DECIZIA nr. 244 din 25 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție ridicată de Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance – S.A. din București în Dosarul nr. 2.977/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.213D/2021.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.236D/2021, nr. 2.256D/2021, nr. 2.319D/2021, nr. 2.327D/2021, nr. 2.328D/2021, nr. 2.330D/ 2021, nr. 2.394D/2021, nr. 2.396D/2021, nr. 2.397D/2021, nr. 2.437D/2021, nr. 2.438D/2021, nr. 2.439D/2021, nr. 2.441D/ 2021, nr. 2.479D/2021, nr. 2.497D/2021, nr. 2.498D/2021, nr. 2.511D/2021, nr. 2.564D/2021, nr. 2.565D/2021, nr. 2.566D/ 2021, nr. 2.586D/2021, nr. 2.587D/2021, nr. 2.595D/2021, nr. 2.596D/2021, nr. 2.602D/2021, nr. 2.721D/2021, nr. 2.748D/2021, nr. 2.759D/2021, nr. 2.778D/2021, nr. 2.779D/2021, nr. 2.780D/ 2021, nr. 2.781D/2021, nr. 2.795D/2021, nr. 3.053D/2021, nr. 3.055D/2021, nr. 3.056D/2021, nr. 3.151D/2021, nr. 3.152D/ 2021, nr. 3.154D/2021, nr. 3.155D/2021, nr. 3.179D/2021, nr. 3.181D/2021, nr. 3.185D/2021, nr. 3.186D/2021, nr. 3.214D/2021, nr. 3.252D/2021, nr. 3.357D/2021, nr. 3.358D/2021, nr. 3.359D/ 2021, nr. 3.364D/2021, nr. 3.476D/2021, nr. 3.604D/2021, nr. 3.605D/2021, nr. 3.731D/2021, nr. 3.733D/2021, nr. 3.734D/ 2021, nr. 3.762D/2021, nr. 3.774D/2021, nr. 3.807D/2021, nr. 3.808D/2021, nr. 3.868D/2021, nr. 3.907D/2021, nr. 3.908D/2021, nr. 3.909D/2021, nr. 3.910D/2021, nr. 3.911D/2021 și nr. 3.912D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 10.230/325/2020 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 23.416/299/2019 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 9.740/182/2019 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă, în Dosarul nr. 4.334/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 2.181/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 657/4/2021 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, în dosarele nr. 14.797/325/2020, nr. 25.827/325/2020 și nr. 29.571/325/2020 ale Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 29.038/325/2020 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.153/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 6.435/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 29.289/325/2019 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 25.044/325/2020 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 2.171/325/2021, nr. 9.075/325/2021 și nr. 3.207/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 2.399/298/2020/a1, nr. 555/298/2021 și nr. 559/298/2021 ale Judecătoriei Sebeș, în dosarele nr. 18.693/325/2020, nr. 27.464/325/2020, nr. 1.699/325/2021 și nr. 6.011/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 6.725/325/2021, nr. 3.238/325/2021, nr. 25.053/325/2020 și nr. 8.646/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 5.781/325/2020 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 22.812/325/2020, nr. 28.242/325/2020, nr. 28.473/325/2020, nr. 3.740/325/2021 și nr. 25.047/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 13.561/325/2021 și nr. 15.726/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 557/298/2021/a1, nr. 931/298/2021/a1, nr. 463/298/2021/a1 și nr. 465/298/2021/a1 ale Judecătoriei Sebeș, în Dosarul nr. 7.978/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.440/325/2021 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 14.656/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 13.320/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.646/298/2020 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, în Dosarul nr. 17.612/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 656/325/2021 și nr. 19.166/325/2020 ale Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 11.311/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 11.319/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.604/298/2021 al Judecătoriei Sebeș, în dosarele nr. 16.458/325/2021 și nr. 33.686/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 9.071/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 14.357/325/2021 și nr. 369/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.399/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 17.616/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 1.586/298/2021/a1 și nr. 1.598/298/2021 ale Judecătoriei Sebeș, în Dosarul nr. 19.802/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.236/325/2021 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 15.887/325/2021 și nr. 16.204/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 34.443/325/2020 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 33.685/325/2020 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă și în Dosarul nr. 378/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.236D/2021, nr. 2.256D/2021, nr. 2.319D/2021, nr. 2.327D/ 2021, nr. 2.328D/2021, nr. 2.330D/2021, nr. 2.394D/2021, nr. 2.396D/2021, nr. 2.397D/2021, nr. 2.437D/2021, nr. 2.438D/ 2021, nr. 2.439D/2021, nr. 2.441D/2021, nr. 2.479D/2021, nr. 2.497D/2021, nr. 2.498D/2021, nr. 2.511D/2021, nr. 2.564D/ 2021, nr. 2.565D/2021, nr. 2.566D/2021, nr. 2.586D/2021, nr. 2.587D/2021, nr. 2.595D/2021, nr. 2.596D/2021, nr. 2.602D/2021, nr. 2.721D/2021, nr. 2.748D/2021, nr. 2.759D/2021, nr. 2.778D/2021, nr. 2.779D/2021, nr. 2.780D/2021, nr. 2.781D/2021, nr. 2.795D/2021, nr. 3.053D/2021, nr. 3.055D/2021, nr. 3.056D/2021, nr. 3.151D/2021, nr. 3.152D/2021, nr. 3.154D/2021, nr. 3.155D/2021, nr. 3.179D/2021, nr. 3.181D/2021, nr. 3.185D/2021, nr. 3.186D/2021, nr. 3.214D/2021, nr. 3.252D/2021, nr. 3.357D/2021, nr. 3.358D/2021, nr. 3.359D/2021, nr. 3.364D/2021, nr. 3.476D/2021, nr. 3.604D/2021, nr. 3.605D/2021, nr. 3.731D/2021, nr. 3.733D/2021, nr. 3.734D/2021, nr. 3.762D/2021, nr. 3.774D/2021, nr. 3.807D/2021, nr. 3.808D/2021, nr. 3.868D/2021, nr. 3.907D/2021, nr. 3.908D/2021, nr. 3.909D/2021, nr. 3.910D/2021, nr. 3.911D/2021 și nr. 3.912D/2021 la Dosarul nr. 2.213D/2021, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 495 din 3 octombrie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.977/325/2021, prin Încheierea din 19 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.334/325/2021, prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.153/325/2021, prin Încheierea din 17 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.725/325/2021, prin Încheierea din 17 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.238/325/2021, prin Încheierea din 5 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.646/325/2021, prin Încheierea din 28 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.561/325/2021, prin Încheierea din 6 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.726/325/2021, prin Încheierea din 22 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.612/325/2021, prin Încheierea din 9 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.071/325/2021, prin Încheierea din 14 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.887/325/2021, prin Încheierea din 14 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.204/325/2021, precum și prin Sentința civilă nr. 4.168 din 6 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.044/325/2020, prin Sentința civilă nr. 6.690 din 2 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.053/325/2020, prin Sentința civilă nr. 10.743 din 23 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.656/325/2021, prin Sentința civilă nr. 11.109 din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.311/325/2021, prin Sentința civilă nr. 10.549 din 21 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.399/325/2021, și prin Sentința civilă nr. 12.868 din 2 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 378/325/2021, Judecătoria Timișoara – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. … 8.Prin Încheierea nr. 8.092 din 3 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.181/325/2021, prin Încheierea din 24 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.435/325/2021, prin Încheierea din 17 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.171/325/2021, prin Încheierea nr. 9.466 din 8 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.075/325/2021, prin Încheierea din 17 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.207/325/2021, prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22.812/325/2020, prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.242/325/2020, prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.473/325/2020, prin Încheierea din 8 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.740/325/2021, prin Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.047/325/2020, prin Încheierea din 16 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.978/325/2021, prin Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.320/325/2021, prin Încheierea din 6 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.319/325/2021, prin Încheierea din 13 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.458/325/2021, prin Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 33.686/325/2020, prin Încheierea din 7 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.357/325/2021, prin Încheierea din 20 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 369/325/2021, prin Încheierea nr. 15.424 din 4 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.616/325/2021, prin Încheierea din 11 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.802/325/2021, precum și prin Sentința civilă nr. 7.008 din 11 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 29.038/325/2020, prin Sentința civilă nr. 8.867 din 2 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.693/325/2020, prin Sentința civilă nr. 8.869 din 2 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.464/325/2020, prin Sentința civilă nr. 8.293 din 22 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.699/325/2021, prin Sentința civilă nr. 8.686 din 30 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.011/325/2021, și prin Sentința civilă nr. 15.928 din 14 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 34.443/325/2020, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 9.Prin Încheierea din 28 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 29.289/325/2019, prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.797/325/2020, prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.827/325/2020, prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 29.571/325/2020, prin Încheierea din 17 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.781/325/2020, prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.440/325/2021, prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 656/325/2021, prin Încheierea din 6 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.236/325/2021, prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 33.685/325/2020, precum și prin Decizia civilă nr. 942/A din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.230/325/2020, prin Decizia civilă nr. 1.755/NLP/A din 26 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.166/325/2020 (de completare a Deciziei civile nr. 1.367/NLP/A din 14 septembrie 2021), Tribunalul Timiș – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 10.Prin Decizia civilă nr. 555 din 29 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 23.416/299/2019, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 11.Prin Încheierea din 28 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 657/4/2021, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 12.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.740/182/2019, Judecătoria Baia Mare – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 13.Prin Încheierea nr. 843/A din 23 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.646/298/2020, Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017. … 14.Prin Încheierea nr. 1.016 din 30 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.399/298/2020/a1, prin Încheierea civilă nr. 757 din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 557/298/2021/a1, prin Încheierea civilă nr. 758 din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 931/298/2021/a1, prin Încheierea civilă nr. 1.381 din 21 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 463/298/2021/a1, prin Încheierea civilă nr. 1.382 din 21 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 465/298/2021/a1, prin Încheierea civilă nr. 933 din 24 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.586/298/2021/a1, precum și prin Sentința civilă nr. 602 din 24 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 555/298/2021, prin Sentința civilă nr. 603 din 24 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 559/298/2021, Sentința civilă nr. 916 din 22 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.598/298/2021, Sentința civilă nr. 849 din 27 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.604/298/2021, Judecătoria Sebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. … 15.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance – S.A. din București, în cauze având ca obiect obligarea la plata unei sume reprezentând diferență pretenții, raportate la cuantumul despăgubirilor în dosare de daună, cu penalitățile de întârziere aferente. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, autoarea acesteia susține, în esență, că atât în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă și de previzibilă, încât să permită cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea. În acest sens, în Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că previzibilitatea nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să se adapteze schimbărilor de situație. De asemenea, și în Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că legea internă, care înglobează atât dreptul scris, cât și pe cel nescris, trebuie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate, care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Autoarea excepției invocă bogata jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește previzibilitatea legii, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Hotărârea din 7 iunie 2012, pronunțată în Cauza Centro Europa 7 – S.R.L. și Di Stefano împotriva Italiei (paragraful 142), în care s-a arătat că nivelul de precizie al legislației interne, care nu poate să prevadă toate ipotezele, depinde într-o mare măsură de conținutul legii respective, de domeniul pe care intenționează să îl reglementeze și de numărul și statutul celor cărora li se adresează.  … 17.Se susține, astfel, că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, fiind lipsite de previzibilitate și claritate, permit stabilirea în mod arbitrar și abuziv, de către unitatea reparatoare, a unui preț pe oră, pentru manopera efectuată, mult peste prețurile de referință din piața specifică. Astfel cum sunt redactate, fără a exista obligația legală de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător, dispozițiile legale criticate lasă stabilirea prețului la totala dispoziție a unității reparatoare, care poate fixa practic orice valoare a reparației. În acest mod, s-au creat premisele unui comportament abuziv din partea unităților reparatoare care au înțeles să utilizeze prețuri pe oră de manoperă cu mult peste ceea ce se practică pe piața de profil și să utilizeze un alt preț, cu mult majorat, față de cel afișat, încălcându-se astfel și prevederile art. 67 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. … 18.Mai mult, prețul pe oră de manoperă nici nu este negociat cu cealaltă parte contractantă, persoana asigurată la societatea de asigurare, care nu are niciun interes să negocieze sau să facă opoziție la prețul solicitat de unitatea reparatoare. O altă deficiență a textului de lege criticat constă în faptul că, potrivit acestuia, unitatea reparatoare are la dispoziție posibilitatea să opteze pentru una sau alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, „folosind sisteme de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a prețului pe ora de manoperă afișată“. Astfel, art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 prezintă o deficiență gravă de conținut, care îi conferă caracter neconstituțional, întrucât nu prevede și criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. Această deficiență permite unității reparatoare majorarea în mod arbitrar și abuziv a prețului de manoperă în relația contractuală directă cu persoana asigurată la societatea de asigurare, în special atunci când valoarea reparației urmează să fie achitată de către asigurător. … 19.Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se arată că „bunurile“ societății, obiect al încălcării, sunt reprezentate de sumele achitate în plus ca urmare a majorării în mod arbitrar și abuziv a prețului orei de manoperă de către unitățile reparatoare. Astfel, se permite unităților reparatoare, invocând principiile pieței libere, în special atunci când valoarea reparației urmează să fie achitată de asigurător, să convină prețuri arbitrare, excesive și abuzive, în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. Există ulterior posibilitatea să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități.  … 20.Se mai susține că, în mod contrar art. 44 alin. (2) din Constituție, sunt favorizate unitățile reparatoare și patrimoniul acestora în detrimentul societăților de asigurare, al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor. Concluzionând, autoarea excepției consideră că, prin actuala redactare a legii, unitățile reparatoare pot adopta o conduită arbitrară și abuzivă, cu consecința afectării grave a dreptului său de proprietate. … 21.Judecătoria Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.213D/2021, nr. 2.327D/2021, nr. 2.438D/2021, nr. 2.479D/2021, nr. 2.602D/2021, nr. 2.721D/2021, nr. 2.748D/2021, nr. 2.759D/2021, nr. 3.055D/2021, nr. 3.185D/2021, nr. 3.252D/2021, nr. 3.359D/2021, nr. 3.731D/2021, nr. 3.762D/2021, nr. 3.908D/2021, nr. 3.909D/2021 și nr. 3.912D/2021, Tribunalul Timiș – Secția a II-a civilă și Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.328D/2021, nr. 2.437D/2021, nr. 2.497D/2021, nr. 2.498D/2021, nr. 2.511D/2021, nr. 2.595D/2021, nr. 2.596D/2021, nr. 3.186D/2021, nr. 3.604D/2021, nr. 3.733D/2021 și nr. 3.774D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, câtă vreme autoarea acesteia critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, susțineri ce nu se subsumează unor veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant. În acest fel, nu se aduce atingere nici drepturilor asigurătorului, care nu are o răspundere directă, ci una derivată, grefată pe contractul de asigurare. Nu li se poate impune unităților reparatoare auto o altă valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății. De altfel, prin încheierea contractului de asigurare – contract esențialmente aleatoriu -, asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus totodată la riscul unei pierderi, împrejurări ce depind de un eveniment viitor și incert, în timp ce obligația de plată a primei de asigurare este totdeauna certă în ceea ce îl privește pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. Totodată, faptul că unitatea reparatoare auto, împreună cu persoana păgubită, agreează un anumit cost al reparațiilor, inclusiv al manoperei, nu înseamnă că se aduce atingere dreptului de proprietate al societății de asigurare, întrucât aceasta are posibilitatea verificării concordanței devizului de lucrări cu procesul-verbal de constatare a daunelor, precum și a eventualelor intenții speculative relativ la costul nejustificat al reparației (cost exagerat de mare al pieselor sau al manoperei), situație în care poate refuza motivat plata solicitată, urmând ca despăgubirile să fie stabilite de instanța de judecată. … 22.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă și Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 sunt constituționale, întrucât textul legal statuează în mod clar modalitatea în care urmează să se stabilească valoarea reparației, din interpretarea sistematică a întregului act normativ rezultând voința legiuitorului, neputându-se reține nerespectarea dreptului de proprietate al asigurătorului, din moment ce acesta are obligația de a respecta Legea nr. 132/2017, iar conținutul dispozițiilor de lege incidente îi permit asigurătorului să stabilească sumele pe care le datorează. Dispozițiile criticate nu constituie nici o încălcare a dreptului de proprietate al societății de asigurare, întrucât libertatea unităților reparatoare auto de a utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată este opțiunea legiuitorului, concretizată prin edictarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, urmărind un scop legitim, respectiv acela de a proteja principiul libertății economice. … 23.Judecătoria Sebeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar dispozițiile criticate nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de claritate și previzibilitate întrucât permit stabilirea în mod neechivoc a cuantumului despăgubirii datorate înainte de efectuarea reparației autovehiculului, respectiv prin utilizarea contravalorii orei de manoperă practicate de unitatea auto reparatoare. Legiuitorul are dreptul a interveni și de a institui modalitatea de stabilire a cuantumului orei de manoperă. Arată că nu există unități service „specializate“ în repararea vehiculelor implicate în accidente rutiere, iar, dacă în relația cu asigurătorul se practică alt preț al orei de manoperă, acesta din urmă poate face, fără mari eforturi, proba prețului practicat în relațiile cu alți clienți. Ca atare, nu poate fi vorba despre neclaritatea textului de lege criticat, ci, mai degrabă, despre comoditatea asigurătorului în a propune administrarea de probe pentru dovedirea practicării de către unitățile service a unui preț diferit în relația cu clienții care își repară autoturismele care nu au fost implicate în accidente rutiere. Totodată, instanța apreciază că impunerea în relația cu asigurătorul RCA/CASCO a sistemului prețului mediu al orei de manoperă ar înfrânge principiul despăgubirii integrale a persoanei păgubite/asigurate pentru prejudiciul suferit – păgubitul/asiguratul ar fi obligat să uzeze de serviciile service-urilor care practică un preț pe o oră de manoperă cel mult egal cu media prețurilor pe ora de manoperă de pe piață pentru a putea fi despăgubit integral, în caz contrar fiind nevoit să suporte diferența de preț din fonduri proprii. Or, instanța apreciază că dreptul păgubitului/asiguratului de a alege unitatea service pe criterii de performanță nu poate fi îngrădit în modul dorit de autoarea excepției.  … 24.Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.586D/2021 și nr. 2.587D/2021, apreciază că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 sunt neconstituționale și contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu prevăd un criteriu legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. Astfel, lipsa de previzibilitate a normei legale supuse controlului de constituționalitate permite stabilirea de către unitățile reparatoare auto a unui preț de manoperă peste prețurile de referință din piață. … 25.Judecătoria Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.056D/2021, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.439D/2021, nr. 2.779D/2021, nr. 2.780D/2021, nr. 2.781D/2021, nr. 2.795D/2021, nr. 3.053D/2021, nr. 3.179D/2021, nr. 3.364D/2021, nr. 3.605D/2021, nr. 3.734D/2021, nr. 3.868D/2021 și nr. 3.910D/2021, Judecătoria Baia Mare – Secția civilă și Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență nu și-au exprimat opinia asupra excepției invocate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.  … 26.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 27.Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în dosarele Curții Constituționale nr. 3.364D/2021, nr. 3.476D/2021, nr. 3.604D/2021 și nr. 3.605D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că din analiza dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 rezultă că norma legală instituie criterii alternative de stabilire a valorii reparației, fie folosind un sistem de evaluare specializat, fie prin intermediul documentelor emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă practicată în mod obișnuit. Referitor la cel de-al doilea criteriu, dispozițiile criticate au în vedere prețul afișat și practicat de către operatorul economic în conformitate cu prevederile legale în materie, cum ar fi art. 4 din Legea concurenței nr. 21/1996, art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață și art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor. Prin urmare, argumentul potrivit căruia norma legală ar permite unității reparatoare să utilizeze un preț stabilit în mod arbitrar nu poate fi reținut. De asemenea, susținerile referitoare la aplicarea unui preț mai mare, în mod arbitrar sau abuziv, nu reprezintă veritabile critici privind claritatea și previzibilitatea normei criticate, ci vizează un comportament concret al operatorului economic în relația cu consumatorul. Or, în ipoteza constatării de practici comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorul prin impunerea unui preț mai ridicat sunt reglementate mecanisme de protecție prin lege specială, cum ar fi Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 și Legea nr. 367/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE finanțate de Uniunea Europeană, iar în ipoteza existenței unui prejudiciu provocat ca urmare a stabilirii unui preț excesiv pot fi aplicate principiile răspunderii civile delictuale. În consecință, modalitatea de reglementare a prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 îndeplinește standardele minime de claritate, precizie și previzibilitate statuate în jurisprudența Curții Constituționale, criticile autoarei excepției neconstituindu-se în veritabile argumente de natură să conducă la concluzia încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 prin raportare la art. 44 din Constituție, critică privind încălcarea dreptului de proprietate întemeiată pe diferența dintre valorile aceleiași reparații stabilite prin cele două modalități alternative, se apreciază că existența acestei variații nu determină per se afectarea dreptului de proprietate. Astfel, prețul manoperei poate fi influențat de mai mulți factori, cum ar fi gradul de experiență a specialistului, logistica operatorului economic sau materialele întrebuințate în procesul de reparare. Prin urmare, modul de reglementare a prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 nu contravine art. 44 din Constituție. … 28.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:29.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 30.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, potrivit cărora: „Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.“ … 31.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum și prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății. … 32.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 6 februarie 2023, Decizia nr. 119 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 17 iulie 2023, Decizia nr. 321 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 3 august 2023, Decizia nr. 354 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 29 august 2023, Decizia nr. 5 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 28 septembrie 2023, precum și prin Decizia nr. 495 din 3 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 6 decembrie 2023, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 33.Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la calitatea normei juridice, Curtea a observat că se critică opțiunea legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de manoperă, aspecte care nu se subsumează însă unor veritabile critici de neconstituționalitate. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice și al liberei circulații a serviciilor, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi să aleagă un alt cocontractant, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată. În acest sens sunt, de altfel, prevederile art. 19 alin. (5) lit. k) și alin. (12) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 1 august 2017, precum și cele ale art. 6 alin. (8) și (9) din Legea nr. 132/2017, care conferă persoanei prejudiciate dreptul ca, în cazul producerii unui prejudiciu, să se poată adresa pentru efectuarea reparației oricărei unități reparatoare auto, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto, care ar putea să-i influențeze opțiunea. … 34.De asemenea, referitor la critica privind posibilitatea unității reparatoare de a opta pentru una sau alta din modalitățile de stabilire a valorii reparației, Curtea a apreciat că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată. În acest context, Curtea a arătat că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. h) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, sistemele de evaluare specializate reprezintă o aplicație informatică bazată pe un ansamblu de date, metode și algoritmi de calcul care este utilizat ca suport în stabilirea costurilor de reparație a vehiculelor și bunurilor avariate, precum și/sau la stabilirea valorii de piață a acestora la data evenimentului. … 35.Curtea a menționat că art. 23 alin. (1) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 prevede că, la stabilirea ofertei de despăgubire după identificarea vehiculelor și evidențierea complexității structurii de echipare, a dotărilor de serie și opționale, se iau în considerare o serie de factori, și anume: a) pentru evaluarea costurilor de readucere a vehiculului la starea anterioară producerii evenimentului: piese și materiale noi care pot fi utilizate legal în procesele de reparație în România și statele membre; manopera aferentă reparației și cea aferentă operațiilor necesare din punct de vedere tehnic și tehnologic, conform tehnologiei producătorului; b) pentru evaluarea valorii de vânzare de piață: factori specifici de corecție; existența unor avarii preexistente; istoricul de exploatare a vehiculului, precum utilizarea în regim de școală de șoferi, taxi, închiriere și altele. … 36.Așadar, cuantificarea despăgubirilor se face pe baza prețurilor de referință pe piață, în stabilirea acestora folosindu-se sisteme de evaluare specializate, acestea reprezentând un punct de pornire, de evaluare estimativă a daunelor, luându-se în calcul piese și materiale noi care pot fi utilizate legal în procesele de reparație, la care se adaugă manopera aferentă reparației și operațiunilor necesare, din punct de vedere tehnic și tehnologic, conform tehnologiei producătorului. De asemenea, potrivit art. 24 alin. (6) și (9) din norma precitată, dacă pentru anumite părți componente sau piese ale vehiculului lipsesc prețurile de piață practicate pe piața din România, valoarea acestora se stabilește pe baza prețurilor de piață din alte state membre, dovedite prin orice mijloc de probă. La evaluarea vehiculului se au în vedere starea tehnică, de întreținere și eventualele modificări ale structurii de echipare a acestuia survenite între data comercializării și data producerii evenimentului, certificate de către specialistul în constatarea daunelor. … 37.Astfel, Curtea a reținut că, tocmai pentru a preîntâmpina situații în care evaluarea estimativă poate fi diferită în funcție de utilizatorul sistemului de evaluare specializat, legiuitorul a instituit obligația asigurătorului de a formula oferta de despăgubire luând în calcul toate elementele necesare aducerii autovehiculului la starea anterioară evenimentului rutier și posibilitatea persoanei prejudiciate de a alege în mod liber o unitate reparatoare auto în vederea efectuării reparației, urmând ca, în cazul în care există diferențe de costuri, indiferent de modalitatea de stabilire a valorii reparației, acestea să fie reglate după depunerea documentelor de reparație din care să rezulte costurile certe. Or, procedând într-o atare manieră, Curtea a apreciat că nu se aduce atingere drepturilor asigurătorului RCA, răspunderea de care este ținut acesta fiind una limitată de contractul de asigurare și de lege. … 38.Prin urmare, din perspectiva conținutului său normativ, reglementarea de lege criticată este clară, sub aspectul caracterului neechivoc al obiectului reglementării, precisă, sub aspectul soluției legislative alese și al limbajului folosit, și previzibilă, sub aspectul scopului și al consecințelor pe care le antrenează. În consecință, Curtea nu a constatat încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 39.Pentru considerentele mai sus arătate, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție coroborate cu cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dedusă, în opinia autoarei excepției, din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare, care, invocând principiile pieței libere, stabilesc prețuri arbitrare în detrimentul societăților de asigurare, al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor. … 40.În acest context, Curtea a reținut că prin încheierea contractului de asigurare, care este esențialmente aleatoriu, asigurătorul dobândește șansa unui câștig, fiind expus, totodată, și la riscul unei pierderi, iar existența și întinderea acestuia depind de hazard, adică de un eveniment viitor și incert. Riscul, adică șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care justifică libera concurență. Totodată, nimic nu împiedică antrenarea răspunderii civile delictuale a asiguratului, persoana vinovată, în temeiul principiului reparației integrale a prejudiciului, pentru diferența de despăgubire nesuportată de asigurător. Eventualele disfuncționalități apărute în practică referitoare la modalitatea în care unitățile reparatoare auto înțeleg să aplice art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, cu ocazia desfășurării activităților specifice acestora, nu pot fi însă convertite în vicii de neconstituționalitate de natură să antreneze controlul de constituționalitate exercitat de către instanța de contencios constituțional. … 41.Curtea a observat, de altfel, că, prin Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, legiuitorul a vizat o mai bună funcționare a pieței și asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, stabilind posibilitatea sesizării Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor în vederea dispunerii de măsuri pentru stoparea și combaterea practicilor comerciale incorecte [a se vedea art. 10 alin. (1) și (2) și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 363/2007].  … 42.Din analiza cadrului legislativ în vigoare din domeniul asigurărilor obligatorii RCA, respectiv a Legii nr. 132/2017 și a Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, Curtea a observat că asigurătorul RCA nu are aceleași atribuții precum cele care incumbă în sarcina unităților reparatoare auto, astfel încât, din perspectiva activităților desfășurate, nu se poate reține existența unei situații similare, care să antreneze incidența art. 16 din Constituție. Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă, fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2017, și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA. Totodată, astfel cum rezultă din art. 19 alin. (12) și (13) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017, soluțiile tehnice finale de remediere a avariilor se stabilesc de către unitatea reparatoare, în acord cu documentația tehnică din manualul de reparație al producătorului auto, și sunt acceptate de către persoana prejudiciată. Părțile pot agrea constatarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare prin transmiterea de informații și documente prin mijloace electronice de comunicare. … 43.Referitor la susținerile potrivit cărora unitatea reparatoare poate să își folosească propria valoare a orei de manoperă, fără ca asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul acesteia, Curtea a subliniat că, așa cum prevede art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată. Întrucât legislația nu stabilește dacă un mod de evaluare primează în defavoarea celuilalt, în cazul în care părțile nu pot conveni în mod amiabil asupra modului de calcul al sumei cuvenite drept despăgubire, litigiul poate fi soluționat fie prin mecanisme alternative de soluționare [de exemplu, Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Financiar Nonbancar (SAL-Fin)], fie pe baza hotărârii definitive a instanței, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 132/2017. În cazurile în care despăgubirile se stabilesc prin soluționarea alternativă a litigiilor sau prin hotărâre judecătorească, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în baza acordului rezultat în urma soluționării alternative a litigiului sau în baza hotărârii judecătorești rămase definitive [art. 23 alin. (6) din Legea nr. 132/2017]. … 44.Curtea a mai reținut că, în situația constatării unor eventuale neregularități/abuzuri din partea unităților reparatoare auto (cu privire la stabilirea valorii proprii a orei de manoperă), acestea pot fi sancționate prin mecanisme instituite la nivel legal, preponderent de natură jurisdicțională, dar și prin sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu (spre exemplu, Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), care pot interveni pentru remedierea neregularităților/abuzurilor constatate. … 45.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză. … 46.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance – S.A. din București, în Dosarul nr. 2.977/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 10.230/325/2020 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 23.416/299/2019 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 9.740/182/2019 al Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă, în Dosarul nr. 4.334/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 2.181/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 657/4/2021 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, în dosarele nr. 14.797/325/2020, nr. 25.827/325/2020 și nr. 29.571/325/2020 ale Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 29.038/325/2020 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.153/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 6.435/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 29.289/325/2019 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 25.044/325/2020 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 2.171/325/2021, nr. 9.075/325/2021 și nr. 3.207/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 2.399/298/2020/a1, nr. 555/298/2021 și nr. 559/298/2021 ale Judecătoriei Sebeș, în dosarele nr. 18.693/325/2020, nr. 27.464/325/2020, nr. 1.699/325/2021 și nr. 6.011/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 6.725/325/2021, nr. 3.238/325/2021, nr. 25.053/325/2020 și nr. 8.646/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 5.781/325/2020 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 22.812/325/2020, nr. 28.242/325/2020, nr. 28.473/325/2020, nr. 3.740/325/2021 și nr. 25.047/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 13.561/325/2021 și nr. 15.726/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 557/298/2021/a1, nr. 931/298/2021/a1, nr. 463/298/2021/a1 și nr. 465/298/2021/a1 ale Judecătoriei Sebeș, în Dosarul nr. 7.978/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.440/325/2021 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 14.656/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 13.320/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.646/298/2020 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, în Dosarul nr. 17.612/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 656/325/2021 și nr. 19.166/325/2020 ale Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 11.311/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 11.319/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.604/298/2021 al Judecătoriei Sebeș, în dosarele nr. 16.458/325/2021 și nr. 33.686/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 9.071/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 14.357/325/2021 și nr. 369/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 4.399/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 17.616/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 1.586/298/2021/a1 și nr. 1.598/298/2021 ale Judecătoriei Sebeș, în Dosarul nr. 19.802/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.236/325/2021 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 15.887/325/2021 și nr. 16.204/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 34.443/325/2020 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în Dosarul nr. 33.685/325/2020 al Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă și în Dosarul nr. 378/325/2021 al Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara – Secția a II-a civilă, Tribunalului Timiș – Secția a II-a civilă, Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, Judecătoriei Baia Mare – Secția civilă, Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, Judecătoriei Sebeș și Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește