DECIZIA nr. 246 din 4 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, ale art. 14 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, precum și ale art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, excepție ridicată de Karacsony Istvan în Dosarul nr. 3.936/119/2011* al Curții de Apel Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.677D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă doamna Veronka Ruică, traducătoare autorizată pentru limba maghiară. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, deși excepția cu care a fost sesizată Curtea face referire la dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, critica vizează, în realitate, lipsa unui recurs devolutiv, în condițiile în care recursul, ca și o cale extraordinară de atac, este reglementat de prevederile art. 438 din același cod. Invocă, astfel, jurisprudența Curții Constituționale cu privire la dispozițiile art. 438 din Codul de procedură penală și ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, și anume deciziile nr. 709 din 5 noiembrie 2019 și, respectiv, nr. 153 din 27 martie 2018. În ceea ce privește criticile aduse dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, consideră că acestea vizează, de fapt, o problemă de aplicare a legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 17 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.936/119/2011*,Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, ale art. 14 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, precum și ale art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora. Excepția a fost ridicată de Karacsony Istvan cu ocazia soluționării apelului formulat într-o cauză penală având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpaților pentru săvârșirea unor infracțiuni silvice. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Astfel, arată că împotriva deciziei pronunțate – în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) fraza întâi din Codul de procedură penală – de către instanța de apel, care rejudecă atât latura penală, cât și latura civilă a cauzei, inculpatul nu poate promova, având în vedere condițiile impuse de art. 438 din Codul de procedură penală, o cale de atac devolutivă care să reprezinte un recurs real și efectiv, încălcându-i-se accesul liber la justiție și dreptul la apărare. În ceea ce privește dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, susține că acestea încalcă dreptul la apărare al inculpatului, deoarece îl împiedică „să beneficieze de legea penală mai favorabilă, stabilind principiul aplicării legii noi“. Referitor la dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, care reglementează modalitatea de încasare a sumelor ce reprezintă contravaloarea pagubelor produse vegetației forestiere, autorul excepției de neconstituționalitate arată că: „Inculpații din prezenta cauză sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere de arbori, însă aceștia nu au ridicat niciun lemn din pădure. Materialul lemnos a fost ridicat în totalitate de proprietar, care este parte civilă și care primește pentru a doua oară banii în integralitate pentru lemnul respectiv. Proprietarul nu a fost trimis în judecată pentru nicio infracțiune, iar tăietorii de lemne, care sunt lucrători, au fost trimiși în judecată și condamnați, reținându-se în sarcina lor inclusiv infracțiunea de tăiere de arbori, chiar dacă ei nu au făcut altceva decât să execute ordinul dat de către proprietar.“ … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens menționează că, potrivit prevederilor art. 420 alin. (8) din Codul de procedură penală, instanța de apel realizează o verificare a hotărârii atacate, astfel că decizia dată în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală nu constituie o primă hotărâre pronunțată în cauză și nici nu poate fi considerată astfel, având în vedere că instanța de apel arată care sunt elementele de nelegalitate și/sau netemeinicie conținute de hotărârea instanței de fond. Totodată, subliniază faptul că prevederile art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale stabilesc dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, ceea ce înseamnă fond și apel, acesta din urmă fiind o cale de atac în care instanța de control judiciar are obligația de a analiza cauza sub toate aspectele de fapt și de drept. Cu privire la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 255/2013, arată că legea procesual penală este de imediată aplicare, în timp ce principiul aplicării legii penale mai favorabile operează doar în materie penală și contravențională, așa cum statuează prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție. De altfel, inculpații au beneficiat, în speță, de aplicarea legii penale mai favorabile, prima instanță reținând, la momentul pronunțării soluției pe fondul cauzei, că legea anterioară – Codul penal din 1969 – este mai favorabilă inculpaților. În fine, în ceea ce privește dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, apreciază că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate vizează elemente concrete ce țin de obiectul cauzei deduse judecății, realizându-se, de fapt, o interpretare a probatoriului, care este relevantă doar sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Altfel spus, autorul excepției nu a formulat veritabile critici de neconstituționalitate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 421 din Codul de procedură penală reprezintă o concretizare a prevederilor art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a dispozițiilor art. 129 din Constituție, potrivit cărora, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Referitor la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 255/2013, precizează că principiul aplicării legii penale mai favorabile reprezintă o excepție de la principiul general al aplicării imediate a legii, excepție instituită de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție doar cu privire la legea penală și cea contravențională, iar nu și în ceea ce privește legea procedurală, care este de imediată aplicare. În fine, apreciază că dispozițiile art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 nu au legătură cu principiile constituționale invocate de autorul excepției. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, ale art. 14 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, precum și dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006. Din notele scrise ale autorului excepției, depuse în motivarea criticii, precum și din considerentele Încheierii din 11 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.936/119/2011* al Curții de Apel Brașov – Secția penală, reiese însă că excepția de neconstituționalitate privește, în realitate, dispozițiile art. 438 din Codul de procedură penală, ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 și ale art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra acestor texte de lege, care au următorul cuprins:– Art. 438 din Codul de procedură penală [dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 1 au fost modificate, iar cele ale art. 438 alin. (1) pct. 2-6, 9, 10, 13 și 14 au fost abrogate prin prevederile pct. 266 și, respectiv, ale pct. 267 din cuprinsul art. 102 din Legea nr. 255/2013]: (1)Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri:1.în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; … 2-6.abrogate … 7.inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; … 8.în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal; … 9-10.abrogate … 11.nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată; … 12.s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; … 13-14.abrogate. … (2)Cazurile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.(3)În cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, partea sau procurorul care a declarat recursul în casație nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat.; … – Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013: „(1) Rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată ori de către instanța competentă, dispusă după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, se desfășoară conform legii noi.“; … – Art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006: (1)Contravaloarea pagubelor evaluate în condițiile art. 7 se încasează după cum urmează:a)de către persoana juridică care realizează paza pădurii, dacă paza nu este asigurată printr-un ocol silvic; … b)de către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, dacă acesta asigură și paza pădurii. … (2)Sumele încasate cu titlu de despăgubiri în conformitate cu prevederile alin. (1) au următoarele destinații:a)se fac integral venit la fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit în conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 8^1 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul despăgubirilor pentru pagubele produse pădurilor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, după caz; … b)se fac venit în cuantum de 50% la fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit în conformitate cu prevederile art. 8^1 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru pădurile proprietate privată; restul de 50% se acordă proprietarului pădurii în care sa produs paguba, dacă acesta are asigurate serviciile silvice/administrarea pădurii în condițiile legii. …  …  … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil și ale art. 48 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 438 din Codul de procedură penală, care vizează cazurile în care se poate face recurs în casație – inclusiv împotriva deciziei pronunțate, potrivit prevederilor art. 421 pct. 2 lit. a) fraza întâi din Codul de procedură penală, de către instanța de control judiciar care, admițând apelul, desființează sentința primei instanțe și pronunță o nouă hotărâre, procedând potrivit regulilor referitoare la soluționarea acțiunii penale și a acțiunii civile la judecata în fond – nu au legătură cu soluționarea cauzei, în etapa procesuală în care excepția a fost invocată. În acest sens, Curtea observă că – deși autorul excepției este nemulțumit de lipsa unui „recurs real și efectiv“ – excepția de neconstituționalitate este ridicată în cursul judecății în apel a cauzei, iar nu în exercitarea căii de atac a recursului împotriva deciziei instanței de apel, recurs cu privire la care sunt formulate, de fapt, critici de neconstituționalitate. … 14.De asemenea, Curtea reține că nici dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 – care vizează rejudecarea cauzei de către prima instanță, cea a cărei hotărâre a fost desființată – nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de apel, iar nu în fața primei instanțe. … 15.Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Curtea a statuat în jurisprudența sa că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 13, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 339 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 28 august 2018, paragraful 18, Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13, Decizia nr. 533 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 27 noiembrie 2019, paragraful 15, și Decizia nr. 822 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 15). … 16.În ceea ce privește dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, Curtea observă că, în realitate, autorul excepției este nemulțumit de modul de aplicare de către organele judiciare a dispozițiilor de lege criticate. Or, Curtea a statuat în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), aceste aspecte intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății, cât și constatarea săvârșirii, în speță, de către inculpați a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, și Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020). … 17.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 din Codul de procedură penală, ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 și ale art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 din Codul de procedură penală, ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, precum și ale art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, excepție ridicată de Karacsony Istvan în Dosarul nr. 3.936/119/2011* al Curții de Apel Brașov – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește