DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6, ale art. 36 și ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, precum și ale art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Play Promotion Grup – S.R.L. din Călugăreni, județul Dâmbovița, în Dosarul nr. 4.292/284/2017 al Judecătoriei Răcari și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.163D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 85/2006 sunt norme clare ce stabilesc instanța competentă material și teritorial în materia insolvenței care soluționează cauza în primă instanță, iar critica adusă celorlalte dispoziții vizează chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin raportare la art. 776 și art. 858 din Codul de procedură civilă, precizează că aceasta este neîntemeiată, întrucât exceptarea de la garanția viciilor ascunse la care se referă aceste texte decurge din faptul că nu proprietarul bunului este cel care inițiază vânzarea, ci creditorul acestuia, în condițiile unei proceduri speciale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.292/284/2017, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6, ale art. 36 și ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, precum și ale art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Play Promotion Grup – S.R.L. din Călugăreni, județul Dâmbovița, cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect pretenții ce decurg din neexecutarea obligațiilor aferente unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate în urma unor proceduri de licitație publică și de adjudecare de bunuri provenite din falimentul/lichidarea unei societăți, precum și a unor cereri reconvenționale și a unor excepții privind necompetența materială și insuficiența taxei judiciare de timbru în contextul dat. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Legea nr. 85/2006 reglementează în mod expres faptul că orice acțiuni cu privire la averea debitoarei vor fi judecate de către judecătorul-sindic care are atribuții speciale în acest sens, iar unul dintre principiile care guvernează procedura de insolvență îl reprezintă maximizarea gradului de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor. Astfel, se instituie de către legiuitor un principiu conform căruia din momentul în care un profesionist intră sub incidența legii insolvenței orice debite și creanțe ale acestuia sunt supuse judecății în cadrul procedurii prin acțiuni specifice, generate de această procedură. Totodată, în cadrul acestei legi se prevede că lichidatorul are posibilitatea de a introduce acțiuni în vederea recuperării de creanțe, fără a se face referire la ipoteza restricționării acestor tipuri de acțiuni doar la cele care se judecă în cadrul procedurii sau și la alte acțiuni. De asemenea, potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2006: administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar pot introduce doar acele acțiuni care sunt de competența judecătorului-sindic, precum cea din speța aflată pe rolul instanței, astfel încât doar judecătorul-sindic să poată aprecia asupra modalității de soluționare a unei cereri de recuperare a unei creanțe; lichidatorul judiciar are printre atribuții urmărirea încasării creanțelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii etc.; lichidatorul judiciar îndeplinește orice alte atribuții impuse de către judecătorul-sindic și poate acționa doar în cadrul procedurii reglementate de legea insolvenței. … 6.Față de cele prezentate, se învederează că, în contextul procesual în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, cadrul legislativ este neclar și creează posibilitatea ipotezei, contrare legii insolvenței, conform căreia o societate aflată în procedura insolvenței ar putea introduce orice fel de acțiuni de drept comun în afara procedurii, iar un judecător de drept comun ar putea să se pronunțe asupra unor creanțe provenite din insolvență sau chiar anterior acesteia. Față de această împrejurare, prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5),art. 16,art. 21 alin. (3),art. 44 și art. 129 din Constituție, întrucât nu este stabilită și delimitată în concret competența instanțelor judecătorești și, prin urmare, se impune ca instanța de contencios constituțional să analizeze modalitatea de reglementare a normelor criticate și să stabilească dacă textul de lege invocat de către reclamanta în cauză în susținerea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru permite accesul la alte tipuri de acțiuni din sfera dreptului comun, având în vedere că tot Legea nr. 85/2006 prevede că sunt scutite de taxă judiciară de timbru doar acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar în aplicarea dispozițiilor capitolului referitor la recuperarea creanțelor, precum și cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea formulării unor cereri reconvenționale împotriva debitorului aflat în insolvență în contextul dat.  … 7.Cu privire la dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă se apreciază că prin acestea sunt create tratamente diferențiate față de titularii drepturilor de proprietate, în funcție de modalitatea în care au achiziționat bunul, legiuitorul neoferind aceleași garanții tuturor dobânditorilor dreptului de proprietate, indiferent de procedură, ceea ce este contrar art. 44 alin. (1) din Constituție. … 8.Judecătoria Răcari opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 6, ale art. 36 și ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, precum și ale art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Însă, având în vedere critica de neconstituționalitate și jurisprudența Curții Constituționale prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006), Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 6, ale art. 36 și ale art. 77 din Legea nr. 85/2006, precum și ale art. 209, ale art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă.  … 13.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și motivele acțiunii principale, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței astfel cum au fost în vigoare înainte de abrogarea legii în ansamblu. … 14.Dispozițiile criticate au următorul cuprins: – Art. 6 din Legea nr. 85/2006: „(1) Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepția apelului prevăzut la art. 8, sunt de competența tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul debitorul. Dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secție specială de insolvență sau un complet specializat de insolvență, acesteia/acestuia îi aparține competența pentru derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege.(1^1)Sediul debitorului este cel cu care figurează acesta în registrul comerțului, respectiv în registrul societăților agricole sau în registrul asociațiilor și fundațiilor.[…](3)Tribunalul sau, după caz, tribunalul comercial, în a cărui circumscripție teritorială își are sediul debitorul la data sesizării instanței cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, rămâne competent să soluționeze cauza indiferent de schimbările ulterioare de sediu ale debitorului. … – Art. 36 din Legea nr. 85/2006: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.“; … – Art. 77 din Legea nr. 85/2006: (1)Toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru.(2)Operațiunile de publicare în Buletinul procedurilor de insolvență a actelor de procedură emise de instanțele judecătorești și de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvență se efectuează cu titlu gratuit.(3)Actele de procedură emise de administratorul judiciar și de lichidator care, potrivit prezentei legi, sunt supuse și formalității de publicitate prin registrul comerțului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvență, se depun la Buletinul procedurilor de insolvență, iar înregistrarea în registrul comerțului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit. … – Art. 209 din Codul de procedură civilă: (1)Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională.(2)În cazul în care pretențiile formulate prin cerere reconvențională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți.(3)Cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.(4)Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată.(5)Cererea reconvențională se comunică reclamantului și, după caz, persoanelor prevăzute la alin. (2) pentru a formula întâmpinare. Dispozițiile art. 201 se aplică în mod corespunzător.(6)Când reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviința pârâtului în acest scop, dispozițiile alin. (5) fiind aplicabile.(7)Reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial. … – Art. 776 din Codul de procedură civilă: „În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut.“; … – Art. 858 din Codul de procedură civilă: (1)În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse.(2)Această vânzare nu poate fi atacată nici pentru leziune. …  … 15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) – Principiul legalității (în componenta privind calitatea legii), art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) – Accesul liber la justiție (în componenta privind dreptul la un proces echitabil), art. 44 alin. (1) – Dreptul de proprietate și art. 129 – Folosirea căilor de atac. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în ceea ce privește critica adusă prevederilor art. 6,art. 36 și ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 și ale art. 209 din Codul de procedură civilă, aceasta este formulată din perspectiva modului de interpretare și aplicare a prevederilor legale de către instanțele judecătorești pe rolul cărora se află cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, respectiv dacă litigiul dedus judecății ar trebui soluționat de către judecătorul-sindic sau de către instanțele de drept comun și, în funcție de calificarea acestuia, dacă sunt aplicabile sau nu taxele judiciare de timbru, context în care se solicită instanței de contencios constituțional să stabilească dacă pot fi formulate cereri reconvenționale și dacă acțiunile sunt sau nu sunt scutite de taxa judiciară de timbru. … 17.În ceea ce privește interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de aplicarea prevederilor legii privind procedura insolvenței și/sau ale Codului de procedură civilă, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de contextul legislativ și de probatoriul administrat.  … 18.Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, context în care Înalta Curte de Casație și Justiție poate da o interpretare legii pentru a fi aplicată unitar de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6, ale art. 36 și ale art. 77 din Legea nr. 85/2006, precum și ale art. 209 din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 19.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea fac parte din titlul II cu privire la urmărirea silită asupra bunurilor debitorului, respectiv se referă la o procedură specială de recuperare a unor creanțe prin înstrăinarea/adjudecarea unor bunuri și de dobândire a dreptului de proprietate asupra acestora prin acest mod, în urma căreia cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra prețului plătit, însă în acest context nu beneficiază și nu are garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut, vânzare ce nu poate fi atacată nici pentru leziune. … 20.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16, coroborate cu cele ale art. 44 din Constituție, Curtea reține că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și, prin urmare, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. De asemenea, art. 44 alin. (1) din Constituție dispune că dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate, iar conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.  … 21.Față de această împrejurare, Curtea reține că, pe de o parte, încă de la începutul participării la un astfel de demers de cumpărare a unui bun la licitație publică, dobânditorul cunoaște limitele în care se exercită dreptul de proprietate al bunului dobândit în astfel de condiții și cunoaște și aspectele cu privire la faptul că nu are garanție împotriva unor vicii ascunse.  … 22.Pe de altă parte, având în vedere contextul în care au incidență prevederile criticate, Curtea observă că diferența de tratament cu privire la dreptul de proprietate al dobânditorului unui bun adjudecat la licitație publică și al dobânditorului unui bun în alt mod prevăzut de lege este determinată de împrejurarea că vânzarea la licitație publică nu este inițiată de către proprietarul bunului, ci de către creditorii acestuia. Astfel, vânzătorul nu datorează garanție, întrucât nu el este cel care a avut inițiativa vânzării bunului, iar creditorii acestuia, de asemenea, nu pot asigura garanție, întrucât acțiunea acestora este desfășurată în cadrul unei proceduri speciale care este justificată de necesitatea acoperirii creanțelor pe care le au împotriva debitorului și care trebuie să aibă o finalitate. … 23.Având în vedere considerentele mai sus prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile constituționale invocate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6, ale art. 36 și ale art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, precum și ale art. 209 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Play Promotion Grup – S.R.L. din Călugăreni, județul Dâmbovița, în Dosarul nr. 4.292/284/2017 al Judecătoriei Răcari. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 776 și ale art. 858 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Răcari și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește