitești – Secția penală apreciază că nu poate fi reținută susținerea autorului excepției în sensul că imparțialitatea procurorului de ședință ar fi afectată în cazul participării acestuia atât la judecarea plângerii împotriva unei soluții de netrimitere în judecată dispuse de procurorul de caz, cât și la soluționarea contestației în anulare îndreptate împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară prin care s-a soluționat plângerea respectivă. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Arată, astfel, că procurorul, indiferent de structura din care face parte, este ținut de respectarea garanțiilor de legalitate și imparțialitate – cerute de prevederile art. 132 din Constituție – și este obligat ca în cadrul activității judiciare să reprezinte interesele generale ale societății, să apere ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 171 din 2 martie 2010. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală. Alineatul (4) al art. 65 din Codul de procedură penală a fost modificat prin prevederile art. 102 pct. 35 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:(1)Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) se aplică procurorului și organului de cercetare penală.[…](4)Procurorul care a participat ca judecător într-o cauză nu poate, în aceeași cauză, să exercite funcția de urmărire penală sau să pună concluzii la judecarea acelei cauze în primă instanță și în căile de atac. … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 132 alin. (1) care statuează că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității și al imparțialității. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 665 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 17 ianuarie 2019, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la prevederile art. 64 alin. (1) lit. e) din același cod. … 14.Prin decizia mai sus menționată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, judecătorul este incompatibil dacă a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei instanțe de judecată. Norma procesual penală citată garantează imparțialitatea funcțională a judecătorului, prin evitarea cumulului de funcții judiciare, instituie o prezumție legală de incompatibilitate ce derivă din demersul obiectiv de apreciere a incompatibilității și statuează, la nivelul legislației naționale, inadmisibilitatea rolului dual al judecătorului, ce a fost consacrată pe cale jurisprudențială de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hotărârea din 15 iulie 2005, pronunțată în Cauza Meznaric împotriva Croației, paragraful 36, și Hotărârea din 21 decembrie 2000, pronunțată în Cauza Wettstein împotriva Elveției, paragrafele 42 și 47). … 15.Cu privire la imparțialitatea judecătorului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, Curtea Constituțională a constatat în jurisprudența sa (Decizia nr. 333 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, și Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017) că aceasta poate fi apreciată atât subiectiv, cât și printr-un demers obiectiv, acesta din urmă având scopul de a determina dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30). De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (Hotărârea din 24 mai 1989, pronunțată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, paragraful 47). Valorificarea acestor principii în dreptul procesual penal român se realizează prin reglementarea, în cuprinsul prevederilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate a judecătorului. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 65 din Codul de procedură penală, legiuitorul român a apreciat necesară extinderea incidenței cazurilor de incompatibilitate a judecătorului și cu privire la persoanele care determină constituirea instanței, o parte dintre dispozițiile vizând incompatibilitatea acestuia aplicându-se, în mod corespunzător, și procurorului, magistratului-asistent și grefierului. … 16.Astfel, prin Decizia nr. 665 din 30 octombrie 2018, mai sus citată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură nu sunt lovite de un viciu de neconstituționalitate, cazul de incompatibilitate menționat garantând imparțialitatea funcțională a judecătorului, prin evitarea cumulului de funcții judiciare, ipoteză neaplicabilă în situația invocată în speță cu privire la procuror. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin decizia mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce privește dispozițiile art. 65 alin. (4) din Codul de procedură penală față de care nu au fost formulate critici distincte. … 18.Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea reține că textele de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituție potrivit cărora procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității și al imparțialității. … 19.În fine, autorul excepției susține că dispozițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală încalcă și prevederile art. 81 referitor la drepturile persoanei vătămate și ale art. 306 cu privire la obligațiile organelor de urmărire penală din același cod. O asemenea critică nu poate fi nici ea reținută, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu prevederi din Constituție sau din actele internaționale la care România este parte, iar nu compararea mai multor dispoziții de lege între ele sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne. … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petrică Sorinel Tonescu în Dosarul nr. 1.481/280/2017/a1 al Judecătoriei Pitești – Secția penală și constată că dispozițiile art. 65 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pitești – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește