DECIZIA nr. 249 din 27 aprilie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 1 august 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 43 27/01/2022
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 304 11/05/2021
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 6REFERIRE LALEGE 145 26/06/2017
ART. 6REFERIRE LALEGE 7 18/01/2016
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992
ART. 7REFERIRE LALEGE 145 26/06/2017
ART. 7REFERIRE LALEGE 7 18/01/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE 83 21/04/2015
ART. 7REFERIRE LALEGE 223 04/07/2007
ART. 8REFERIRE LALEGE 145 26/06/2017
ART. 8REFERIRE LALEGE 7 18/01/2016
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 7 18/01/2016 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 4
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 14REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 485 25/06/2020
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 17REFERIRE LALEGE 7 18/01/2016
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 583 13/09/2016
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 470 17/09/2019
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 297 27/03/2012
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 1283 29/09/2011
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 140
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 545 28/04/2011
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 31 07/12/2020
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 94 08/09/1992 ART. 51
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 366 22/03/2011
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 1211 05/10/2010
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 26REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid-Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (2), (3) și (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Gabriela Ștefănescu în Dosarul nr. 8.810/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.714D/2019.2.La apelul nominal se prezintă, personal, autoarea excepției de neconstituționalitate. Lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției, care, reiterând argumentele prezentate în actul de sesizare a Curții Constituționale, solicită admiterea criticilor formulate, invocând totodată aspecte de fapt care au determinat invocarea excepției.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată, astfel, că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la art. 16 din Constituție, în acest sens fiind Decizia nr. 304 din 11 mai 2021 și Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2022.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 13 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.810/3/2018 (în format vechi 6.039/2018), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 alin. (2), (3) și (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gabriela Ștefănescu cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 6.655 din 21 septembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, într-o cauză având ca obiect „obligația de a face“.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la restricțiile impuse prin dispozițiile criticate, introduse prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992, autoarea excepției precizează că acestea încalcă egalitatea de șanse între auditorii de conturi (controlori financiari de conturi) și consilierii de conturi, sub aspectul dreptului la pensia de serviciu. Susține că pentru angajații Curții de Conturi a României, prin modificările aduse de Legea nr. 7/2016, s-a introdus nelegal și neconstituțional o limită minimă de 4 ani pentru toți angajații și diminuarea cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani. În acest context, arată că ulterior, prin Legea nr. 145/2017, ca urmare a unor amendamente față de „imperfecțiunile“ Legii nr. 7/2016, care motivau neconstituționalitatea limitei minime de 4 ani și propuneau eliminarea acesteia cu dreptul legal al fiecărui angajat care are complet un an, acest amendament a fost aprobat doar pentru o parte din personalul angajat, și anume consilierii de conturi, cărora li s-a redus limita minimă la jumătate de mandat, conform Legii nr. 145/2017.7.Raportat la limita minimă de 4 ani pentru auditorii financiari (controlorii financiari de conturi), stabilită prin Legea nr. 7/2016, și de numai jumătate de mandat pentru consilierii de conturi, conform Legii nr. 145/2017, ambele legi având caracterul de completare și modificare a Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, autoarea excepției face trimitere la alte profesii care au dreptul la pensie de serviciu, precum aviatorii, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, modificată prin Legea nr. 83/2015, unde nu s-a impus o limită minimă, ci numai limita maximă de 25 de ani față de care se aplică o reducere.8.Referitor la dreptul la pensia de serviciu, autoarea excepției precizează că legislația-cadru din sistemul unitar de pensii publice și cel de pensii de serviciu, existent în prezent pentru unele categorii profesionale de salariați, a reglementat echitabil și echilibrat acordarea drepturilor la data pensionării acestora, fără a institui o discriminare între beneficiarii prevederilor acestor legi. Contrar echității și echilibrului care se regăsesc, în prezent, în legislația privind pensiile, Legea nr. 94/1992, cu modificările și completările ulterioare, conține în corpul său câteva prevederi care nu respectă aceste principii, fiind discriminatorii și inechitabile. Astfel, potrivit alin. (2), (3) și (8) ale art. 51 din Legea nr. 94/1992, introduse prin Legea nr. 7/2016, pentru cei care, din motive care nu țin de voința lor, nu au putut să presteze funcția până la limita impusă, pentru echilibru juridic, aceștia puteau fi penalizați, dar nu excluși din categoria beneficiarilor, indiferent de perioada de timp cât au prestat funcția de auditor public de conturi – controlor financiar de conturi în forma inițială a legii. Arată că recunoașterea drepturilor lor legale, chiar dacă au părăsit Curtea de Conturi, și posibilitatea de a beneficia de pensia de serviciu sunt conforme cu dispozițiile art. 51 alin. (9) din Legea nr. 94/1992, introdus prin Legea nr. 7/2016. Învederează faptul că legislația-cadru privind sistemul de pensii nu exclude de la dreptul de a fi recompensat un angajat care nu îndeplinește criteriul de vârstă standard de pensionare, ci îi asigură acestuia alte forme de subzistență decentă și în corelație cu funcția pe care a ocupat-o până la pensionare. Corelarea pensiei de serviciu, pentru auditorii publici externi (inițial controlorii financiari de conturi) cu pensia pentru limită de vârstă se face prin dispozițiile alin. (13) ale aceluiași articol, astfel că inechitatea care s-a instituit prin Legea nr. 7/2016 și mai ales prin Legea nr. 145/2017, acte normative de modificare și completare a Legii nr. 94/1992, contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție.9.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile criticate din Legea nr. 94/1992, care reglementează condițiile acordării pensiei de serviciu persoanelor care au îndeplinit funcția de auditor public extern, sunt constituționale. Instanța de judecată menționează că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, autoritatea legislativă poate institui, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferite ale pensiilor. Această jurisprudență a fost apreciată a fi în concordanță cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări. Prin urmare, legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze asupra categoriilor socioprofesionale ce pot beneficia de pensie de serviciu în considerarea statutului profesional al acestora, stabilirea concretă a beneficiarilor și a condițiilor de acordare a acestei pensii reprezentând în realitate o problemă de legiferare, pe care instanța de contencios constituțional nu o poate complini. Totodată, instanța de judecată precizează că invocarea, pe calea excepției de neconstituționalitate, a faptului că textul de lege criticat nu este neconstituțional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, nu poate fi considerată ca un demers admisibil, instanța de contencios constituțional neputând, potrivit competenței sale stabilite prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să completeze textele de lege deduse controlului.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 51 alin. (2), (3) și (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, care au fost introduse prin art. I pct. 2 din Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2016, și au următorul cuprins normativ:– Art. 51:(2)Persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern pe o durată de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică de 50% și nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câștigate în instanță.(3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază și persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani.[…](18)Prin sintagma «auditor public extern» se înțelege persoanele care efectuează activități specifice Curții de Conturi, cele care îndeplinesc și alte atribuții legate strict de funcția de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum și persoanele care dețin funcțiile de conducere de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou din structurile de specialitate ale Curții de Conturi și ale Autorității de Audit.14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, supremația Constituției și a legilor, ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni coroborate cu cele art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind liberul acces la justiție, ale art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecție socială, ale art. 44 alin. (1), (2) și (8) privind dreptul de proprietate privată coroborate cu prevederile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private, precum și celor ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 51 alin. (2), (3) și (18) din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, în acest sens fiind Decizia nr. 485 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.268 din 21 decembrie 2020, Decizia nr. 304 din 11 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021, și Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 18 martie 2022, prin care Curtea a constatat că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.16.Prin jurisprudența precitată, respectiv Decizia nr. 43 din 27 ianuarie 2022, paragraful 21, Curtea a reținut că, potrivit art. 51 alin. (8) din Legea nr. 94/1992, auditorii publici externi sunt persoane care efectuează activități specifice Curții de Conturi, cele care îndeplinesc și alte atribuții legate strict de funcția de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum și persoanele care dețin funcțiile de conducere de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou din structurile de specialitate ale Curții de Conturi și ale Autorității de Audit. De asemenea, auditorii publici externi sunt supuși incompatibilităților prevăzute de Codul etic al profesiei [art. 51 alin. (1) din Legea nr. 94/1992].17.Având în vedere cadrul legislativ în materie cu privire la pensiile de serviciu, în general, și, în mod concret, cu privire la pensiile de serviciu ale auditorilor publici externi ai Curții de Conturi, instanța de contencios constituțional a observat că, în dinamica legislativă, acesta a fost supus unor modificări, completări, abrogări și ulterior a avut loc reintroducerea acestor pensii de serviciu în Legea nr. 94/1992, operațiune care s-a realizat prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, fiind reintroduse la art. 51 din Legea nr. 94/1992 prin art. I pct. 2 din Legea nr. 7/2016. Prin noua configurație legislativă s-a prevăzut, ca regulă generală, că persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern pe o durată de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare (veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică de 50% și nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câștigate în instanță) [art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992]. Totodată, prin același cadru legislativ s-au prevăzut, cu titlu de excepție, și alte situații în care persoanele ce au îndeplinit funcția de auditor public extern la Curtea de Conturi, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, pot beneficia de pensia de serviciu. Curtea a observat că în succesiunea în timp a legislației în materia pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi ai Curții de Conturi s-au creat diferite ipoteze prin care această categorie a beneficiat și beneficiază, după caz, de un asemenea sistem de pensii de serviciu, desigur cu îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin normele legale de către legiuitor.18.Prin urmare, în ceea ce privește aspectele referitoare la persoanele ce intră sub incidența Legii nr. 94/1992, în general, precum și la cele care beneficiază de pensia de serviciu în virtutea acestei legi, Curtea a reținut că acestea sunt chestiuni ce țin de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege în decursul timpului, fiecare având particularitatea sa, iar interpretarea și aplicarea acestor norme în spețe concrete sunt de competența celor îndrituiți cu verificarea îndeplinirii condițiilor necesare în vederea stabilirii în concret a situațiilor ce se circumscriu normelor legale în materie, desigur având în vedere întregul cadru legislativ.19.În speță, autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită, în esență, de condițiile necesare prevăzute de lege, pentru a beneficia de pensie de serviciu, reglementarea criticată instituind, în opinia sa, o discriminare a auditorului public în raport cu alte categorii de personal beneficiare ale pensiei de serviciu, și anume consilierii de conturi. Din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține că prin Decizia nr. 304 din 11 mai 2021, anterior citată, la paragrafele 22-25, cu privire la critica referitoare la principiul egalității și la o pretinsă discriminare prin prisma unor situații create ca urmare a dinamicii legislative în materie, Curtea a constatat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 583 din 13 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 3 noiembrie 2016, paragraful 22).20.De asemenea, în ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi, respectiv a unei discriminări, formulată în raport cu alte categorii de persoane care beneficiază de pensii de serviciu, Curtea a observat că această critică nu poate fi reținută, întrucât discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiași categorii de subiecte de drept sau unor situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (a se vedea Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2020, paragraful 27). În cazul de față, autoarea excepției de neconstituționalitate deduce neconstituționalitatea reglementării criticate prin raportare la situația consilierilor de conturi, prevăzuți la art. 140 alin. (4) din Constituție. Or, fiecare dintre categoriile de persoane beneficiare ale unei pensii de serviciu sau ale unei pensii speciale au conturate un statut și un regim juridic special propriu, aspect ce se regăsește și în cazul persoanelor ce intră sub incidența Legii nr. 94/1992, întrucât, astfel cum a statuat instanța de contencios constituțional, consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituțională și legală, cât și un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curții de Conturi (Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, și Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012).21.De altfel, atât prin jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât și prin cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituție, respectiv de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite.22.În acest context, Curtea observă că prin Decizia nr. 31 din 7 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 15 februarie 2021, instanța supremă a statuat că foștii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupație, precum și foștii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieșiți la pensie din altă ocupație, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi.23.Referitor la criticile ce vizează o pretinsă încălcare a art. 135 alin. (2) lit. f) din perspectiva obligației statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, prin Decizia nr. 485 din 25 iunie 2020, paragraful 27, Curtea a statuat că obligația statului de a asigura un nivel de trai decent nu are un conținut determinat, ci trebuie apreciată concret, în funcție de împrejurările social-economice în care se manifestă acest rol al statului (a se vedea Decizia nr. 366 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011). Dispozițiile constituționale ale art. 47 alin. (2) referitoare la nivelul de trai nu instituie o obligație de a ieși la pensie, ci un drept al cetățenilor de a obține pensia la împlinirea condițiilor de vârstă și stagiu prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 1.211 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 10 decembrie 2010).24.De altfel, referitor la reglementarea condițiilor de acordare a pensiei, Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în jurisprudența sa, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare. Așadar, este la aprecierea legiuitorului să prevadă condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale ce rezultă din prevederile constituționale aplicabile.25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauza de față.26.În ceea ce privește susținerile autoarei referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 20, ale art. 21, ale art. 41 alin. (2) și celor ale art. 44 alin. (1), (2) și (8) coroborat cu art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că aceasta nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referință invocate.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Ștefănescu în Dosarul nr. 8.810/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 51 alin. (2), (3) și (18) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x