DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de instanța de judecată din oficiu în Dosarul nr. 3.297/111/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 46D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 și nr. 3.037D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 [dosarele nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021], respectiv ale art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România [dosarele nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 și nr. 3.037D/2021], excepție ridicată de instanța de judecată din oficiu și de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 3.297/111/2018, nr. 42.039/3/2018, nr. 14.700/3/2019, nr. 34.263/3/2018, nr. 12.414/3/2019, nr. 1.227/3/2020, nr. 2.043/3/2020, nr. 2.825/3/2020, nr. 29.697/3/2018, nr. 38.270/3/2018**, nr. 38.420/3/2018, nr. 40.344/3/2018, nr. 40.700/3/2018, nr. 41.048/3/2018, nr. 42.042/3/2018, nr. 6.989/3/2019, nr. 33.282/3/2019, nr. 10.003/3/2020, nr. 18.812/3/2019, nr. 31.693/3/2019 și nr. 22.145/3/2020 ale Tribunalului București – Secția a III-a civilă, nr. 474/113/2020, nr. 2.816/113/2019, nr. 1.345/113/2020 și nr. 2.035/113/2020 ale Tribunalului Brăila – Secția I civilă, nr. 3.100/117/2020, nr. 4.805/117/2020, nr. 674/117/2020, nr. 4.571/117/2020, nr. 3.564/117/2020, nr. 4.543/117/2020 și nr. 2.311/117/2020 ale Tribunalului Cluj – Secția civilă, nr. 43.021/3/2018, nr. 32.521/3/2017, nr. 16.819/3/2019, nr. 24.508/3/2018, nr. 37.616/3/2017, nr. 39.241/3/2018, nr. 37.839/3/2018 și nr. 39.541/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și nr. 36.385/3/2019 al Tribunalului Argeș – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 și nr. 3.037D/2021 la Dosarul nr. 46D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 211D/2021, nr. 213D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 798D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021, nr. 922D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021, nr. 1.376D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.776D/2021, nr. 2.810D/2021 și nr. 3.037D/2021 la Dosarul nr. 46D/2021, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca devenită inadmisibilă, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.În dosarele Curții Constituționale nr. 46D/2021, nr. 47D/2021, nr. 48D/2021, nr. 230D/2021, nr. 231D/2021, nr. 232D/2021, nr. 233D/2021, nr. 234D/2021, nr. 466D/2021, nr. 467D/2021, nr. 468D/2021, nr. 469D/2021, nr. 470D/2021, nr. 471D/2021, nr. 472D/2021, nr. 473D/2021, nr. 474D/2021, nr. 1.373D/2021, nr. 1.374D/2021, nr. 1.375D/2021 și nr. 1.376D/2021, prin încheierile din 18 noiembrie 2020, 16 decembrie 2020, 17 decembrie 2020, 12 ianuarie 2021, 20 ianuarie 2021, 27 ianuarie 2021 și, respectiv, 3 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 3.297/111/2018, nr. 42.039/3/2018, nr. 14.700/3/2019, nr. 34.263/3/2018, nr. 12.414/3/2019, nr. 1.227/3/2020, nr. 2.043/3/2020, nr. 2.825/3/2020, nr. 29.697/3/2018, nr. 38.270/3/2018**, nr. 38.420/3/2018, nr. 40.344/3/2018, nr. 40.700/3/2018, nr. 41.048/3/2018, nr. 42.042/3/2018, nr. 6.989/3/2019, nr. 33.282/3/2019, nr. 10.003/3/2020, nr. 18.812/3/2019, nr. 31.693/3/2019 și nr. 22.145/3/2020, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. … 8.În dosarele Curții Constituționale nr. 211D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021 și nr. 922D/2021, prin încheierile din 11 ianuarie 2021, 4 martie 2021 și 11 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 474/113/2020, nr. 2.816/113/2019, nr. 1.345/113/2020 și nr. 2.035/113/2020, Tribunalul Brăila – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. … 9.În dosarele Curții Constituționale nr. 213D/2021, nr. 652D/2021, nr. 734D/2021, nr. 1.076D/2021, nr. 1.443D/2021, nr. 1.444D/2021, nr. 2.776D/2021, prin încheierile din 4 decembrie 2020, 16 decembrie 2020, 19 februarie 2021, 24 februarie 2021, 9 martie 2021 și 15 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 3.100/117/2020, nr. 4.805/117/2020, nr. 674/117/2020, nr. 4.571/117/2020, nr. 3.564/117/2020, nr. 4.543/117/2020 și nr. 2.311/117/2020, Tribunalul Cluj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020. … 10.În dosarele Curții Constituționale nr. 793D/2021, nr. 794D/2021, nr. 795D/2021, nr. 839D/2021, nr. 1.119D/2021, nr. 2.638D/2021, nr. 2.810D/2021 și nr. 3.037D/2021, prin încheierile din 12 februarie 2021, 26 februarie 2021, 12 martie 2021 și deciziile civile nr. 423A din 12 martie 2021, nr. 337A din 26 februarie 2021 și nr. 336A din 26 februarie 2021, pronunțate în dosarele nr. 43.021/3/2018, nr. 32.521/3/2017, nr. 16.819/3/2019, nr. 24.508/3/2018, nr. 37.616/3/2017, nr. 39.241/3/2018, nr. 37.839/3/2018, nr. 39.541/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020. … 11.În Dosarul Curții Constituționale nr. 798D/2021, prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 36.385/3/2019, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020. … 12.Excepția a fost invocată de instanța de judecată din oficiu și de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să emită decizii de compensare în puncte, în temeiul Legii nr. 165/2013, respectiv a unor contestații formulate împotriva unor decizii de compensare emise de Comisie. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că redactarea textului de lege criticat contravine Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, prin care Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. În acest sens, se susține că actuala reglementare creează, de asemenea, premisele încălcării art. 16 din Legea fundamentală, din moment ce se instituie două proceduri de despăgubire pentru fiecare categorie de beneficiari, respectiv pentru cumpărătorii de drepturi litigioase și pentru foștii proprietari, aspecte ce au caracter de discriminare între cele două categorii de persoane. … 14.Se mai susțin neclaritatea textului de lege criticat, dat fiind faptul că acesta nu permite stabilirea unui drept efectiv al părții care solicită stabilirea de despăgubiri de către instanță, pe de o parte, și discriminarea care s-ar crea între cele două categorii de persoane îndreptățite, precum și între beneficiarii acestor ultime modificări și beneficiarii anteriori ai Legii nr. 165/2013, până la modificările legislative din martie/octombrie 2020, pe de altă parte. Se invocă în acest sens paragrafele nr. 42-55 ale Deciziei Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, precum și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. … 15.Se mai susține că textul de lege criticat are totodată implicații foarte largi și împovărătoare asupra bugetului de stat, prin urmare era obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (1) teza a doua din Constituție. Totodată, în considerarea dispozițiilor art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și a deciziei Curții Constituționale nr. 331 din 21 mai 2019, fiind vorba de o inițiativă a cărei adoptare poate atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii trebuie să prezinte fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. … 16.Se mai susține că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 219/2020, cuprind o reglementare aproape identică cu cea pentru care Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat înainte de promulgarea legii, legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii. … 17.Se mai arată că norma criticată este neconstituțională prin prisma faptului că persoanele îndreptățite, foști proprietari sau moștenitorii acestora, beneficiază de un cuantum al punctelor compensatorii diferit, condiționat de două situații distincte, independente de voința lor, respectiv pentru situația în care statul român a tranzacționat dreptul de proprietate asupra imobilului după preluare și pentru situația în care statul român nu a tranzacționat acest drept. Or, situația persoanelor îndreptățite la restituire, potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, este aceeași, și anume cea de proprietari ai imobilelor la momentul preluării. Discriminarea decurge din faptul că, independent de voința foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, ulterior preluării imobilelor, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate de către statul român a generat mai multe situații care au dus sau nu la tranzacționarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor preluate. Cu alte cuvinte, actul normativ criticat nu asigură un sistem unitar de despăgubire pentru persoanele îndreptățite la acordarea de măsuri compensatorii prin puncte. Practic, Legea nr. 219/2020 creează o dublă măsură în ceea ce privește regimul juridic instituit pentru grupuri care au drepturi legale egale, dar care beneficiază de grade diferite de protecție legală. Aceste măsuri duble sunt nejustificate, ceea ce contravine principiului egalității în fața legii. Astfel, se susține că grila notarială, ca unic standard de evaluare, trebuie să se aplice tuturor persoanelor îndreptățite, foști proprietari sau moștenitori, independent de orice deosebire decurgând din regimul juridic pe care imobilul notificat l-a dobândit ulterior preluării. … 18.Prin urmare, se susține că prevederea legală criticată nu întrunește cerințele de claritate, previzibilitate și predictibilitate, proprii tehnicii de redactare a actelor normative. De pildă, s-ar crea mari dificultăți de interpretare a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în forma actuală, în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia ar conveni desființarea convenției prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terțe persoane. Astfel, în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia ar conveni desființarea convenției prin care au înstrăinat dreptul de despăgubire unor terțe persoane, nu se cunoaște la care grilă se poate recurge pentru calcularea punctelor acordate în compensare, având în vedere dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 30 din 2 martie 2020 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001, în coroborare cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce conferă Legii nr. 219/2020 un caracter echivoc. … 19.Tribunalul Brăila – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, dat fiind faptul că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020, paragrafele 51 și următoarele. … 20.Tribunalul Cluj – Secția civilă apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul securității raporturilor juridice, fiind creată o stare de incertitudine cu privire la drepturile persoanelor îndreptățite la măsurile reparatorii instituite prin Legea nr. 10/2001 și legile din materia fondului funciar. … 21.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind încălcate dispozițiile art. 16 din Constituție. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 725 din 7 octombrie 2020. … 22.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind încălcate dispozițiile art. 16 din Constituție. … 23.Tribunalul Argeș – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 24.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 25.Guvernul, în punctul de vedere transmis în dosarele nr. 211D/2021, nr. 213D/2021 și nr. 793D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, consideră, în esență, că cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 sunt aplicabile mutatis mutandis și în cauza de față, întrucât se creează o discriminare între persoane îndreptățite la despăgubire care se află în aceeași situație juridică, fără ca legiuitorul să reglementeze criterii obiective pentru această diferențiere. În plus, având în vedere că instanța constituțională s-a mai pronunțat cu privire la o soluție similară, constatând neconstituționalitatea soluției legislative, apreciază că nu este respectat nici art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind caracterul obligatoriu pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale. Având în vedere frecventele modificări ale aceluiași articol, consideră că sunt create premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, respectiv principiul supremației Constituției și al respectării legilor. … 26.În punctul de vedere transmis în dosarele nr. 793D/2021, nr. 839D/2021, nr. 877D/2021, nr. 921D/2021 și nr. 922D/2021, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021. … 27.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:28.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 29.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, având următorul conținut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ … 30.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice, art. 4 alin. (2) referitor la criteriile egalității, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 111 alin. (1) teza a doua referitoare la informarea Parlamentului în cazul în care o modificare legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. … 31.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, a constatat că aceste prevederi legale sunt neconstituționale. Prin această decizie, paragrafele 23 și 27-29, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. … 32.Astfel, Curtea a mai reținut, în esență, că realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituțională principiului egalității și nediscriminării, contravenind dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, excluzând, așadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât și pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moștenitorilor acestora. În consecință, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, și, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. … 33.Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 – în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluție legislativă asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată. … 34.Or, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Astfel, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care conservă viciul de neconstituționalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție. … 35.În concluzie, în prezenta cauză, față de datele actelor de sesizare cu excepția de neconstituționalitate, care sunt anterioare pronunțării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 36.Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de instanța de judecată din oficiu și de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în dosarele nr. 3.297/111/2018, nr. 42.039/3/2018, nr. 14.700/3/2019, nr. 34.263/3/2018, nr. 12.414/3/2019, nr. 1.227/3/2020, nr. 2.043/3/2020, nr. 2.825/3/2020, nr. 29.697/3/2018, nr. 38.270/3/2018**, nr. 38.420/3/2018, nr. 40.344/3/2018, nr. 40.700/3/2018, nr. 41.048/3/2018, nr. 42.042/3/2018, nr. 6.989/3/2019, nr. 33.282/3/2019, nr. 10.003/3/2020, nr. 18.812/3/2019, nr. 31.693/3/2019 și nr. 22.145/3/2020, ale Tribunalului București – Secția a III-a civilă, nr. 474/113/2020, nr. 2.816/113/2019, nr. 1.345/113/2020 și nr. 2.035/113/2020 ale Tribunalului Brăila – Secția I civilă, nr. 3.100/117/2020, nr. 4.805/117/2020, nr. 674/117/2020, nr. 4.571/117/2020, nr. 3.564/117/2020, nr. 4.543/117/2020 și nr. 2.311/117/2020 ale Tribunalului Cluj – Secția civilă, nr. 43.021/3/2018, nr. 32.521/3/2017, nr. 16.819/3/2019, nr. 24.508/3/2018, nr. 37.716/3/2017, nr. 39.241/3/2018, nr. 37.839/3/2018 și nr. 39.541/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și nr. 36.385/3/2019 al Tribunalului Argeș – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă, Tribunalului Brăila – Secția I civilă, Tribunalului Cluj – Secția civilă, Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Tribunalului Argeș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește