DECIZIA nr. 249 din 14 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 111/2017, excepție ridicată de Lucia Licsandru în Dosarul nr. 4.049/3/2019 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.849D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.349D/2021, nr. 2.352D/2021 și nr. 645D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Kamelia Wilimann în Dosarul nr. 37.920/3/2019 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă, de Elena Mazilu în Dosarul nr. 30.438/3/2019 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă și de Lucia Licsandru în Dosarul nr. 26.708/3/2018 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă. … 4.La apelul nominal răspunde doamna Elena Mazilu, personal și în calitate de reprezentant al autoarei Kamelia Wilimann, cu procură de reprezentare judiciară depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 2.349D/2021, autoarea excepției a transmis note scrise, prin care, în esență, solicită admiterea acesteia. … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.349D/2021, nr. 2.352D/2021 și nr. 645D/2022 la Dosarul nr. 1.849D/2020. … 7.Autoarea prezentă și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. … 8.Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.349D/2021, nr. 2.352D/2021 și nr. 645D/2022 la Dosarul nr. 1.849D/2020, care a fost primul înregistrat. … 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției ce formează obiectul Dosarului nr. 2.352D/2021. Aceasta depune la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Susține, în esență, că este anormal ca Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților să emită în anul 2019 o decizie de despăgubire calculată în funcție de valori stabilite la nivelul anului 2013. Prezintă, în acest sens, detalii concrete referitoare la prețurile care ar fi trebuit avute în vedere la calculul despăgubirilor cuvenite pentru imobilele solicitate, precum și informații privitoare la litigiul în cursul soluționării căruia a ridicat excepția de neconstituționalitate. Remarcă faptul că autoritățile cărora Curtea Constituțională le-a solicitat să transmită punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate nu au răspuns cererii și apreciază că tăcerea acestora este o expresie a acordului lor cu privire la neconstituționalitatea prevederilor de lege criticate. … 10.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că în jurisprudența sa Curtea Constituțională a statuat, în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că modul de reparare a nedreptăților săvârșite de statul român în timpul regimului comunist în ceea ce privește preluarea abuzivă a unor imobile din proprietatea privată a unor persoane nu încalcă dispozițiile constituționale atât timp cât o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de persoanele îndreptățite reprezintă o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit, care constă în menținerea echilibrului bugetar și care poate avea, sub aspectul consecințelor, valențele unei plafonări, această măsură nefiind de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:11.Prin încheierile din 2 octombrie 2020, 25 iunie 2021, 11 iunie 2021 și 1 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 4.049/3/2019, nr. 37.920/3/2019, nr. 30.438/3/2019 și nr. 26.708/3/2018, Tribunalul București – Secția a III-a civilă, Tribunalul Bacău – Secția I civilă și Tribunalul București – Secția a V-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 111/2017. Excepția a fost ridicată de Lucia Licsandru, de Kamelia Wilimann și de Elena Mazilu în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Stabilirea Despăgubirilor și obligarea acestei autorități la emiterea unor noi decizii prin care să stabilească valoarea reală, iar nu subevaluată, a imobilelor revendicate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că este anormal să se emită o decizie de despăgubire în anul 2019 bazată pe un calcul realizat prin raportare la valorile din grila notarială valabilă pentru anul 2013. Se arată că ar trebui să se ia în calcul ultima grilă notarială din anul emiterii deciziei, pentru a nu se încălca principiile cuprinse în Constituție și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că statul român, care în timpul regimului comunist a procedat la deposedări abuzive, oferă despăgubiri în cuantum mult mai mic decât valoarea proprietăților preluate, deși a folosit aceste proprietăți fără să plătească niciun fel de prejudiciu pentru lipsa de folosință a proprietății de către proprietari. În prezent, banii se dau în 5 tranșe, acordate în 5 ani, fără să se ia în calcul devalorizarea leului, creându-se astfel o inegalitate între persoanele care au primit decizii de despăgubire în anul 2013 față de cele au primit astfel de decizii după acest moment. Se mai arată că, în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică, s-a stabilit în jurisprudența Curții Constituționale că valoarea care trebuie să indice o justă și prealabilă dezdăunare trebuie să fie calculată cât mai aproape de momentul exproprierii sau al pronunțării unei hotărâri judecătorești de stabilire a dezdăunării. Aplicând mutatis mutandis acest raționament al Curții Constituționale și în cazul exproprierilor făcute de regimul comunist, se ajunge la concluzia că o dezdăunare care nu oferă nici măcar valoarea actualizată a bunului expropriat nu este justă. … 13.Tribunalul București – Secția a III-a civilă consideră, raportat exclusiv la datele speței deduse judecății, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum acesta era în vigoare la data formulării cererii de sesizare, oferă și respectă garanțiile și principiile prevăzute de dispozițiile constituționale, respectiv principiul echității și al menținerii justului echilibru între interesul particular al foștilor proprietari și interesul general al societății. … 14.Tribunalul Bacău – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece chestiunea soluționării cererilor de restituire a proprietăților preluate abuziv de stat este departe de a fi finalizată. Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Legea nr. 165/2013, contrar rațiunilor pentru care a fost adoptată, nu instituie un mecanism eficient de reparare, iar activitatea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor este îngreunată și de numeroasele modificări legislative al căror obiect este legea menționată. Apreciază că luarea în considerare a grilelor notariale din anul adoptării legii nu oferă o despăgubire adecvată petenților, cu respectarea principiului restitutio in integrum. Instanța apreciază că inechitatea poate să derive inclusiv din împrejurarea că nu toate grilele notariale au valori exprimate în euro, situație în care transformarea în lei la cursul valutar de la data validării ar putea proteja petenții de riscul devalorizării, ci în lei, astfel încât fluctuațiile de valoare a imobilului, între anul 2013 și momentul soluționării dosarului de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, sunt suportate de solicitanți, deși unii dintre aceștia au avut despăgubiri consistente stabilite sub imperiul legilor anterioare, dar neîncasate, iar culpa nefinalizării procedurii administrative nu aparține decât statului, prin entitățile administrative învestite cu soluționarea cererilor. … 15.Tribunalul București – Secția a V-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile de lege criticate respectând dispozițiile din Legea fundamentală invocate în motivarea acesteia. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile autoarei prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017, care au următorul conținut: „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ … 20.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității șiart. 44 alin. (2) și (3) privind garantarea și ocrotirea egală a proprietății și condițiile exproprierii. Se invocă și prevederile art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat, prin prisma unor critici similare celor formulate în cauza de față, asupra conformității cu Legea fundamentală a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2017. … 22.Astfel, prin Decizia nr. 188 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 16 iulie 2021, paragrafele 24-28, invocând jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că acordarea de măsuri compensatorii pentru un imobil imposibil de restituit în natură, prin aplicarea, la evaluarea acestuia, a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, așa cum dispune art. 21 alin. (6) din aceasta, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența dezvoltată în materia restituirii proprietăților. Sub acest aspect, a observat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care au fost reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. … 23.Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea Constituțională a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. … 24.Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat – având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv – că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent și prin grija pe care autoritățile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016). … 25.Mai mult, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. În același sens este și Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, paragrafele 18-22. … 26.De asemenea, în legătură cu invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, sub aspectul discriminării instituite între persoanele îndreptățite care au beneficiat de despăgubiri înainte și, respectiv, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). … 27.Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului constituțional al egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, și nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022, paragraful 20). … 28.De altfel, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a fost modificat prin Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, astfel că, în prezent, acesta prevede că „Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu“. Mai mult, prin Decizia nr. 57 din 3 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 5 decembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că într-un litigiu care are ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, se interpretează în sensul că evaluarea imobilului urmează să fie realizată prin raportare la grila notarilor publici valabilă în anul anterior emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ce constituie obiectul contestației judiciare. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucia Licsandru în Dosarul nr. 4.049/3/2019 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă, de Kamelia Wilimann în Dosarul nr. 37.920/3/2019 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă, de Elena Mazilu în Dosarul nr. 30.438/3/2019 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă și de Lucia Licsandru în Dosarul nr. 26.708/3/2018 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 111/2017, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă, Tribunalului Bacău – Secția I civilă și Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește