DECIZIA nr. 240 din 8 aprilie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 768 din 6 august 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 8REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 10REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 11REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 12REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 14REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 19REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 24REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 24REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 25REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 13
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 27REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 27REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 29REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 32REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015 ART. 1
ART. 32REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 32REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 33REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 33REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 33REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 34REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 35REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 36REFERIRE LADECIZIE 836 17/11/2020
ART. 36REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 36REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 39REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 39REFERIRE LAOUG 100 27/08/2008
ART. 39REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 39REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 78
ART. 40REFERIRE LADECIZIE 192 31/03/2005
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 41REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 41REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 41REFERIRE LADECIZIE 861 28/11/2006
ART. 42REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018
ART. 42REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 43REFERIRE LADECIZIE 736 24/10/2006
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 44REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 45REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 46REFERIRE LADECIZIE 463 11/07/2019
ART. 46REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 46REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 46REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 46REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 108
ART. 46REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 47REFERIRE LADECIZIE 836 17/11/2020
ART. 47REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 47REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 48REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 48REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 48REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 48REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 48REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 48REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 786 23/11/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 785 23/11/2021





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Nicolae Lazăr în Dosarul nr. 1.875/101/2018 al Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 301D/2019.

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 410D/2019, nr. 447D/2019, nr. 518D/2019, nr. 621D/2019, nr. 657D/2019, nr. 660D/2019, nr. 661D/2019, nr. 764D/2019, nr. 765D/2019, nr. 766D/2019, nr. 767D/2019, nr. 817D/2019, nr. 1.700D/2019, nr. 1.850D/2019, nr. 1.851D/2019, nr. 1.852D/2019, nr. 1.970D/2019, nr. 1.971D/2019, nr. 1.972D/2019, nr. 2.000D/2019 și nr. 3.014D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Gheorghe Ursoniu și Gheorghe Subțirelu în dosarele nr. 1.918/101/2018 și nr. 1.107/101/2018 ale Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Cornea în Dosarul nr. 1.337/85/2018 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă, de Mihai Lostun în Dosarul nr. 806/103/2018 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, de Roman Bogneruc, Eugen Scurt și Ioan Eugen Lexuțan în dosarele nr. 783/100/2018, nr. 252/84/2018 și nr. 256/84/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Colța, Gheorghe Neamț, Ioan Grigore Rați și Iosif Cotoz în dosarele nr. 1.195/100/2018, nr. 1.194/100/2018, nr. 2.031/100/2018 și nr. 1.210/100/2018 ale Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, de Ion Vipie în Dosarul nr. 1.103/101/2018 al Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Stelică Bobocea în Dosarul nr. 1.839/121/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Uriciuc, Constantin Dinculescu, Istvan Csaki, Constantin Amuntenci, Dumitru Maxim și Viorel Paliță în dosarele nr. 4.073/97/2018, nr. 2.622/97/2018, nr. 4.071/97/2018, nr. 3.140/97/2018, nr. 2.423/97/2018 și nr. 1.944/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Dumitrean George în Dosarul nr. 1.724/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și de Gheorghe Ipate în Dosarul nr. 2.203/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 410D/2019, nr. 447D/2019, nr. 518D/2019, nr. 621D/2019, nr. 657D/2019, nr. 660D/2019, nr. 661D/2019, nr. 764D/2019, nr. 765D/2019, nr. 766D/2019, nr. 767D/2019, nr. 817D/2019, nr. 1.700D/2019, nr. 1.850D/2019, nr. 1.851D/2019, nr. 1.852D/2019, nr. 1.970D/2019, nr. 1.971D/2019, nr. 1.972D/2019, nr. 2.000D/2019 și nr. 3.014D/2019 la Dosarul nr. 301D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.875/101/2018, Încheierea din 18 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.918/101/2018, Încheierea din 19 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.107/101/2018 și Încheierea din 28 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.103/101/2018, Tribunalul Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Excepția a fost ridicată de Lazăr Nicolae, Gheorghe Ursoniu, Gheorghe Subțirelu și Ion Vipie.8.Prin Încheierea din 7 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 783/100/2018, încheierile din 14 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 252/84/2018 și nr. 256/84/2018, Încheierea din 18 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.724/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Roman Bogneruc, Eugen Scurt, Ioan Eugen Lexuțan și George Dumitrean.9.Prin Decizia civilă nr. 293 din 16 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.839/121/2018, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Stelică Bobocea.10.Prin Sentința civilă nr. 992 din 26 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.203/121/2018, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Ipate.11.Prin Încheierea din 21 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.337/85/2018, Tribunalul Sibiu – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Vasile Cornea.12.Prin încheierile din 7 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 4.073/97/2018, nr. 2.622/97/2018, nr. 4.071/97/2018, nr. 3.140/97/2018, nr. 2.423/97/2018 și nr. 1.944/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Costel Uriciuc, Constantin Dinculescu, Istvan Csaki, Constantin Amuntenci, Dumitru Maxim și Viorel Paliță.13.Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 806/103/2018, Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Mihai Lostun.14.Prin încheierile din 22 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.195/100/2018, nr. 1.194/100/2018, nr. 2.031/100/2018 și nr. 1.210/100/2018, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ioan Colța, Gheorghe Neamț, Ioan Grigore Rati și Iosif Cotoz.15.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“ a determinat o diminuare a pensiei pentru cei care și-au desfășurat activitatea în grupa I de muncă sau condiții speciale și care s-au înscris la pensie până la 31 decembrie 2010 și a exclus de la determinarea punctajului mediu anual stagiul complet de cotizare de 20 de ani stabilit cu prilejul ieșirii la pensie. Astfel, sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5),art. 15 alin. (2),art. 16 alin. (1),art. 21 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8), art. 47 alin. (2), art. 53 alin. (1) și (2), art. 108 alin. (2), art. 129 și 148.16.În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, autorii excepției arată că legea nu este clară și precisă, decizia instanței supreme neclarificând aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sub aspectul stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediul anual în urma creșterii cu 50% a punctajelor anuale. Arată că fiecare pensie are particularitatea sa, iar Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 ar fi trebuit să clarifice fiecare situație.17.Cu privire la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, autorii excepției arată că acordarea beneficiului suplimentar pentru muncă în condiții superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010 creează un regim discriminatoriu față de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu păstrarea stagiului de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii pensiei. De asemenea, invocă și o discriminare în raport cu persoanele pensionate în temeiul Legii nr. 263/2010, care vor beneficia de aplicarea art. 170 din aceeași lege.18.În critica de neconstituționalitate se susține și că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare între persoanele care și-au depus cererile de recalculare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018 și cele care au depus cererile ulterior acestei date.19.Referitor la încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție arată că dispozițiile de lege criticate, prin lipsa lor de claritate și predictibilitate, îngrădesc accesul la justiție. De asemenea, arată că nu este asigurat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu se asigură acordarea majorării de punctaj prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv păstrarea dreptului câștigat constând în stagiul de cotizare de 20 de ani acordat cu prilejul ieșirii la pensie.20.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 41 din Constituție, autorii excepției arată că „prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani, persoanelor care au prestat munca în grupa I de muncă sau condiții speciale – subteran și care au realizat cel puțin 20 de ani în subteran se aduce o gravă încălcare a art. 41 alin. (2) din Constituția României, acreditându-se o idee extrem de periculoasă prin care legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obținut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, eliminând anumite beneficii (stagiul complet de cotizare de 20 de ani), ce nu reprezintă altceva decât transpunerea efectivă în practică a garanțiilor prevăzute de art. 41 alin. (2) din Constituție pentru cei care au lucrat în condiții deosebite sau/și speciale și cărora le-au fost acordate datorită naturii profesiei lor care implică un risc, o uzură fizică și morală accentuată, respectiv punerea în pericol a sănătății și a vieții lor – pensionarilor care au lucrat în industria minieră“.21.Referitor la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 din Constituție, autorii excepției arată că pensia constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar „restrângerea elementului de calcul din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu încălcarea dreptului la garanția pensiei care a fost stabilită prin lege la determinarea sa. Modificarea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere inutilă și nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Pensia este o avere pe care am dobândit-o pe bază de lege.“22.Aceleași argumente sunt invocate și pentru a susține încălcarea dreptului la pensie, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție.23.Autorii excepției arată că restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale mai sus arătate nu este justificată de niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 53 din Constituție.24.Cu privire la art. 108 alin. (2) din Constituție, autorii excepției arată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.25.În sfârșit, cu privire la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 129 și 148, autorii excepției arată că „nu putem exercita o cale de atac, care trebuie să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii, astfel ni se închide dreptul la un recurs efectiv consacrat de art. 13 din Curtea Europeană a Drepturilor a Omului, în dreptul român, în mod deosebit fiind problema de substanță a unui remediu efectiv în dreptul intern în desfășurarea procedurilor pentru căile de atac“.26.Tribunalul Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Galați – Secția I civilă, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă și Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.27.Tribunalul Sibiu – Secția I civilă apreciază că „în considerarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015, prin acordarea majorărilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, în perioada anterioară intrării în vigoare a legii noi din anul 2018, respectiv Legea nr. 221/2018, s-ar pierde beneficiul stagiului redus de cotizare, ceea ce s-ar putea constitui într-o încălcare a dispozițiilor art. 53 alin. (2) din Constituția României“.28.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.29.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că principiul neretroactivității legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situațiilor consumate, iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare, actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi, potrivit principiului tempus regit actum. Arată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. În sfârșit, precizează că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află.30.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:31.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.32.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. În unele încheieri de sesizare este menționat art. 169^1 în integralitatea sa, dar, din examinarea criticilor de neconstituționalitate, se constată că se au în vedere doar dispozițiile alin. (3), care au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“33.Totodată, din analiza motivării excepției rezultă că aceasta vizează doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul acestui text de lege. Mai mult decât atât, autorii critică dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestora de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.34.Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.35.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituție conținute în: art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1), (2), (3) și (8) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul cetățenilor la diferite forme de asigurări sociale, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, art. 126 alin. (3) referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii excepției susțin că au fost încălcate prevederile art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv.36.Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, motivat de lipsa de claritate și previzibilitate a textului atacat. Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, au fost examinate critici similare de neconstituționalitate aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 pronunțată de instanța supremă clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de aceștia, și anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.37.Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție.38.Analizând în continuare criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că autorii excepției invocă diferența de tratament juridic dintre persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege supus controlului de constituționalitate și pensionarii care, conform prevederilor legale în vigoare, au beneficiat de majorarea punctajelor anuale cu păstrarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării.39.Curtea constată că persoanele în raport cu care autorii excepției se consideră discriminați sunt, în realitate, cele menționate în dispozițiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispozițiilor alin. (1) din același articol de lege. În critica pe care autorii excepției de neconstituționalitate o fac, aceștia omit faptul că persoanele excluse de la aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferența de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obținerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. Astfel, spre exemplu, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, completează Legea nr. 19/2000 cu art. 78^2 în care se prevede acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precizând însă că aceste prevederi se aplică „numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3, în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1“.40.Din contră, autorii excepției se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare sunt într-o situație obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005).41.În continuare, analizând susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate referitoare la pretinsa discriminare în raport cu persoanele care au beneficiat de aplicarea prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că dispozițiile acestui articol de lege sunt aplicabile persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în temeiul Legii nr. 263/2010. În același timp, constată că autorii excepției sunt persoane ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, așa cum prevede însăși ipoteza art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Or, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007).42.Curtea apreciază că este neîntemeiată și critica referitoare la existența unei discriminări între persoanele care și-au depus cererile de recalculare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018 și cele are au depus cererile ulterior, de vreme ce recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.43.Analizând, în cele ce urmează, susținerile autorilor excepției vizând pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale care consacră principiul neretroactivității legii civile, încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la pensie și a dreptului la protecția socială a muncii, Curtea reține că argumentele formulate de autorii excepției se referă la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, față de această critică reține că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).44.Cu toate acestea, același text constituțional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității. În acest sens, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. (…) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).45.Or, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.46.Referitor la critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul acestor dispoziții de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, Curtea, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 64, a reținut că „verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“.47.Cât privește critica de neconstituționalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocată din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, antereferită, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.48.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Lazăr, Gheorghe Ursoniu și Gheorghe Subțirelu în dosarele nr. 1.875/101/2018, nr. 1.918/101/2018 și nr. 1.107/101/2018 ale Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vasile Cornea în Dosarul nr. 1.337/85/2018 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă, de Mihai Lostun în Dosarul nr. 806/103/2018 al Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, de Roman Bogneruc, Eugen Scurt și Ioan Eugen Lexuțan în dosarele nr. 783/100/2018, nr. 252/84/2018 și nr. 256/84/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Colța, Gheorghe Neamț, Ioan Grigore Rați și Iosif Cotoz în dosarele nr. 1.195/100/2018, nr. 1.194/100/2018, nr. 2.031/100/2018 și nr. 1.210/100/2018 ale Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, de Ion Vipie în Dosarul nr. 1.103/101/2018 al Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Stelică Bobocea în Dosarul nr. 1.839/121/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Uriciuc, Constantin Dinculescu, Istvan Csaki, Constantin Amuntenci, Dumitru Maxim și Viorel Paliță în dosarele nr. 4.073/97/2018, nr. 2.622/97/2018, nr. 4.071/97/2018, nr. 3.140/97/2018, nr. 2.423/97/2018 și nr. 1.944/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Dumitrean George în Dosarul nr. 1.724/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și de Gheorghe Ipate în Dosarul nr. 2.203/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Galați – Secția I civilă, Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, Tribunalului Sibiu – Secția I civilă și Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x