DECIZIA nr. 245 din 16 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Vasile-Adrian Asproiu, Demostene Moruz, Constantin Cuciureanu, Sanda Cuciureanu, Marius-Romeo Mitricioiu și Florian Buzalin în Dosarul nr. 25.670/3/2016 (număr vechi 1.975/2017) al Curții de apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.724D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției Florian Buzalin și Demostene Moruz, președintele Sindicatului șoferilor din RATB, domnul Valer Ciobănescu, având împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției Florian Buzalin și Demostene Moruz, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea existenței unei discriminări în raport cu alte categorii socioprofesionale care sunt supuse acelorași riscuri. În susținerea excepției de neconstituționalitate, depune la dosar mai multe înscrisuri. … 4.Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 23 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.670/3/2016 (nr. vechi 1.975/2017), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Vasile-Adrian Asproiu, Demostene Moruz, Constantin Cuciureanu, Sanda Cuciureanu, Marius-Romeo Mitricioiu și Florian Buzalin cu prilejul soluționării unei acțiuni în care au cerut recunoașterea activității desfășurate în perioada 7 martie 2007 – 1 iulie 2016 ca fiind în condiții speciale. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate creează un tratament discriminator între conducătorii de autobuze și tramvaie comparativ cu următoarele categorii socioprofesionale: mecanic de locomotivă și ramă electrică de metrou, mecanic ajutor de locomotivă și ramă electrică de metrou, mecanic instructor, balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreț de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă și operetă, instrumentist la instrumente de suflat și cascador. Astfel, arată că încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale ar trebui să se efectueze în funcție de complexitatea activității, de gradul de expunere la risc și de solicitare la care este supusă persoana care efectuează munca. Munca pe care o desfășoară conducătorii de autobuze și tramvaie din transportul urban presupune un grad mare de responsabilitate, ce duce la uzura prematură a sănătății, din cauza mediului stresant în care muncesc. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale precizează că, deși autorii excepției se referă în critica pe care o formulează la dispozițiile art. 30 din Legea nr. 263/2010, în realitate sunt avute în vedere doar prevederile alin. (1) lit. e) și f) ale acestui articol. Analizând evoluția reglementărilor referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, reține că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, angajatorii nu mai pot crea locuri de muncă în care condițiile de muncă sunt altfel decât normale și, teoretic, nu este posibil să existe angajați care lucrează în aceleași condiții precum cei care se încadrează în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010. De asemenea, în ceea ce privește categoriile socioprofesionale comparate, arată că acestea nu se află în situații similare, condițiile locurilor de muncă în care își desfășoară activitatea autorii excepției normalizându-se prin aplicarea măsurilor de asigurare a sănătății și securității în muncă. … 8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât legiuitorul are libertatea să stabilească activitățile ce se încadrează în condiții speciale de muncă, iar această prerogativă nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului egalității în fața legii. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010. Din examinarea criticii de neconstituționalitate și a punctului de vedere exprimat de instanța de judecată, Curtea constată că, referindu-se la dispozițiile art. 30 din Legea nr. 263/2010, autorii excepției au în vedere doar dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora (1)În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: […]e)activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3; … f)activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4. … În anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 este prevăzută lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale, în timp ce în anexa nr. 4 la aceeași lege stabilește lista cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiții speciale. … 13.Autorii excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării și art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, privind proprietatea. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică opțiunea legislativă a legiuitorului care a nominalizat în mod expres locurile de muncă încadrate în condiții speciale, excluzând activitățile desfășurate de conducătorii de autobuze și tramvaie, deși acestea îndeplinesc cerințele prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010, care definesc locurile de muncă în condiții speciale. … 15.Față de aceste critici, Curtea reține, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție consacră dreptul la pensie, revenind legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestui drept, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului pensiei. … 16.Libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea dreptului la pensie îi dă acestuia posibilitatea de a stabili care sunt criteriile ce trebuie avute în vedere pentru a încadra în condiții speciale un loc de muncă. Astfel, prin art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010, a prevăzut că sunt locuri de muncă în condiții speciale acelea „unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților“. … 17.Mai mult, așa cum Curtea a reținut prin Decizia nr. 655 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 21 ianuarie 2019, în temeiul aceleiași libertăți de reglementare de care se bucură potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a ales să stabilească limitativ, în art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ce unități și ce activități pot obține încadrarea în condiții speciale și nu a lăsat această încadrare la aprecierea instanțelor, pentru a decide, de la caz la caz, în mod individual. … 18.Curtea observă însă că, deși legiuitorul este liber să stabilească locurile de muncă încadrate în condiții speciale, opțiunea sa legislativă nu poate fi contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție potrivit cărora „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“. În mod concret, raportat la criticile de neconstituționalitate analizate în prezenta cauză, egalitatea în drepturi a cetățenilor impune un tratament juridic egal sub aspectul încadrării locurilor de muncă în condiții speciale pentru persoane care desfășoară aceeași muncă în aceleași unități și condiții stabilite de lege. … 19.Or, Curtea constată că autorii excepției invocă situația conducătorilor de autobuze și tramvaie, comparându-se cu categoriile socioprofesionale prevăzute de lege care desfășoară activități diferite prin natura și condițiile de prestare a muncii. Prin urmare, respectarea exigențelor constituționale referitoare la aplicarea unui tratament egal pentru persoane aflate în situații identice nu este justificată, Curtea Constituțională statuând în mod constant în jurisprudența sa, așa cum este, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, că egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică aceleași tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile-Adrian Asproiu, Demostene Moruz, Constantin Cuciureanu, Sanda Cuciureanu, Marius-Romeo Mitricioiu și Florian Buzalin în Dosarul nr. 25.670/3/2016 (număr vechi 1.975/2017) al Curții de apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește