DECIZIA nr. 241 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Molnar Arpad-Jozsef și de Molnar Botond-Tibor în Dosarul nr. 3.509/105/2015 al Tribunalului Prahova - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 208D/2020. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.055D/2020 și nr. 2.128D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, excepție ridicată de Victor Matei în Dosarul nr. 720/2/2019/a1 al Curții de Apel București - Secția I penală și de George Liviu Tatu și Florentina Tatu în Dosarul nr. 84/98/2021/a1 al Tribunalului Ialomița - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară. ... 4.->La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, domnul avocat Dan Lupașcu, având împuternicire avocațială depusă la dosare. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.055D/2020 și nr. 2.128D/2021 la Dosarul nr. 208D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate, inclusiv legătura cu soluționarea cauzei, dispozițiile criticate, deși sunt abrogate, continuând să își producă efecte în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin actul normativ criticat a fost instituită o nouă categorie de participanți la procesul penal, și anume inspectorii antifraudă, detașați în cadrul parchetelor, abilitați să efectueze constatări tehnico-științifice, investigații financiare și alte verificări. Aceștia au fost încadrați ca specialiști, detașați la parchete. Susține că statutul special al acestora îi plasa pe aceștia în situația de incompatibilitate, în condițiile în care, prin Decizia nr. 87 din 13 februarie 2019, Curtea Constituțională a statuat că standardele de neutralitate și independență specifice experților judiciari se aplică și în cazul specialiștilor. Or, acești specialiști erau angajați la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) - Direcția antifraudă și, deși erau detașați la parchete, statutul acestora era cel de funcționari publici, deci se aflau în stare de incompatibilitate. Aceasta cu atât mai mult cu cât angajatorul avea calitatea de persoană vătămată/parte civilă în dosarele în care acești specialiști întocmeau rapoarte tehnico-științifice. Susține că, prin reglementarea criticată, se aducea atingere și principiului egalității de arme în condițiile în care raportul tehnico-științific era mijloc de probă, iar instanțele judecătorești nu admiteau efectuarea de expertize. Prin activitățile desfășurate, inspectorii antifraudă efectuau acte de urmărire penală în afara cadrului prevăzut de Codul de procedură penală, aducând atingere dreptului la viață privată. Prin dispozițiile criticate s-a instituit o nouă categorie de organe de urmărire penală cu atribuții de cercetare penală. În acest context s-au semnat un protocol între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ANAF, precum și o metodologie de lucru, fiind întocmite planuri de acțiune. Aceasta reprezintă o situație similară celei care a constituit obiectul Deciziei nr. 26 din 16 ianuarie 2019, prin care Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională. În concluzie, solicită schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie și admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 7.Reprezentanta Ministerului Public, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că dispozițiile criticate întrunesc exigențele impuse de dreptul la un proces echitabil și de principiul egalității armelor. Partea interesată are dreptul să ia cunoștință despre conținutul raportului de constatare tehnico-științifică, acesta fiind mijloc de probă, putând formula obiecțiuni. Judecătorul independent și inamovibil, când pronunță o soluție, evaluează întregul material probator prin coroborarea acestor rapoarte cu celelalte mijloace de probă. Specialiștii antifraudă își desfășoară activitatea sub controlul magistratului independent și imparțial care supraveghează activitatea acestora în cadrul etapei urmăririi penale. Prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție oferă o marjă de apreciere legiuitorului să stabilească în mod expres domeniile de competență ale specialiștilor ce urmează să își desfășoare activitatea în cadrul organelor judiciare, condițiile de numire și statutul acestora. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 16 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.509/105/2015, Tribunalul Prahova – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (4) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Molnar Arpad-Jozsef și de Molnar Botond-Tibor cu ocazia soluționării unei cauze penale în care cuantumul prejudiciului a fost stabilit prin procese-verbale întocmite de inspectorii antifraudă detașați pe posturi de specialiști în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Ploiești. … 9.Prin Încheierea (de cameră preliminară) din 6 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 720/2/2019/a1, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, excepție ridicată de Victor Matei cu ocazia soluționării procedurii de cameră preliminară, etapă procesuală în care s-a invocat nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză. … 10.Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 84/98/2021/a1, Tribunalul Ialomița – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, excepție ridicată de George Liviu Tatu și Florentina Tatu cu ocazia soluționării procedurii de cameră preliminară, etapă procesuală în care s-a invocat nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia invocă Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019 și detaliază diverse aspecte pe care le consideră neconstituționale din Protocolul încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ANAF. Invocând jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, susțin că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, contravenind prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Arată că procesele-verbale încheiate potrivit acestor dispoziții sunt veritabile mijloace de probă, putând fi folosite în cadrul procesului penal. Utilizarea de către legiuitor a sintagmei „oricăror alte verificări“ determină învestirea specialiștilor detașați în cadrul parchetelor cu efectuarea actelor de cercetare penală, procesele-verbale întocmite fiind folosite ca mijloace de probă în acuzare. Apreciază că prin aceste dispoziții pot fi eludate prevederile art. 172 alin. (9), (10) și (12) din Codul de procedură penală, nemaitrebuind să fie demonstrate criteriile referitoare la existența pericolului de dispariție a unor mijloace de probă, de schimbare a unor situații de fapt, ori la necesitatea lămuririi urgente a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. … 12.Sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, în condițiile în care inculpatul nu participă la întocmirea procesului-verbal, document care contribuie în mod determinant la formularea acuzației în materie penală și la trimiterea în judecată. Astfel, pe lângă încălcarea principiului egalității de arme, este încălcat și principiul contradictorialității, în condițiile în care concluziile expertului nu sunt comunicate inculpatului pentru a le putea pune în discuție. Posibilitatea conferită ulterior, însă în mod indirect, de a discuta raportul de expertiză, prin intermediul depunerii unor memorii, nu poate fi considerată un echivalent valabil al dreptului de a participa efectiv la efectuarea expertizei. Se ajunge astfel la o inegalitate de arme și la avantajarea părții civile, cu atât mai mult cu cât detașarea inspectorilor antifraudă se face prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui ANAF. … 13.Prin calitatea deținută de inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudei, structură a Direcției generale antifraudă fiscală, înființată la rândul său în cadrul ANAF, aceștia au calitatea de prepuși ai unui organ de specialitate organizat în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, componentă a puterii executive, care la rândul său reprezintă statul în fața instanțelor. … 14.Raportul de prepușenie dintre Direcția de combatere a fraudei din cadrul ANAF și inspectorii antifraudă detașați, potrivit art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, în cadrul parchetelor pe posturi de specialiști rezultă din modalitatea de numire, eliberare din funcție, dar și din modalitatea de funcționare a acestor inspectori antifraudă, aceasta fiind supusă principiului subordonării ierarhice. Mai mult, chiar delegarea acestor inspectori antifraudă în cadrul parchetelor se face prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui ANAF, aceasta determinând dependența carierei acestor funcționari publici de decizia conducătorului lor ierarhic din cadrul ANAF. … 15.Apreciază că sunt incidente cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că încălcarea dreptului la un proces echitabil în situația în care au fost solicitați să analizeze și să evalueze aspecte de specialitate ale unei cauze angajații unei autorități administrative implicate în cauză, aceștia neprezentând garanții de independență și neutralitate, tocmai pe fondul raporturilor de muncă cu această autoritate. … 16.Arătând că lipsa imparțialității se constată, după caz, fie pe baza unor criterii obiective, fie în contextul unor criterii subiective, apreciază că este evident că însăși construcția legislativă regăsită în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 determină a priori incompatibilitatea specialistului antifraudă în toate situațiile în care acesta este solicitat de către procuror să-și dea concursul la înfăptuirea procedeului probatoriu al constatării tehnico-științifice în cauzele în care statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice ori ANAF, participă în calitate de parte civilă, stare de incompatibilitate care nu poate fi evitată în niciun mod. … 17.În acest context, apreciază că inspectorii antifraudă sunt dublu subordonați, pe de o parte, față de procurorul sub îndrumarea căruia își desfășoară activitatea, iar, pe de altă parte, față de angajatorul originar – ANAF – entitate care se constituie parte civilă în cauzele penale. Atribuțiile specifice urmăririi penale sunt exercitate de către Ministerul Public, componentă a autorității judecătorești, așa cum rezultă din prevederile art. 131 alin. (2) din Constituție. Or, realizarea unor procedee probatorii de către alte organe, mai ales dacă atitudinea reprezentanților acestora este una vădit subiectivă și părtinitoare față de părțile cauzei, reprezintă o veritabilă încălcare a dreptului la apărare. Invocă Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018. … 18.În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituție, susține că aceasta rezultă din modalitatea în care au fost trasate sarcinile specialiștilor ANAF în prezenta cauză de către procurorul de caz, materializate în obiectivele „formulate de acesta, precum și din răspunsurile cuprinse în cadrul proceselor verbale“. Administrarea exclusivă a probelor în acuzare este contrară atât legii procesual penale [art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală], cât și Constituției [art. 24 alin. (1)], mai ales în modalitatea unor procese-verbale încheiate de angajații părții civile, reprezentând și o limitare a mijloacelor de probă ce pot fi invocate de apărare în cursul urmăririi penale, fază definitorie pentru situația procesuală ulterioară a inculpaților. … 19.Susțin că nu se poate înțelege care sunt acele infracțiuni „economico-financiare“ în legătură cu care inspectorii antifraudă acordă suport tehnic procurorului. De asemenea, noțiunea de "investigații financiare" nu cunoaște o consacrare normativă, ca procedeu probatoriu în procesul penal, de asemenea, nefiind identificabil în Codul de procedură penală ori în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 care este mijlocul de probă ce poate fi obținut prin efectuarea acestor „investigații financiare”. … 20.Or, obținerea unui mijloc de probă nenumit de dispozițiile art. 97 din Codul de procedură penală, de către un subiect procesual auxiliar a cărui activitate este circumscrisă doar acordării de „suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauze având ca obiect infracțiuni economico-financiare“, prin intermediul unui procedeu probatoriu nereglementat prin lege, imprimă dispozițiilor criticate un caracter absolut impredictibil. Ca atare, recunoașterea posibilității ca un funcționar public, angajat al părții civile, să obțină date privind tranzacțiile financiare ale unei persoane, pe care să le și investigheze și să le reflecte în actele întocmite de către acesta, reprezintă în mod evident un caz în care inspectorii antifraudă se substituie organelor judiciare. … 21.Susțin că aceleași motive de neconstituționalitate se ridică și în ceea ce privește dreptul inspectorilor antifraudă de a efectua „orice alte verificări în materie fiscală“, conținutul acestuia nefiind reglementat prin dispozițiile Codului de procedură penală ori prin alte legi speciale. … 22.Având în vedere cele susținute, autorii excepției apreciază că este evidentă neconstituționalitatea dispozițiilor criticate prin raportare la art. 131 din Constituție, care atribuie în cadrul autorității judiciare, în mod exclusiv, Ministerului Public atribuțiile necesare exercitării atribuțiilor de urmărire penală. În contradicție cu această arhitectură a organelor judiciare, dispozițiile criticate creează o nouă categorie de organe de urmărire penală, cu atribuții efective de cercetare penală. Susțin că investigațiile financiare și verificările fiscale presupun activități de strângere de date sau informații cu acest specific, ceea ce echivalează cu adevărate acte de cercetare penală, transformând inspectorii antifraudă în adevărați înfăptuitori ai activității de urmărire penală. Or, a recunoaște atribuții de cercetare penală altor organe decât celor ale poliției judiciare încalcă prevederile art. 131 din Constituție, nefiind asigurate garantarea drepturilor cetățenilor în cadrul unui stat de drept și respectarea supremației legilor. … 23.În continuare, fac referire la Protocolul încheiat în anul 2013 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ANAF, prin care părțile s-au angajat să coopereze „în scopul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, a fraudelor fiscale și vamale“, scop în realizarea căruia a fost întocmită de către părți și o metodologie de lucru. Această modalitate de „cooperare“ între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ANAF adaugă la lege și deturnează activitatea organului de urmărire penală spre o componentă a unei „echipe“ constituite cu funcționari publici fără atribuții judiciare. Apreciază că dispozițiile criticate au pus bazele unei interferențe nepermise între activitatea Ministerului Public și cea a unor organe fără atribuții judiciare recunoscute. … 24.Tribunalul Prahova – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile ce reglementează posibilitatea organului de urmărire penală de a cere concursul unor specialiști atunci când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă, de schimbare a unor situații de fapt sau este necesară lămurirea urgentă a unor fapte ori împrejurări ale cauzei nu sunt de natură să aducă atingere dreptului la apărare al părților, care au posibilitatea de a formula cereri atât în fața procurorului, cât și în fața instanțelor judecătorești, de a administra orice probe în apărarea lor și de a exercita căile de atac prevăzute de lege. În plus, judecata se desfășoară de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, evaluând și coroborând probele care nu au o valoare dinainte stabilită, la pronunțarea unei hotărâri neraportându-se exclusiv la constatările tehnico-științifice ori procesele-verbale întocmite de specialiștii prevăzuți de textele de lege criticate. … 25.Curtea de Apel București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 legiuitorul delegat a înțeles să introducă în construcția procesuală penală o nouă categorie de participanți procesuali, înființând în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală o direcție de combatere a fraudelor „care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare“, scop în realizarea căruia „inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști“. Atribuțiile conferite acestei categorii de subiecți procesuali sunt reglementate în art. 3 alin. (4) din actul normativ anterior menționat. Critica vizând neîndeplinirea standardelor de imparțialitate a specialistului desemnat de parchet să efectueze constatarea nu poate fi reținută, folosirea unor specialiști de către parchet pentru efectuarea unor constatări sau expertize de specialitate este legală și se impune în cazuri în care se reclamă cunoștințe de specialitate. Specialiștii efectiv folosiți sunt numiți în condiții de legalitate, nefiind admisibil ca Ministerul Public, care reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să nu respecte aceste dispoziții. Rezultă, ope legis, că inspectorilor antifraudă detașați în cadrul unităților de parchet li s-a conferit atribuția întocmirii rapoartelor de constatare reglementate de art. 172 alin. (9) și (10) din Codul de procedură penală, precum și cea a efectuării de investigații financiare și verificări în materie fiscală, procedee probatorii nereglementate de lege și care echivalează cu acte de cercetare penală. … 26.Tribunalul Ialomița – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate întrunesc exigențele impuse de un proces echitabil, inclusiv principiul egalității armelor. Partea interesată are dreptul să ia cunoștință de raportul tehnico-științific ca mijloc de probă, poate formula obiecțiuni și poate solicita efectuarea unei expertize. În cursul judecății, judecătorul verifică și evaluează întreg materialul probator și își fundamentează soluția nu doar pe raportul de constatare întocmit de experții antifraudă, acesta fiind întotdeauna analizat prin coroborare cu celelalte probe. Faptul că acești specialiști își desfășoară activitatea sub controlul procurorului nu înseamnă că sunt lipsiți de imparțialitate, mai ales că magistratul care supraveghează activitatea de urmărire penală prezintă această garanție de imparțialitate și independență. Astfel, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât reglementările procesual penale oferă suficiente garanții și remedii procesuale pentru a asigura caracterul echitabil al procesului aflat în derulare, inclusiv în legătură cu administrarea mijlocului de probă contestat. … 27.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 28.Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 2.055D/2020, reia cele reținute în Decizia nr. 835 din 14 decembrie 2017, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. De asemenea, apreciază că dispozițiile criticate sunt în acord și cu prevederile art. 131 din Constituție, având în vedere că activitatea desfășurată de către inspectorii antifraudă nu lezează în niciun fel activitatea judiciară a Ministerului Public de a reprezenta interesele generale ale societății și a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, rolul acestora fiind de a emite opinii în calitatea lor de specialiști în domeniul economico-financiar. În final, apreciază că Decizia Curții Constituționale nr. 87 din 13 februarie 2019, invocată de către autorul excepției, nu este aplicabilă cauzei actuale, considerentele acesteia vizând dispozițiile art. 174 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevăd aplicarea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de art. 64 din același act normativ și în ceea ce îl privește pe specialistul care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora și care efectuează constatarea potrivit art. 172 alin. (10) din Codul de procedură penală. Or, autorul excepției reclamă incompatibilitatea din prisma faptului că inspectorii antifraudă sunt angajați ai Ministerului Finanțelor Publice, apreciind în mod nejustificat că exercitarea atribuțiilor legale nu s-ar desfășura în mod corect în cadrul procesului penal. … 29.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:30.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 31.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013. Alin. (3) și (4) ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 au fost abrogate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 199/2019 privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția de combatere a fraudelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 8 noiembrie 2019. Cu toate acestea, din actul de sesizare a Curții Constituționale rezultă că în cauză au fost întocmite constatări tehnico-științifice, astfel că, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dispozițiile criticate își produc efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Dispozițiile criticate au următorul conținut:– Art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013:(3)->În cadrul structurii centrale a Direcției generale antifraudă fiscală funcționează pe lângă structurile de prevenire și control Direcția de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare. În acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști.(4)În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziția procurorului:a)->constatări tehnico-științifice, care constituie mijloace de probă, în condițiile legii; ... b)investigații financiare în vederea indisponibilizării de bunuri; ... c)->orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror. ...  ...  ... 32.Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare,art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 131 referitor la rolul Ministerului Public. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 33.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate din aceeași perspectivă prin numeroase decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 308 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1072 din 7 noiembrie 2022, Decizia nr. 434 din 24 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 23 septembrie 2021, Decizia nr. 870 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 23 iunie 2022, Decizia nr. 623 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 15 ianuarie 2021, Decizia nr. 292 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 28 august 2020, Decizia nr. 112 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 30 mai 2019, Decizia nr. 860 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 27 februarie 2019, sau Decizia nr. 835 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 21 iunie 2018. ... 34.Cu acele prilejuri, Curtea, observând dispozițiile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, a reținut că dispozițiile art. 172 din Codul de procedură penală prevăd că, în anumite cazuri, organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Rapoartele de constatare întocmite de acești specialiști constituie, potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, un mijloc de probă, în condițiile în care art. 5 alin. (2) din același cod prevede că organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. În plus, judecata se realizează de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea (de exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare), legiuitorul a stabilit domeniile de competență ale specialiștilor ce urmează să își desfășoare activitatea în cadrul organelor judiciare, condițiile de numire a acestora și statutul lor, așa încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Constatările tehnico-științifice efectuate de către acești specialiști constituie mijloc de probă, în sensul dispozițiilor art. 172 și următoarele din Codul de procedură penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate, atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesual penale referitoare la administrarea probelor. ... 35.->Curtea a observat că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, constatările tehnico-științifice se dispun când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. Așadar, ceea ce este specific în cazul constatării, ca mijloc de probă, este urgența, consemnarea anumitor elemente - care constituie probe în procesul penal - înainte ca acestea să dispară sau să fie distruse sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. ... 36.Astfel, Curtea a constatat că regula este aceea că, atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, se dispune efectuarea unei expertize, iar nu a unei constatări. Astfel, dispunerea efectuării constatării va fi întotdeauna excepția, aceasta putând fi realizată doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală. Așa fiind, Curtea a reținut că dispozițiile art. 3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 trebuie interpretate și puse în practică prin coroborare cu dispozițiile Codului de procedură penală aplicabile în această materie, astfel încât constatările tehnico-științifice efectuate de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor pot fi dispuse doar în cazuri excepționale, când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei. ... 37.->În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de imparțialitate a inspectorilor antifraudă, Curtea observă că, de exemplu, prin Decizia nr. 791 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 23 februarie 2017, și Decizia nr. 772 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 2 aprilie 2020, a apreciat ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituționalitate identice. Astfel, Curtea a reținut, mutatis mutandis, considerentele Deciziei nr. 190 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 23 mai 2014, prin care a realizat un control de constituționalitate cu privire la prevederile art. 11 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, respingând, ca neîntemeiată, respectiva excepție. Cu prilejul menționat, Curtea a constatat că dispozițiile art. 11 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 întrunesc exigențele impuse de un proces echitabil, inclusiv cea referitoare la necesitatea respectării principiului egalității armelor de care părțile pot dispune în cadrul unei proceduri judiciare. Curtea a observat că, în procesul deliberării, judecătorul verifică și evaluează materialul probator și își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, prin coroborarea și aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivă la constatările tehnico-științifice întocmite de specialiștii prevăzuți de textele de lege criticate, astfel că informațiile conținute în constatările tehnico-științifice nu pot crea, în mod concret, riscul unui abuz de procedură. ... 38.Totodată, cu privire la statutul specialiștilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Curtea a constatat - prin Decizia nr. 190 din 3 aprilie 2014, citată anterior - că desfășurarea activității acestora sub directa conducere, supraveghere și sub controlul nemijlocit al procurorilor nu echivalează cu lipsa de obiectivitate sau de imparțialitate a acestora. Pe de altă parte, soluția legislativă este firească, de vreme ce procurorul supraveghează întreaga urmărire penală (Decizia nr. 133 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 12 aprilie 2013, și Decizia nr. 242 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 9 iulie 2013). ... 39.->Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior analizate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 40.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Molnar Arpad-Jozsef și de Molnar Botond-Tibor în Dosarul nr. 3.509/105/2015 al Tribunalului Prahova – Secția penală, de Victor Matei în Dosarul nr. 720/2/2019/a1 al Curții de Apel București – Secția I penală și de George Liviu Tatu și Florentina Tatu în Dosarul nr. 84/98/2021/a1 al Tribunalului Ialomița – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și constată că dispozițiile art. 3 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția penală, Curții de Apel București – Secția I penală și Tribunalului Ialomița – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește