DECIZIA nr. 248 din 14 mai 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 534 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Ilin Ionică Viduț și Ghiorghioni Ionesie în Dosarul nr. 621/208/2019 al Judecătoriei Caransebeș și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.873D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Magistratul-asistent învederează că citația emisă pentru autorul excepției Ghiorghioni Ionesie s-a întors cu mențiunea „destinatar decedat“. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției Ilin Ionică Viduț a transmis la dosar note scrise prin care argumentează neconstituționalitatea prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Curții Constituționale, instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nu este contrară dreptului de acces liber la justiție, cât timp se asigură egalitatea juridică a cetățenilor în fața utilizării lor, iar prevederile de lege criticate în cauza de față dau expresie acestui principiu.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 621/208/2019, Judecătoria Caransebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 534 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Ilin Ionică Viduț și Ghiorghioni Ionesie într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire formulate în vederea respingerii cererii de modificare a actului constitutiv al unui composesorat.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică, în esență, faptul că încheierea prin care se soluționează cererea de modificare a actelor constitutive ale asociațiilor poate fi atacată numai prin intermediul unei căi ordinare de atac, respectiv apelul, deși evocă fondul cauzei. Se susține că, astfel, persoanele interesate în cadrul unei proceduri judiciare necontencioase, care intervin în soluționarea cererii, sunt discriminate față de părțile din procesul civil, pentru că nu au la îndemână căile de atac extraordinare, respectiv contestația în anulare și revizuirea.  … 6.Judecătoria Caransebeș, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. În susținerea acestui punct de vedere arată că, potrivit jurisprudenței constante a instanței de contencios constituțional, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut și că, fiind vorba despre un drept pe care Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale l-a recunoscut fără să îl definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 32). Așadar, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația liberului acces la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.  … 9.Consideră că, în speța supusă analizei, instituirea unui singur grad de jurisdicție în materia cererilor formulate în procedura necontencioasă judiciară nu conduce la încălcarea art. 21 din Constituție, neaducându-se atingere substanței dreptului părții de a avea acces la o instanță, având în vedere, deopotrivă, obiectul cererii și specificul procedurii necontencioase judiciare. Totodată, normele legale criticate se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestora, astfel că nu poate fi reținută nici critica vizând încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 534 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, care au următoarea redactare: – Art. 534 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă: „(2) Încheierea prin care se soluționează cererea [formulată în procedura necontencioasă judiciară] este supusă numai apelului (…).“;  … – Art. 11 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000: „(1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere [a asociațiilor în Registrul asociațiilor și fundațiilor] sunt supuse numai apelului.“ …  … 13.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității și în art. 21 alin. (1) privind dreptul de acces liber la justiție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, a statuat, în jurisprudența sa, că accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 152 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 10 mai 2021, paragraful 15, sau Decizia nr. 698 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 18 martie 2024, paragraful 34). Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36.  … 15.Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13, sau Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16). … 16.De asemenea, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să le asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, precitată, paragraful 13, sau Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 39). … 17.Mai mult, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale. Art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacră doar dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție (Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kudła împotriva Poloniei, paragraful 157, menționată și în Decizia Curții Constituționale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003, Decizia nr. 126 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 7 aprilie 2011, sau Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, paragraful 16), iar art. 2 din Protocolul nr. 7 la aceeași convenție garantează dreptul la dublul grad de jurisdicție exclusiv în materie penală. … 18.Totodată, prin Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37 și 38, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu privire la art. 6 paragraful 1 din Convenție, că dreptul de acces la tribunale nu este absolut și că există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept. De asemenea, în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia din 14 mai 2002, pronunțată în Cauza Csepyova împotriva Slovaciei, paragraful 5, sau de Hotărârea din 6 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Gurepka împotriva Ucrainei, paragraful 51, instanța europeană de contencios al drepturilor omului a precizat că textul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu garantează un drept de apel sau un drept la un al doilea grad de jurisdicție. … 19.În ceea ce privește critica referitoare la discriminarea creată prin interzicerea exercitării căii extraordinare a recursului în această materie, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea, nu este contrară acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată). Or, în prezenta cauză, textele legale criticate nu conțin nicio dispoziție discriminatorie, în măsura în care se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normativă, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar regimul juridic diferit reglementat de dispozițiile supuse controlului de constituționalitate este determinat de deosebirea de situații, care impune soluții legislative diferite, în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor.  … 20.Totodată, Curtea mai reține, în acord cu jurisprudența sa constantă, că legiuitorul dispune de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului. În acest sens este Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, paragraful 24, prin care Curtea a statuat că, în materia căilor extraordinare de atac, legiuitorul are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, în acel caz fiind vorba despre hotărâri pronunțate în materie de carte funciară, sau Decizia nr. 532 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26, cu referire la hotărâri pronunțate în materia insolvenței, prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate, sub aspectul normelor de procedură, în funcție de specificul materiei reglementate, nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea.  … 21.De asemenea, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022, paragraful 23, Curtea a statuat că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate. … 22.Ținând seama de cele mai sus precizate, Curtea constată că, în cauză, reglementarea unei singure căi de atac, respectiv a apelului, împotriva încheierii prin care se soluționează cererea de modificare a actelor constitutive ale asociațiilor nu încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate, în condițiile în care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, calea ordinară de atac a apelului provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. Având în vedere specificul procedurii necontencioase în cadrul căreia instanța judecătorească analizează cererile de modificare a actelor constitutive ale asociațiilor, Curtea apreciază că instituirea unui sistem de control judiciar care exclude exercitarea căilor extraordinare de atac se circumscrie standardelor deduse din Legea fundamentală prin jurisprudența mai sus citată.  … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 534 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Ilin Ionică Viduț și Ghiorghioni Ionesie în Dosarul nr. 621/208/2019 al Judecătoriei Caransebeș.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Caransebeș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 mai 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește