DECIZIA nr. 247 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin art. 1 pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în măsura în care sunt în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Codul de procedură penală privind asistența juridică obligatorie raportat Ia art. 281 alin. (1) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Hulboacă în Dosarul nr. 8.877/314/2018/a1.1 al Tribunalului Suceava – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 694D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. În principal, se arată că autorul excepției deduce neconstituționalitatea textului criticat din compararea acestuia cu alte dispoziții legale, respectiv cu prevederile art. 90 și ale art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, pe care le apreciază ca fiind contradictorii, fapt ce determină, în viziunea aceluiași autor, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a textului criticat. Or, Curtea Constituțională nu se poate pronunța cu privire la o astfel de comparație, ci doar asupra unor excepții de neconstituționalitate ce vizează raportarea dispozițiilor legale criticate la prevederile Constituției sau ale unor acte internaționale la care România este parte. În subsidiar, pe fondul excepției de neconstituționalitate, se arată că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de neconstituționalitate, excepțiile astfel invocate fiind respinse ca neîntemeiate. Se face referire la considerentele Deciziei nr. 34 din 23 ianuarie 2018 și se solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale anterior referite. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.877/314/2018/a1.1, Tribunalul Suceava – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin art. 1 pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în măsura în care sunt în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Codul de procedură penală privind asistența juridică obligatorie raportat Ia art. 281 alin. (1) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Daniel Hulboacă într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de acesta împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară, încheiere care a fost pronunțată fără citarea părților și fără participarea procurorului. … 5.În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „fără participarea procurorului și a inculpatului“, este neconstituțională. Se susține că, prin decizia anterior menționată, instanța de contencios constituțional a reținut că soluționarea cererilor și a excepțiilor formulate în faza camerei preliminare fără participarea procurorului și fără citarea inculpatului încalcă dreptul la un proces echitabil. Se arată, de asemenea, că, având în vedere soluția anterior menționată, prevederile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate de pct. 11 al articolului unic din Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, dar că actuala formă a reglementării perpetuează viciul de neconstituționalitate constatat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, aspect ce contravine dispozițiilor constituționale invocate. În acest sens, se susține că soluția legislativă criticată contravine prevederilor art. 147 din Constituție referitoare la deciziile Curții Constituționale, precum și dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare ale inculpatului, care, neputând fi prezent la soluționarea cauzei în faza camerei preliminare, conform textului criticat, nu are posibilitatea să invoce nulitatea absolută sau nulitatea relativă a actelor efectuate de organele de urmărire penală sau a probelor administrate în cursul urmăririi penale. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității, la autoritatea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale, la dreptul la un proces echitabil și la calitatea legii. Totodată, se arată că prevederile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală contravin dreptului la apărare, fiind contrare dispozițiilor art. 90 raportate la cele ale art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în condițiile în care, în cauza penală în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, asigurarea asistenței juridice era obligatorie. … 6.Tribunalul Suceava – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează ipoteza în care în faza camerei preliminare nu sunt invocate cereri și excepții, condiții în care textul criticat asigură soluționarea cu celeritate a cauzei penale. Se susține, de asemenea, că textul criticat nu încalcă drepturile părților procesului penal, inculpatului fiindu-i comunicată o copie a rechizitoriului, și, totodată, că inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Astfel, se susține că, în cazul în care până la termenul stabilit nu se formulează cereri sau excepții care să fie supuse dezbaterii contradictorii, citarea părților și dezbaterea obiectului camerei preliminare sunt pur formale. Se arată, totodată, că împotriva încheierii prin care se dispune începerea judecății poate fi formulată contestație, în cadrul căreia pot fi invocate și cazuri de nulitate absolută, acest aspect constituind o garanție suplimentară a protejării drepturilor și intereselor legitime ale părților. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin art. 1 pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în măsura în care sunt în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Codul de procedură penală privind asistența juridică obligatorie raportat la art. 281 alin. (1) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură penală. Din analiza excepției de neconstituționalitate și a dispozițiilor legale criticate, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Dacă nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) și nici nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora.“ … 11.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 147 privind deciziile Curții Constituționale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, mai multe decizii, printre care Decizia nr. 134 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 11 iulie 2022, Decizia nr. 673 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 5 februarie 2020, Decizia nr. 332 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1088 din 15 noiembrie 2021, și Decizia nr. 489 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1126 din 25 noiembrie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 13.Prin Decizia nr. 134 din 15 martie 2022, paragrafele 14-19, Curtea a reținut că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită – etapa măsurilor premergătoare (art. 344 din Codul de procedură penală), etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate („Procedura în camera preliminară“ – art. 345 din Codul de procedură penală) și etapa soluționării camerei preliminare („Soluțiile“ – art. 346 din Codul de procedură penală). Prin excepție de la regula precitată, legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerității procedurii în camera preliminară, ca, atunci când nu se invocă cereri sau excepții de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepții de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, judecătorul să treacă direct la etapa soluționării camerei preliminare și să dispună, prin încheiere, începerea judecății, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului. Aceasta întrucât părțile și persoana vătămată nu au formulat nicio obiecție (cerere/excepție) cu privire la aspectele menționate ce ar rezulta din actul de sesizare și nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepție, astfel încât să fie necesar să se dezbată în fața judecătorului, în contradictoriu, pretenții, apărări, susțineri. Curtea a reținut însă că încheierea prin care se dispune începerea judecății va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală (în acest sens sunt soluția și considerentele Deciziei nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017), pentru asigurarea unui control de legalitate a acesteia. Așadar, Curtea a reținut că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală condiționează atât prezența, în procedura de fond a camerei preliminare, în fața judecătorului, a părților și persoanei vătămate, cât și participarea procurorului de conduita procesuală manifestată, în etapa măsurilor premergătoare, de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată sau de către judecătorul de cameră preliminară. … 14.Curtea a observat că, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Totodată, alin. (3) al art. 344 din Codul de procedură penală stabilește că, în cazurile prevăzute la art. 90 din același cod, referitoare la asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu și stabilește, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile. … 15.În aceste condiții, Curtea a constatat că, drept urmare a comunicării actului de sesizare, așadar având posibilitatea de a analiza acest act și, eventual, studiind dosarul de urmărire la arhiva instanței, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată pot verifica regularitatea sesizării instanței, competența acesteia, legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Toate acestea constituie premise ale conduitei procesuale pe care inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată o vor manifesta în etapa măsurilor premergătoare din cadrul procedurii de cameră preliminară și în funcție de care se va declanșa ori nu etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate, așadar „procedura în camera preliminară“, reglementată de art. 345 din Codul de procedură penală, care la alin. (1) prevede că „La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului“. Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. … 16.Curtea a reținut că un element al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil îl reprezintă contradictorialitatea. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, ce presupune ca fiecărei părți să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarul său (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95). Dreptul la un proces în contradictoriu înseamnă, într-un caz penal, că atât procurorului, cât și inculpatului trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea cunoștință de și de a putea aduce observații referitoare la toate probele prezentate sau observațiile depuse de către cealaltă parte în vederea influențării deciziei instanței (Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Rowe și Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Legislația națională poate îndeplini această exigență în diverse maniere, dar metoda adoptată de către aceasta trebuie să garanteze ca partea adversă să fie la curent cu depunerea observațiilor și să aibă posibilitatea veritabilă de a le comenta (Hotărârea din 28 august 1991, pronunțată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei). … 17.Astfel, Curtea a constatat că – în condițiile în care părților și persoanei vătămate li se comunică actul de sesizare a instanței, acestea având posibilitatea reală de a formula cereri și de a invoca excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar, în măsura în care acestea sunt formulate, de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar, în cadrul unor dezbateri desfășurate oral, în procedura de fond a camerei preliminare, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală – norma procesual penală criticată nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Hulboacă în Dosarul nr. 8.877/314/2018/a1.1 al Tribunalului Suceava – Secția penală și constată că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește