DECIZIA nr. 241 din 25 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea Roșca în Dosarul nr. 668/1/2015* al Tribunalului Prahova – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.487 D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Arată că autorul excepției de neconstituționalitate enumeră dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, solicitând, de fapt, modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate. Precizează că Sentința penală nr. 97/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, reprezintă un declinator și regulator de competență, prin care s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat instanța competentă să soluționeze fondul cauzei. Susține că, ulterior acestui moment procesual, instanțele inferioare Înaltei Curți de Casație și Justiție nu pot genera conflict pozitiv sau negativ de competență. Menționează, totodată, că stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului, iar judecătorii sunt independenți să stabilească, potrivit legii, care sunt instanțele competente să soluționeze cauzele penale. Se arată, de asemenea, că interpretarea și aplicarea legii sunt de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 668/1/2015*, Tribunalul Prahova – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea Roșca într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care autorul excepției a invocat excepția necompetenței materiale și după calitatea persoanei a Tribunalului Prahova. … 5.În susținerea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 51 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează și se aplică în sensul că, dacă Înalta Curte de Casație și Justiție își declină competența de soluționare a unei cauze către o instanță inferioară, această instanță nu mai poate să își invoce propria necompetență materială și după calitatea persoanei, pentru a nu genera un conflict negativ de competență. … 6.Tribunalul Prahova – Secția penală arată că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale fără a-și exprima însă opinia cu privire la temeinicia acesteia, însă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia pe fondul excepției de neconstituționalitate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul susține, în principal, că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și, în subsidiar, că aceasta este neîntemeiată. În principal, afirmă, pe de o parte, că autorul excepției enumeră dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate prin textul criticat fără a indica motivele de neconstituționalitate, iar, pe de altă parte, că problema de drept invocată vizează interpretarea și aplicarea legii procesual penale, nefiind o problemă de constituționalitate. Sunt invocate, în acest sens, Decizia nr. 229 din 21 aprilie 2005, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, Decizia nr. 371 din 28 mai 2019 și Decizia nr. 188 din 31 mai 2015. În subsidiar, arată că dispozițiile legale criticate nu contravin normelor constituționale și convenționale invocate de autorul excepției, sens în care este indicată Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 19 ianuarie 2016. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 51 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:(1)Când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară comună.(2)Instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.(3)Sesizarea instanței ierarhic superioare comune se poate face și de procuror sau de părți.(4)Până la soluționarea conflictului pozitiv de competență, judecata se suspendă.(5)Instanța care și-a declinat competența ori care s-a declarat competentă cea din urmă ia măsurile și efectuează actele ce reclamă urgență.(6)Instanța ierarhic superioară comună se pronunță asupra conflictului de competență, de urgență, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.(7)Când instanța sesizată cu soluționarea conflictului de competență constată că acea cauză este de competența altei instanțe decât cele între care a intervenit conflictul și față de care nu este instanță superioară comună, trimite dosarul instanței superioare comune.(8)Instanța căreia i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competenței nu se mai poate declara necompetentă, cu excepția situațiilor în care apar elemente noi care atrag competența altor instanțe.(9)Instanța căreia i s-a trimis cauza aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 50 alin. (2) și (3). … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 – Înfăptuirea justiției și ale art. 126 – Instanțele judecătorești, precum și prevederilor art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la interzicerea discriminării. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia invocă, în susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale criticate, o ipoteză juridică concretă, ce intră în sfera aplicării prevederilor art. 51 alin. (8) din Codul de procedură penală – conform cărora instanța căreia i s-a trimis cauza prin hotărârea de stabilire a competenței nu se mai poate declara necompetentă, cu excepția situațiilor în care apar elemente noi, care atrag competența altor instanțe -, respectiv aceea în care Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de instanță superioară, își declină competența de soluționare a unei cauze către o instanță inferioară. În aceste condiții, în motivarea excepției, se ridică problema posibilității acestei din urmă instanțe de a-și declina competența prin invocarea propriei necompetențe materiale și după calitatea persoanei. … 14.Or, soluția problemei de drept astfel invocate este prevăzută în cuprinsul dispozițiilor art. 51 alin. (8) din Codul de procedură penală, potrivit cărora declinarea competenței instanței inferioare este admisibilă în situațiile în care apar elemente noi, care atrag competența altor instanțe. … 15.Așadar, argumentele formulate în susținerea prezentei excepții nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci reprezintă aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 51 alin. (8) din Codul de procedură penală într-o ipoteză concretă. … 16.Însă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 17.Pentru aceste considerente, Curtea reține că prezenta excepție de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea Roșca în Dosarul nr. 668/1/2015* al Tribunalului Prahova – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește