DECIZIA nr. 245 din 25 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) și (8) și ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.440/117/2015* al Tribunalului Cluj – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 27D/2016 al Curții Constituționale.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar un punct de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate, prin care apreciază că aceasta este neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că își menține valabilitatea jurisprudența Curții Constituționale existentă în materie. Apreciază, totodată, că autorul excepției solicită, în realitate, completarea textului în sensul ca și entitățile deținătoare să aibă posibilitatea de a contesta deciziile de anulare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ceea ce excedează competențelor Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 12 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.440/117/2015*, Tribunalul Cluj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) și (8) și ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei decizii prin care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a invalidat decizia prin care autoarea excepției, în calitate de entitate deținătoare, a propus acordarea de despăgubiri prin echivalent pentru un imobil revendicat, cu motivarea că acesta fusese expropriat și preluat de stat cu titlu valabil, fiind, în prezent, proprietatea universității menționate. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) și cele ale art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și deciziilor sau dispozițiilor entităților învestite cu soluționarea notificărilor, confirmate implicit prin hotărâri judecătorești definitive/irevocabile de obligare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilele pentru care persoanele juridice deținătoare au emis decizie de restituire prin echivalent. Așadar, Comisia nu ar putea, ulterior pronunțării unei hotărâri judecătorești, să invalideze decizia persoanei juridice deținătoare și, implicit, să cenzureze actul de justiție, lăsându-l fără efect. În caz contrar, s-ar încălca principiul securității juridice și principiul separației puterilor în stat, eludându-se, printr-un act administrativ, efectele obligatorii ale actului jurisdicțional.  … 7.În ce privește prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 susține că sunt neconstituționale în măsura în care deciziile emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor pot fi atacate doar de persoana care se consideră îndreptățită, nu și de persoana care justifică un interes legitim. În acest sens arată că deciziile emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor prin care aceasta invalidează deciziile emise de entitățile învestite de lege cu soluționarea notificărilor sunt opozabile și acestora din urmă, astfel că limitarea persoanei care are calitate procesuală activă doar la persoana care se consideră îndreptățită, definită de art. 3 pct. 2 din Legea nr. 165/2013, aduce atingere dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea interesului său legitim, dreptului la un proces echitabil și dreptului la un recurs efectiv. … 8.Tribunalul Cluj – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare a Curții Constituționale, prevederile art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) și (8) și ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare. Din motivarea scrisă a excepției rezultă, însă, că, în ceea ce privește art. 35 din Legea nr. 165/2013, autorul acesteia critică doar prevederile alin. (1). Prin urmare, Curtea va examina, ca obiect al excepției, dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) și (8) și ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următoarea redactare:– Art. 17 alin. (1) lit. a): (1) În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și are, în principal, următoarele atribuții:a)validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;“; …  … – Art. 21 alin. (5) și (8): (5)Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante. (…)(8)Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).“; … – Art. 35 alin. (1): „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării“. …  … 14.Art. 33 stabilește termenele în care entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar art. 34 prevede termenele în care trebuie soluționate dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. … 15.În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse la art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (1) și (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil și la art. 53 privitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Prin raportare la art. 20 – „Tratatele internaționale privind drepturile omului“ din Constituție invocă, totodată, și art. 6 și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv. Menționează, de asemenea, prevederile art. 8 și ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului care, în esență, vizează dreptul de acces la o instanță și judecată în cadrul unui proces echitabil.  … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii formulate de Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca de anulare a unei decizii prin care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a invalidat o decizie prin care universitatea menționată, în calitate de entitate deținătoare, a propus acordarea de despăgubiri prin echivalent pentru un imobil revendicat. Propunerea de acordare de despăgubiri prin echivalent formulată de entitatea deținătoare a fost motivată de faptul că imobilul în discuție fusese expropriat și preluat de stat cu titlu valabil, fiind, în prezent, proprietatea acestei universități. Decizia de invalidare a fost emisă în considerarea faptului că există posibilitatea restituirii în natură a imobilului solicitat. Pentru a contracara diminuarea propriului patrimoniu în situația în care va proceda la restituirea în natură a bunului solicitat, astfel cum s-a prevăzut prin decizia de invalidare emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, unitatea deținătoare a bunului a formulat contestație împotriva acestei decizii, ridicând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale ce formează obiectul prezentului dosar în cursul procesului având ca obiect soluționarea contestației. … 17.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) și ale art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și deciziilor/dispozițiilor entităților învestite cu soluționarea notificărilor, confirmate implicit de hotărâri judecătorești definitive/irevocabile prin care instanțele de judecată au obligat Comisia Națională pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, în condițiile legii speciale.  … 18.În raport cu aceste critici, Curtea reține că, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, a constatat că dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. a) și ale art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispozițiilor entităților învestite cu soluționarea notificărilor emise în executarea unor hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate a acestora. În prezenta cauză, din examinarea obiectului litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, reiese că decizia referitoare la propunerea de acordare de despăgubiri, emisă de unitatea deținătoare a bunului imobil, în speță Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, nu este consecința unor sentințe judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate al acestora, astfel că nu se regăsește ipoteza avută în vedere în Decizia Curții Constituționale nr. 686 din 26 noiembrie 2014. Împrejurarea că decizia unității deținătoare a imobilului conținând propunerea de acordare de despăgubiri a fost „confirmată implicit de o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care instanțele de judecată au obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, în condițiile legii speciale“, este diferită de ipoteza în care deciziile administrative privind acordarea de despăgubiri au fost emise în executarea unor hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate al acestora. Astfel, în speță, prin hotărârea judecătorească pe care autoarea excepției o invocă, instanța nu s-a pronunțat pe fondul dreptului și nu a analizat calitatea de persoană îndreptățită la restituire sau întinderea dreptului pretins. Prin Sentința civilă nr. 307/2010, pronunțată în Dosarul nr. 941/33/2010, Curtea de Apel Cluj a stabilit în sarcina Comisiei Centrale obligația de evaluare a bunului și de emitere a titlului de despăgubire, fără a se pronunța asupra fondului dreptului pretins sau a documentației existente referitoare la posibilitatea restituirii în natură.  … 19.Prin urmare, Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, mai sus citată, nu este incidentă în cauză. Situația existentă în cauză este similară celor pe care Curtea Constituțională le-a avut în vedere când s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) și ale art. 21 alin. (5) și (8) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, prin deciziile nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, sau nr. 724 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2015.  … 20.Astfel, analizând de principiu atribuția Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de a valida/invalida în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, că aceasta nu este de natură să aducă atingere certitudinii raporturilor juridice, întrucât nu determină o destabilizare a acestora, ci oferă un control suplimentar pentru asigurarea legalității dreptului recunoscut. Scopul unei asemenea verificări suplimentare față de cea realizată de entitatea învestită îl reprezintă confirmarea cu certitudine sporită a unui drept, ceea ce nu constituie o nesocotire a dreptului de proprietate, din perspectiva speranței legitime de valorificare a acestuia, ci, dimpotrivă, o garanție a recunoașterii acestuia în mod just.  … 21.Totodată, prin Decizia nr. 724 din 16 decembrie 2014, Curtea a mai reținut că din Hotărârea-pilot, pronunțată la 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, se desprinde constatarea Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la existența, pe fondul vidului legislativ în materie, a numeroase situații de suprapunere de titluri de proprietate, ce stau la originea multora dintre litigiile aduse în fața sa, ceea ce imprimă necesitatea rezolvării interne și a acestui aspect. Or, verificarea efectuată de Comisia Națională reprezintă o asemenea atribuție legală de control suplimentar, conferită unui organism central, și răspunde astfel acestei cerințe. … 22.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, autoarea excepției susține că acestea sunt neconstituționale în măsura în care deciziile emise de Comisia Națională pot fi atacate doar de persoana care se consideră îndreptățită, în sensul art. 3 pct. 2 din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, nu și de o altă persoană care justifică un interes legitim, ceea ce contravine dreptului de a se adresa justiției pentru apărarea unui interes legitim, dreptului la un proces echitabil și la un recurs efectiv. … 23.Cu privire la critici identice, formulate tot de Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca în calitate de entitate deținătoare, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 10*) din 17 ianuarie 2017, nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, constatând că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și respingând-o ca atare. Notă …

*) Decizia Curții Constituționale nr. 10 din 17 ianuarie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017. … 24.Astfel, Curtea a observat că din textul de lege criticat rezultă că legea nu conferă unității deținătoare a bunului imobil solicitat/entității învestite cu soluționarea notificării legitimare procesuală activă pentru contestarea în instanță a deciziei Comisiei Naționale de invalidare a propunerii sale de acordare de măsuri reparatorii în echivalent (paragraful 30).  … 25.Curtea a reținut (paragraful 32), totodată, că în operațiunea de determinare a măsurii reparatorii entitatea învestită de lege în sensul art. 3 pct. 4 lit. a) și b) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, are interesul ca persoanei îndreptățite să i se acorde măsuri de compensare prin puncte, întrucât, în acest caz, patrimoniul său nu va fi afectat, direct sau indirect, prin măsura reparatorie propusă. Izvorul dreptului la despăgubire al persoanei îndreptățite îl constituie, însă, bunul imobil preluat în mod abuziv, compensarea prin echivalent fiind o măsură excepțională care se abate de la principiul restituirii în natură. În cazul compensării prin puncte, statul a ales ca el însuși să preia sarcina despăgubirii cu privire la bunurile care fac obiectul legii; prin urmare, în lipsa acestui mecanism ar fi revenit unității deținătoare obligația fie de a restitui bunul în natură, fie de a acorda o măsură reparatorie prin echivalent, indiferent de forma acestuia. Diminuarea patrimoniului unității deținătoare ca urmare a deciziei Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, prin care se invalidează decizia entității învestite de lege care conține propunerea de acordare de măsuri compensatorii, se datorează notificării depuse, unitatea deținătoare fiind cea avantajată în ipotezele care nu dau loc la restituire în natură sau la măsuri reparatorii prin echivalent, caz în care devine aplicabilă măsura compensării prin puncte. Unitatea deținătoare – indiferent de regimul său juridic – și statul formează un corp procesual unitar în concepția legiuitorului. Această realitate normativă, fiind rezultatul unei ficțiuni juridice pe care legiuitorul a creat-o, constituie, în mod indubitabil, o regulă de drept în materia restituirii reglementată de Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, iar caracteristica esențială a acesteia este faptul că nu poate fi făcută proba contrară împotriva unei asemenea reguli, prin mijlocirea art. 21 din Constituție. Regula de drept enunțată impune, în mod axiomatic, concluzia potrivit căreia acest corp acționează unitar prin actul care produce efecte în circuitul juridic, și anume: (1) decizia entităților învestite de lege de restituire în natură a bunului imobil sau (2) decizia Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de invalidare sau validare în tot sau în parte a deciziilor emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii. Competența Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor nu naște un drept al unității deținătoare la a contesta actul acesteia, ci de a concura la realizarea actului care produce efecte juridice și este opozabil și persoanei îndreptățite. Răsturnarea acestei concepții legislative poate duce la golirea de conținut a întregii proceduri de restituire, aceasta disipându-se între diversele interese mai mult sau mai puțin îndreptățite ale subiecților ce participă și concură la realizarea întregului proces (paragraful 32). … 26.Curtea a statuat, prin aceeași decizie (paragraful 33), că, din moment ce atât unității deținătoare, cât și Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor le incumbă obligația de restituire, nu se poate reține existența unei limitări a accesului liber la justiție a uneia împotriva celeilalte. Prin urmare, legiuitorul a considerat că în cadrul procesului de restituire nu pot exista interese legitime divergente între acestea; ceea ce este actual și primează este interesul legitim al persoanei îndreptățite de a i se restitui bunul în natură/echivalent, aspect pe care numai aceasta îl poate contesta. În consecință, deși unitatea deținătoare ar putea invoca un interes de fapt în promovarea unei căi de atac împotriva deciziei de invalidare a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, Curtea a apreciat că acest interes nu este unul legitim pentru a putea fi valorificat în sensul art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. Caracterul legitim al interesului aparține doar persoanei îndreptățite, căreia, de altfel, legea îi și recunoaște dreptul de a contesta actul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Prin urmare, Curtea a constatat că textul legal criticat nu încalcă art. 21 din Constituție. … 27.În considerarea acestor argumente, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în raport cu art. 21 din Constituție.  … 28.Întrucât în cauza de față nu au intervenit elemente noi, își mențin valabilitatea atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele care au stat la baza acesteia. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.440/117/2015* al Tribunalului Cluj – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5) și (8) și ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește