DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Sergiu Ionuț Mârza în Dosarul nr. 8.094/55/2019/a13 al Judecătoriei Arad. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 273D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar prin care autorul excepției solicită judecarea în lipsă. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.211D/2020, nr. 206D/2021 și nr. 1.198D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Ioan Drimuș în Dosarul nr. 1.181/100/2015* al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, de Ioan Vișovan în Dosarul nr. 10.579/182/2015* al Judecătoriei Baia Mare – Secția penală și de Alexandru Marian Roșca în Dosarul nr. 142/100/2017 al Tribunalului Maramureș – Secția penală. … 4.La apelul nominal răspunde, pentru Ioan Drimuș și pentru Ioan Vișovan, domnul avocat Iordăchescu Andrei, cu împuternicire avocațială depusă la dosare, iar pentru Alexandru Marian Roșca răspunde domnul avocat Sergiu Bogdan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocații prezenți și reprezentanta Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.211D/2020, nr. 206D/2021 și nr. 1.198D/2021 la Dosarul nr. 273D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Iordăchescu Andrei, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată că stabilirea limitelor de pedeapsă, fiind o problemă ce ține de politica penală a statului, intră în competența Parlamentului. Cu toate acestea, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că intră în competența acesteia verificarea modului în care politica penală configurată de legiuitor se reflectă asupra drepturilor și libertăților fundamentale în vederea respectării unui just echilibru în raport cu valoarea socială ocrotită. Susține că dispozițiile criticate contravin art. 16 din Constituție. Arată că în cazul unei persoane care comite infracțiunea de contrabandă în formă simplă limitele de pedeapsă vor fi între 2 și 7 ani, dar dacă două persoane introduc în țară mai puține cartușe de țigări, limitele de pedeapsă vor fi între 5 și 15 ani, chiar dacă în acest caz pericolul social poate fi mai mic decât în primul exemplu. Persoanele respective comit aceleași acte de executare, fiind vorba despre existența aceleiași laturi subiective și aceleiași laturi obiective. Susține că la art. 77 lit. a) din Codul penal se reglementează circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de mai multe persoane, existând posibilitatea sancționării mai aspre a persoanelor care comit împreună o infracțiune. … 7.Având cuvântul, domnul avocat Sergiu Bogdan solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Apreciază că în cauză sunt incidente două decizii, și anume cea referitoare la dezincriminarea conflictului de interese în mediul privat și cea referitoare la pedeapsa aplicată în cazul infracțiunii continuate. Susține că specificul infracțiunii de contrabandă rezultă din interesele protejate prin incriminarea faptelor respective, iar în cazul contrabandei, pe lângă interesul statal, există și un interes privat care determină legiuitorul să reglementeze limite de pedepse foarte mari. Apreciază că principiul proporționalității este legat de stabilirea unor categorii de fapte, iar prin încadrarea infracțiunii de contrabandă într-o anumită categorie este posibilă și analiza proporționalității limitelor de pedeapsă prin comparație cu cele stabilite în alte state. Principiul proporționalității nu înseamnă doar efectul disuasiv al pedepsei, ci acesta presupune o ierarhie a pedepselor în funcție de gravitatea faptelor. Or, pedeapsa în cazul infracțiunii prevăzute de art. 274 din Codul vamal al României nu respectă principiul proporționalității raportat la celelalte pedepse pe care sistemul penal român le conține. Așa fiind, apreciază că soluția legislativă, care reglementează o pedeapsă între 5 și 15 ani, este disproporționată. … 8.Reprezentanta Ministerului Public, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că dispozițiile criticate sunt clare și echivoce, fiind constituționale, iar stabilirea limitelor de pedeapsă intră în competența legiuitorului. … 9.Având cuvântul în replică, domnul avocat Sergiu Bogdan susține că se invocă interesele financiare. Instituirea accizelor mari are ca scop renunțarea la fumat. Or, apare un paradox, în condițiile în care se dorește determinarea populației să renunțe la fumat, se afirmă că se afectează bugetul prin săvârșirea faptelor incriminate de textul de lege criticat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin Încheierea din 10 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.094/55/2019/a13, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Sergiu Ionuț Mârza cu ocazia soluționării unei cauze penale în care autorul excepției a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de contrabandă în forma agravată. … 11.Prin Încheierea penală din 17 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.181/100/2015*, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006, excepție ridicată de Ioan Drimuș cu ocazia soluționării unei cauze penale aflate în etapa procesuală a apelului, în care autorul excepției a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de contrabandă în forma agravată. … 12.Prin Încheierea din 5 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.579/182/2015*, Judecătoria Baia Mare – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 din Legea nr. 86/2006, excepție ridicată de Ioan Vișovan cu ocazia soluționării unei cauze penale în care autorul excepției a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de contrabandă. … 13.Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 142/100/2017, Tribunalul Maramureș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006, excepție ridicată de Alexandru Marian Roșca cu ocazia soluționării unei cauze penale în care autorul excepției a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de textul de lege criticat. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că individualizarea legală a pedepsei trebuie să țină seama de importanța valorii sociale ocrotite, de mijloacele cele mai eficiente pentru protejarea acesteia, astfel încât restrângerea drepturilor fundamentale să fie proporțională și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului urmărit. Apreciază că obiectul juridic al infracțiunii de contrabandă este unul complex, deoarece se apără atât regimul administrării impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, cât și regimul frontierei de stat. Arată că în momentul adoptării noului Cod penal, legiuitorul a optat pentru reducerea semnificativă a limitelor de pedeapsă, față de vechea reglementare. Cu toate acestea, noua politică nu s-a reflectat și în diminuarea limitelor de pedeapsă pentru infracțiunile prevăzute în legi speciale, cum este și cea de contrabandă. Unul dintre obiectivele principale ale noii legislații penale a fost reprezentat de „noua logică a pedepselor“ regăsită în Codul penal. Optica legiuitorului a fost continuată prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin reașezarea pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiune din legislația specială. Așa fiind, susțin că limitele actuale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de contrabandă calificată, dacă infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună, sunt vădit neconstituționale. Menționează că persoane care au comis infracțiuni de mai mică gravitate și care denotă o periculozitate mai redusă ajung să fie sancționate mai aspru decât acele persoane care săvârșesc infracțiuni de mare gravitate. În final, invocă jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 368 din 30 mai 2017, Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017 și Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016. … 15.Fac referire la alte infracțiuni, apreciate ca fiind mai grave, susținând că existența unor limite de pedeapsă mai mari pentru o infracțiune care are drept scop în principal protejarea patrimoniului statului în comparație cu pedepse stabilite pentru protejarea vieții, integrității corporale sau libertății persoanei nu-și poate găsi justificarea nici în actuala politică penală și nici în necesitatea protejării corespunzătoare a unor valori. Susțin că limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor au un caracter vădit disproporționat față de infracțiune, sunt contrare actualei politici penale și încalcă principiul proporționalității prevăzut atât de art. 53 din Constituție, cât și de art. 49 și 52 din Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 16.Afirmă că prevederile art. 53 alin. (2) din Constituție reprezintă o transpunere a principiului proporționalității în dreptul intern. În susținere, invocă Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, apreciind, totodată, că principiul proporționalității este acceptat la nivelul Curții Constituționale inclusiv în materia modului în care este reglementată o anumită infracțiune. În materia dreptului penal substanțial, principiul proporționalității vizează îndeosebi caracterul ultima ratio al acestuia. Cu alte cuvinte, principiul proporționalității înglobează și principiul subsidiarității. De asemenea, principiul proporționalității își găsește aplicabilitatea și în sfera individualizării legale a pedepselor, astfel că și în ipoteza în care infracțiunea de contrabandă și-ar putea găsi justificarea prin raportare la principiul minimei intervenții, limitele de pedeapsă instituite prin agravanta prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 implică o restrângere vădit disproporționată a drepturilor individuale – îndeosebi a dreptului la libertate. … 17.În continuare, arată că prin noile reglementări penale s-a renunțat la circumstanța specială de agravare referitoare la comiterea faptei de către două sau mai multe persoane împreună (aceasta fiind des întâlnită în legislația penală anterioară), această situație urmând să se raporteze doar la agravanta generală prevăzută de art. 77 lit. a) din noul Cod penal. Comparând vechea reglementare cu noile dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiunile de lipsire de libertate, violare de domiciliu, tulburare de posesie, furt calificat și tâlhărie calificată, autorii excepției apreciază că noua politică penală a fost aceea de a se renunța la aceste circumstanțe de calificare în forma unor agravante speciale, păstrându-se posibilitatea de a sancționa comiterea faptei în participație prin aplicarea agravantei generale prevăzute de art. 77 lit. a) din noul Cod penal. În acest context, menținerea art. 274 din Legea nr. 86/2006 în forma actuală denotă mai degrabă o omisiune a legiuitorului, ceea ce sugerează faptul că această disproporție vădită nici nu ține de politica penală a legiuitorului. Mai mult, o asemenea abordare a legiuitorului evidențiază o încălcare a propriei sale politici penale. Astfel, reiese în mod evident că, în prezent, agravanta specială instituită de art. 274 teza a doua nu mai este proporțională cu situația care a determinat-o inițial, și anume politica penală reflectată de Codul penal anterior. … 18.Excesivitatea sancțiunii penale, ce are drept consecință încălcarea principiului proporționalității, reiese și din faptul că circumstanța de agravare prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 atrage aplicarea unor limite de pedeapsă vădit mai mari decât în cazul regimului sancționator al circumstanțelor generale de agravare, pe de-o parte, și aplicarea unei sancțiuni mai aspre decât în cazul anumitor infracțiuni de terorism. Totodată, se subliniază faptul că, spre deosebire de agravanta specială instituită de art. 274 din Legea nr. 86/2006 – ce se referă la comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună -, agravanta generală prevăzută de art. 77 lit. a) din noul Cod penal se raportează la un număr de trei sau mai multe persoane împreună. Așa fiind, deși agravanta generală vizează o participație mai extinsă – de trei sau mai multe persoane – decât cea avută în vedere de agravanta specială, cea dintâi conferă un tratament mult mai blând față de cea din urmă. … 19.Așa fiind, limitele pedepsei principale prevăzute de textul de lege criticat în cazul formei calificate a infracțiunii de contrabandă încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 23 alin. (12) și ale art. 53. Sancțiunile de drept penal trebuie să fie astfel stabilite de lege încât să reflecte periculozitatea faptei și a făptuitorului și să asigure realizarea scopurilor acestor sancțiuni. Consecințele angajării răspunderii penale trebuie să fie proporționale cu situațiile care au antrenat această răspundere. Principiile constituționale ale legalității pedepsei și proporționalității acesteia se impun în primul rând legiuitorului, în procesul legislativ al stabilirii sancțiunii legale incidente, fiind imperios să se stabilească o balanță între periculozitatea abstractă a faptei și restrângerea exercițiului drepturilor făptuitorului. … 20.Judecătoria Arad, făcând referire la Decizia nr. 138 din 10 martie 2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 21.Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, politica penală și regimul sancționator în materia infracțiunii de contrabandă țin cont de gradul de pericol social al acestor infracțiuni, de modul și mijloacele de comitere, de scopul urmărit, de împrejurările în care faptele sunt comise, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului. În raport cu aceste criterii regimul sancționator este stabilit ținând seama de elementele definitorii ale conținutului concret al faptelor, de valoarea socială apărată prin norma de incriminare și de circumstanțele agravante care sporesc gradul de pericol social al infracțiunii. Regimul sancționator respectă principiul egalității cetățenilor în fața legii, iar diferența de tratament juridic nu este discriminatorie, fiind justificată în mod obiectiv și rezonabil de formele de agravare ale infracțiunii de contrabandă și necesitatea combaterii acestui tip de infracționalitate care a devenit un fenomen în anumite zone ale graniței. Politica penală în materia infracțiunilor de contrabandă respectă un just echilibru între valoarea socială ocrotită prin norma penală și drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, nefiind încălcate principiul egalității în fața legii și principiile legalității și proporționalității pedepsei. … 22.Judecătoria Baia Mare – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că, în ceea ce privește cuantumul pedepsei prevăzute de art. 274 din Legea nr. 86/2006, principiul legalității pedepsei prevăzut de art. 23 alin. (12) din Constituție este respectat, pedeapsa fiind stabilită de către legiuitorul primar, prin lege. Raportat la specificul infracțiunii vizate, este justificat un tratament juridic diferit față de pedepsele incidente în cazul altui gen de infracțiuni, restrângerea exercițiului libertății fiind necesară, proporțională cu situația care a determinat-o și aplicată în mod nediscriminatoriu, în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 53 alin. (2) din Constituție. … 23.Tribunalul Maramureș – Secția penală arată că, deși se constată o disproporție vădită în ceea ce privește regimul sancționator instituit în cazul săvârșirii faptei de contrabandă de către o singură persoană față de situația în care infracțiunea a fost comisă de două sau de mai multe persoane împreună, totuși aceasta este opțiunea legiuitorului penal la un anumit moment. … 24.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocaților prezenți, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 27.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, cu următorul cuprins: „Faptele prevăzute la art. 270-273, săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.“ … 28.Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 49 privind principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor și ale art. 52 privind întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și prevederile art. 7 privind principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr. 255 din 5 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 9 august 2022, Decizia nr. 691 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.233 din 28 decembrie 2021, Decizia nr. 882 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 15 aprilie 2021, și Decizia nr. 113 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai 2020. … 30.Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că dispozițiile art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate, în acord cu jurisprudența sa constantă, că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. În acest sens, prin Decizia nr. 828 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 17 februarie 2016, Curtea a constatat că, în ipoteza infracțiunii de contrabandă, în forma asimilată, legiuitorul a apreciat că este necesară o sancționare fermă a acesteia, având în vedere actualitatea aspectelor reținute în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010, respectiv asigurarea unei mai bune monitorizări a operatorilor economici care desfășoară operațiuni cu produse accizabile, respectiv produse energetice, alcool și băuturi alcoolice și tutun prelucrat, accelerarea încasării accizelor la bugetul de stat și diminuarea evaziunii fiscale în domeniu, întărirea supravegherii și controlului vamal al activității de introducere și comercializare a mărfurilor în regim duty-free și instituirea unor pârghii care să conducă la creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare. Astfel, prin adoptarea și menținerea în fondul activ a acestor norme, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancționator specific. … 31.În continuare, Curtea a constatat că nu poate sancționa o eventuală lipsă de corelare între tratamentul sancționator al anumitor infracțiuni și optica legiuitorului reflectată în ansamblul tratamentului sancționator reglementat de Codul penal și de Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Astfel, menținerea anumitor limite de pedeapsă în cazul unor infracțiuni și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancționator specific (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 159 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 20 iulie 2020, paragraful 38). … 32.În ceea ce privește susținerea încălcării dispozițiilor art. 16 din Constituție, în sensul că există numeroase infracțiuni de gravitate indiscutabil mai mare pentru care legea prevede pedepse mai blânde, Curtea a apreciat că nici aceasta nu poate fi reținută. Astfel, Constituția nu stabilește mijloacele juridice prin care trebuie realizată ocrotirea valorilor sociale, acestea fiind lăsate la aprecierea legiuitorului, având în vedere că politica penală a statului poate avea diverse imperative și priorități în diferite perioade de timp, determinate de frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de sancțiuni de drept penal, iar altele nu, fără a se aduce însă vreo atingere principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 783 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 24 aprilie 2017, paragraful 18). … 33.Curtea, prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, și Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 mai 2006, a statuat, în esență, că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, Parlamentul are competența de a reglementa prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituționale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru această faptă. Principiul egalității în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracțiunilor, iar reglementarea unui regim sancționator în funcție de anumite elemente incidente este expresia firească a principiului constituțional menționat, care impune ca la aceleași situații juridice să se aplice același regim, iar la situații juridice diferite tratamentul juridic să fie diferențiat. Totodată, prin Decizia nr. 682 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 21 octombrie 2020, Curtea a constatat că persoanele care au săvârșit infracțiuni diferite se află în situații juridice diferite, ceea ce permite și instituirea unui tratament juridic diferențiat, conform opțiunii libere a legiuitorului, fără a se putea reține instituirea unor privilegii sau a unor discriminări. … 34.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sergiu Ionuț Mârza în Dosarul nr. 8.094/55/2019/a13 al Judecătoriei Arad, de Ioan Drimuș în Dosarul nr. 1.181/100/2015* al Curții de Apel Cluj- Secția penală și de minori, de Ioan Vișovan în Dosarul nr. 10.579/182/2015* al Judecătoriei Baia Mare – Secția penală și de Alexandru Marian Roșca în Dosarul nr. 142/100/2017 al Tribunalului Maramureș – Secția penală și constată că dispozițiile art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Arad, Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, Judecătoriei Baia Mare – Secția penală și Tribunalului Maramureș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește