DECIZIA nr. 24 din 3 iunie 2019

Dosar nr. 40/1/2019

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 40/1/2019, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, în Dosarul nr. 10.382/63/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: „aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată“.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus suplimentul de raport întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărârile judecătorești relevante ce au fost identificate, precum și opiniile teoretice exprimate de judecători, iar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I.Titularul și obiectul sesizării1.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 11 decembrie 2018, în Dosarul nr. 10.382/63/2017, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept amintite. … 2.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 3 ianuarie 2019, cu nr. 40/1/2019. …  … II.Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile3.Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare: + 
Articolul 107(…)(3)Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. … 4.Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare: + 
Articolul 82(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. (…) … 5.Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005: + 
Articolul 23Recalcularea pensiilor de serviciu în condițiile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se face la cererea persoanei îndreptățite. … 6.Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare + 
Articolul 95(1)Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minimum 12 luni. (declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 264 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007)(2)Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.(3)Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.(…) + 
Articolul 169(1)Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.(1^1)Recalcularea, la cerere, prin adăugarea stagiului de cotizare asimilat prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. b) se face și în cazul pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001.(2)Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.(3)Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare. …  … III.Expunerea succintă a procesului7.Prin Cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii Dolj cu nr. xxxxx din 11 aprilie 2017, contestatoarea X a solicitat recalcularea pensiei de serviciu stabilite prin Decizia nr. xxxxxx din 19 octombrie 2009 și recalculate prin Decizia nr. xxxxx din 21 iulie 2010, anexând în acest sens adeverința emisă de Curtea de Apel Craiova în care se precizau vechimea în magistratură la data de 1 aprilie 2017 și venitul brut. … 8.Prin Decizia nr. xxxxx din 25 mai 2017, emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj, au fost recalculate drepturile de pensie de serviciu ale reclamantei, dar numai prin adăugarea vechimii în magistratură ce rezulta din adeverința anexată cererii de recalculare, nu și având în vedere venitul brut menționat. … 9.La 8 august 2017, contestatoarea X a chemat în judecată pe intimatele Casa Județeană de Pensii Dolj și Casa Națională de Pensii – Comisia de soluționare a contestațiilor, solicitând instanței ca prin sentința pe care o va pronunța să dispună anularea Deciziei nr. xxxxxx din 25 mai 2017, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Dolj, și stabilirea pensiei cuvenite în mod legal, conform dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 303/2004). Contestatoarea a susținut că, prin decizia contestată, intimata i-a calculat pensia de serviciu prin luarea în considerare a venitului salarial realizat în luna iunie 2010, avut în vedere la emiterea primei decizii de pensie, modificându-se doar procentul cuvenit în raport cu vechimea în magistratură la zi. Conform susținerilor contestatoarei, care are funcția de judecător la Curtea de Apel Craiova, la stabilirea pensiei de serviciu trebuia avut în vedere art. 82 din Legea nr. 303/2004, care prevede că baza de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați este reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile obținute în ultima lună înainte de data pensionării. Contestatoarea a mai susținut că decizia de pensionare emisă în anul 2010 nu a fost pusă niciodată în plată. Prin urmare, în mod nelegal intimata Casa Județeană de Pensii Dolj a avut în vedere veniturile din luna iunie 2010. … 10.La 23 ianuarie 2018 s-a depus la dosar Hotărârea nr. xxxxx din 15 ianuarie 2018, emisă de Casa Națională de Pensii – Comisia de soluționare a contestațiilor. … 11.Prin Sentința civilă nr. 2.997 din 6 iulie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis contestația formulată, a fost anulată Decizia de pensie nr. xxxxx din 25 mai 2017, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Dolj, și Hotărârea nr. xxxxx din 15 ianuarie 2018, emisă de intimata Casa Națională de Pensii – Comisia de soluționare a contestațiilor, fiind obligată intimata Casa Județeană de Pensii Dolj să emită o decizie de pensie cu aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004. … 12.Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că, în speță, contestatoarea a îndeplinit funcția de magistrat la Curtea de Apel Craiova, că prin Decizia de pensie nr. xxxxxx din 21 mai 2010, în baza Legii nr. 303/2004, acesteia i-a fost stabilită o pensie de serviciu, însă decizia de pensie nu a fost pusă în plată, contestatoarea continuând să își desfășoare activitatea de magistrat. În lipsa decretului de eliberare din funcția de magistrat, decizia de pensie nu a produs efecte juridice. … 13.Prin urmare, în mod nelegal intimatele au aplicat și interpretat prevederile art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (denumite în continuare Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004), text de lege din care rezultă că recalcularea vizează pensiile de serviciu, însă dobândirea acestei categorii de pensie intervine doar în momentul eliberării din funcție. Doar în ipoteza magistraților efectiv pensionați, care ulterior pensionării revin în activitate, sunt aplicabile prevederile referitoare la recalcularea pensiilor. Mai mult, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 263/2010), dispozițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 19/2000), au fost abrogate, astfel că prevederile acestei legi nu mai pot fi invocate. … 14.Împotriva acestei sentințe au declarat apel intimatele, care au susținut că, în condițiile în care contestatoarea avea calitatea de pensionar, existând o decizie de admitere a cererii de pensionare, nu putea fi primită argumentația instanței de fond potrivit căreia pensia de serviciu se calculează în raport cu veniturile din ultima lună în care magistratul a fost efectiv în activitate, și nu în raport cu veniturile obținute în luna precedentă primei cereri de pensionare. Stabilirea pensiei de serviciu se face în condițiile Legii nr. 303/2004, reglementările acestui act normativ cu caracter special primând față de cele ale legii-cadru, respectiv Legea nr. 263/2010, sau, după caz, completându-se cu acestea. … 15.Apelantele-intimate au mai arătat că, așa cum rezultă din dispozițiile art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, legiuitorul a avut în vedere menținerea unui raport de echivalență dintre pensia de serviciu a unui magistrat pensionar și indemnizația unui magistrat în activitate, astfel că actualizarea pensiei de serviciu nu poate viza doar o parte dintre beneficiari, după cum acestora, individual, li s-a modificat nivelul indemnizației încasate ca judecător în activitate. … 16.În consecință, în situația în care unul sau mai multe dintre elementele bazei de calcul al pensiei de serviciu (sporuri, în general), utilizate la stabilirea inițială a drepturilor de pensie, se modifică, nu există bază legală în vederea efectuării recalculării, prin actualizarea pensiei de serviciu. … 17.Potrivit art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, recalcularea pensiilor de serviciu se face la cererea persoanei îndreptățite, în condițiile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, anterior datei de 1 ianuarie 2011, respectiv în condițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010, începând cu 1 ianuarie 2011. … 18.Recalcularea pensiei de serviciu se efectuează doar prin adăugarea perioadelor de vechime în magistratură/funcție realizate după pensionare, menținându-se baza de calcul utilizată la stabilirea sau, după caz, la ultima actualizare a pensiei de serviciu, respectiv indemnizația actualizată, după caz, și sporurile avute de beneficiarul pensiei de serviciu la data pensionării. … 19.În cazul magistraților care, în baza unor sentințe judecătorești, au dobândit unele drepturi salariale (în general, sporuri salariale), drepturile de pensie de serviciu se revizuiesc, urmând ca drepturile salariale câștigate să fie incluse în baza de calcul utilizată la stabilirea inițială a pensiei de serviciu. … 20.Noile drepturi se cuvin de la data stabilirii inițiale (dacă instanța nu a dispus altceva), cu respectarea termenului general de prescripție și cu condiția prezentării unor adeverințe-tip eliberate în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, în care să se precizeze noua bază de calcul, respectiv motivul modificării acesteia, însoțite de hotărârile judecătorești care au condus la modificarea bazei de calcul. … 21.Intimata-contestatoare a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului. … 22.La termenul din 13 noiembrie 2018, instanța de apel a pus în discuția părților admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată. … 23.Prin Încheierea pronunțată la 11 decembrie 2018, instanța de apel a considerat admisibilă sesizarea și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății. …  … IV.Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării24.Prin Încheierea pronunțată la 11 decembrie 2018, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a constatat îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele argumente:– existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță (în speță este vorba despre un litigiu în materia asigurărilor sociale, soluționat în primă instanță de Tribunalul Dolj, împotriva sentinței fiind exercitată calea de atac a apelului, cauza nefiind susceptibilă de recurs); … – existența unei chestiuni de drept susceptibile de interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei [aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 pentru deciziile de pensie emise în temeiul dispozițiilor Legii nr. 303/2004, dar nepuse în plată, este relevantă în ceea ce privește contestația formulată împotriva refuzului de recalculare în funcție de noile venituri]; … – problema de drept care face obiectul sesizării este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; … – mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept răspunde intenției legiuitorului de a preveni practica neunitară a instanțelor de judecată în materie. …  …  … V.Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept25.Intimata-contestatoare a depus note de ședință prin care și-a exprimat acordul cu măsura propusă din oficiu de instanță, de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 26.Apelantele-intimate și-au exprimat punctul de vedere cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 referitoare la recalcularea prin adăugarea veniturilor pentru pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată, considerând că o astfel de sesizare nu îndeplinește condiția de noutate, întrucât prin Decizia nr. 6.415 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și prin deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 27 noiembrie 2017, și nr. 22 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 11 iunie 2018, s-a analizat, chiar dacă numai tangențial, posibilitatea recalculării pensiei de serviciu a magistraților, concluzia trasă fiind că pensiile de serviciu ale magistraților pot fi recalculate prin valorificarea veniturilor din ultima lună de activitate, la data eliberării din funcție prin decret, care este data la care se dobândește calitatea de pensionar, actul administrativ care produce efectul juridic al eliberării din funcție prin pensionare fiind decretul emis de Președintele României. … 27.Nici după comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, și nici după comunicarea suplimentului la raport, părțile nu au formulat puncte de vedere asupra chestiunii de drept. … VI.Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept  … 28.Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 10.382/63/2017 a apreciat că dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări trebuie făcută în sensul constatării că dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt dispoziții de drept comun în materia pensiilor, care nu se aplică pensiilor stabilite potrivit Legii nr. 303/2004 și nepuse în plată. … 29.Reclamanta din cauza supusă judecății își desfășoară în prezent activitatea ca judecător în cadrul Curții de Apel Craiova, în anul 2010 fiind emisă în favoarea acesteia o decizie de pensie care nu a fost pusă în plată. … 30.Legea nr. 303/2004 și normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia stabilesc condițiile de acordare a pensiei de serviciu, modul de calcul al acesteia, precum și situațiile în care cuantumul pensiei de serviciu poate fi modificat. … 31.Dispozițiile speciale reglementează două mecanisme în baza cărora pot fi modificate elementele avute în vedere la stabilirea pensiei de serviciu: actualizarea și recalcularea. Actualizarea este reglementată de dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 și reprezintă majorarea bazei de calcul ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Acest mecanism nu este incident în speță. … 32.Recalcularea este reglementată de dispozițiile art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, care fac referire la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, abrogate prin Legea nr. 263/2010. Dispozițiile Legii nr. 19/2000, la care face referire art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, vizează doar cererile de recalculare prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea pensiei. Dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010, care au abrogat dispozițiile menționate din Legea nr. 19/2000, prevăd posibilitatea de recalculare a pensiei atât prin adăugarea stagiilor de cotizare, cât și prin adăugarea veniturilor nevalorificate la stabilirea acesteia. Dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 constituie dreptul comun în materie, reclamanta fiind beneficiara unei pensii de serviciu reglementate de dispoziții speciale. Mecanismul de recalculare a pensiilor, reglementat de legea privind sistemul unitar de pensii publice, dă expresie regulii contributivității ridicate la rang de principiu, care nu este aplicabil pensiilor de serviciu stabilite și reglementate prin legea specială. … 33.Situația reclamantei este, de asemenea, specială, baza de calcul al pensiei de serviciu fiind stabilită prin art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în funcție de veniturile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Data pensionării din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 este data eliberării din funcție a magistratului prin pensionare (fie data prevăzută în decretul Președintelui României, fie data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de eliberare din funcție). Astfel, decizia de pensie emisă de casa județeană de pensii pentru acordarea unei pensii de serviciu, nepusă în plată, nu conferă magistratului statutul de pensionar. Calitatea de pensionar se dobândește la data eliberării din funcție a magistratului, și nu la data stabilirii drepturilor de pensie de serviciu, aceasta putând fi recalculată prin adăugarea veniturilor nevalorificate la stabilire prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară sau la salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție prin pensionare. …  … VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie34.Jurisprudența Curții de Apel Craiova – instanța de trimitere a comunicat Sentința nr. 83 din 30 ianuarie 2014 a Tribunalului Olt – Secția I civilă, prin care cererea reclamantului-procuror a fost respinsă ca lipsită de interes, întrucât acesta se afla încă în activitate, definitivă prin Decizia nr. 2.137 din 26 mai 2014 a Curții de Apel Craiova – Secția I civilă; Sentința nr. 3.707 din 2 noiembrie 2017 a Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care a fost luat în calcul venitul lunar brut realizat de magistrat în ultima lună de activitate, definitivă prin Decizia nr. 1.959 din 6 iulie 2018 a Curții de Apel Craiova – Secția I civilă; Sentința nr. 4.426 din 30 octombrie 2018 a Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, cu aceeași soluție ca în precedenta hotărâre. …  + 
Jurisprudența celorlalte instanțe din țară35.Curtea de Apel Bacău a comunicat opinia majoritară a judecătorilor, în sensul că pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată se recalculează. S-au atașat deciziile nr. 197 din 2 martie 2017, nr. 936 din 21 septembrie 2016 și nr. 637 din 9 iulie 2018 ale Secției I civile. … 36.Curtea de Apel Brașov a comunicat opinia judecătorilor Secției civile, specializați în materia asigurărilor sociale, potrivit căreia magistrații care nu au fost eliberați efectiv din activitate, deci nu au pus în plată decizia de pensie obținută la îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea specială, nu pot beneficia de recalcularea prevăzută de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, deoarece, potrivit dispozițiilor din Legea nr. 303/2004, magistrații beneficiază de actualizarea pensiei, legea specială derogând de la prevederile generale, în această situație, conform art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. … 37.Curtea de Apel București a comunicat că la nivelul instanțelor arondate s-a conturat opinia majoritară potrivit căreia dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt dispoziții de drept comun în materie, care nu se aplică pensiilor de serviciu stabilite potrivit Legii nr. 303/2004 și nepuse în plată. Calitatea de pensionar fiind dobândită la data eliberării din funcție a magistratului, și nu la data stabilirii drepturilor de pensie de serviciu, aceasta poate fi recalculată prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară sau la salariul de bază brut lunar și, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate, înainte de eliberarea din funcție prin pensionare.În acest sens au formulat puncte de vedere Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița și Tribunalul Teleorman.S-au atașat Sentința nr. 851 din 25 august 2015, Încheierea din 15 septembrie 2015, Sentința nr. 1.191 din 17 septembrie 2015 ale Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal și Decizia nr. 2.968 din 2 iunie 2016 a Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 38.Curtea de Apel Galați a comunicat opinia majoritară a judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Galați, în sensul că pensia de serviciu, fiind asimilată unei pensii pentru limită de vârstă, poate fi recalculată prin adăugarea stagiului suplimentar în specialitate realizat de magistrat după stabilirea inițială a drepturilor de pensie, noul cuantum fiind stabilit prin utilizarea indemnizației de încadrare din luna anterioară recalculării. Stagiul în specialitate efectuat de un magistrat reprezintă atât un stagiu de cotizare pentru pensia contributivă, cât și un stagiu necesar pentru acordarea pensiei de serviciu. Pensia de serviciu are un algoritm de calcul care ține cont de stagiul în specialitate realizat de magistrat, vechimea în magistratură, precum și de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz. La recalcularea pensiei de serviciu, baza de calcul este reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data cererii de recalculare. S-a atașat Sentința nr. 715 din 21 iunie 2017 a Tribunalului Galați – Secția I civilă, definitivă prin Decizia nr. 531 din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a admis recursul, a fost schimbată sentința și a fost respinsă acțiunea ca rămasă fără obiect. … 39.Curtea de Apel Iași a comunicat opinia Tribunalului Iași – Secția I civilă, care a apreciat că situația din speță este una atipică, deoarece se solicită interpretarea și aplicarea dreptului la o situație ipotetică, virtuală, acesta fiind cazul reactualizării unei pensii nepuse în plată. Nu se poate vorbi despre păstrarea unui drept, deoarece, indiferent de conținutul deciziei de pensie nepuse în plată, abia la momentul eliberării din funcție a magistratului se va emite prima decizie de pensionare. Pentru aceste motive s-a considerat că dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile pensiilor de serviciu ale magistraților nepuse în plată.S-a atașat Decizia nr. 875 din 7 decembrie 2016 a Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale. … 40.Curtea de Apel Ploiești a comunicat opinia majoritară a judecătorilor Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, potrivit căreia dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt dispoziții de drept comun, care nu se aplică pensiilor stabilite potrivit Legii nr. 303/2004 și nepuse în plată. … 41.Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat opinia de principiu a judecătorilor, potrivit căreia pensia de serviciu, fiind similară unei pensii pentru limită de vârstă, poate fi recalculată prin adăugarea stagiului suplimentar în specialitate realizat de magistrat după stabilirea inițială a drepturilor la pensie. În susținerea acestei opinii au fost atașate deciziile nr. 57/A din 8 februarie 2018 și nr. 444/A din 21 noiembrie 2017 ale Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă. … 42.Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au exprimat opinii teoretice. … 43.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. …  … VIII.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale44.Prin Decizia nr. 70 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 27 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă, în Dosarul nr. 5.412/118/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, stabilind că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, care prevăd majorarea pensiei de serviciu cu 1% din baza de calcul prevăzută de alin. (1) pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură, aceste dispoziții nu se aplică și în considerarea perioadei în care titularul pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat după data eliberării din funcție și obținerea pensiei de serviciu și nu pot reprezenta temei al recalculării acestei pensii, potrivit art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, raportat la art. 107 alin. (4) și (5) din Legea nr. 263/2010.În considerentele acestei hotărâri, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, din perspectiva interpretării literale a dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004, se poate observa că atât alin. (1), cât și alin. (4) fac explicită referirea, când fixează cuantumul și modul de calcul al pensiei de serviciu, la venitul avut la data pensionării magistratului din această funcție.Similar, criteriile de majorare a pensiei de serviciu privesc cuantumul pensiei la momentul stabilirii, în considerarea activităților generatoare de vechime valorificabilă pentru pensia de serviciu, precum și un mod de calcul specific, atât în raport cu valoarea majorării cuantumului pensiei – de 1% pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani -, cât și prin circumstanțierea activităților care pot fi luate în calcul pentru asemenea operațiuni. Acest mecanism intră în funcțiune doar când are loc pensionarea titularului unei pensii de serviciu.Mecanismul de majorare a pensiilor de serviciu ale magistraților, reglementat de art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, este distinct de cel al recalculării pensiei, conform art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, raportat la art. 107 alin. (4) și (5) din Legea nr. 263/2010.Mecanismul de recalculare a pensiilor, reglementat de legea privind sistemul unitar de pensii publice, dă expresie regulii contributivității ridicate la rang de principiu, care nu este aplicabilă majorării pensiilor de serviciu stabilite și reglementate prin legea specială. Plata contribuțiilor pensionarului reîncadrat, care achită contribuții de asigurări sociale, nu activează mecanismul de majorare a pensiilor, care va fi operant efectiv la data pensionării celui care are calitatea profesională cerută de lege, fără a fi posibilă aplicarea sa, prin analogie, altor situații.Întrucât pensia de serviciu are la bază un concept diferit ca funcțiune, este justificată intenția legiuitorului de a delimita normativ modul de stabilire a acesteia atât din perspectiva calculului, cât și din cea a momentului la care poate fi stabilită. … 45.De asemenea, prin Decizia nr. 22 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 11 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în sensul de a se stabili dacă data pensionării reprezintă data eliberării din funcție prin pensionare ori data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004.Pentru a pronunța această soluție, instanța supremă a reținut că problema de drept ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile a mai fost anterior dedusă judecății pe rolul instanțelor naționale de la toate nivelurile, existând hotărâri judecătorești pronunțate încă din anul 2012.Astfel, instanțele judecătorești au fost învestite cu soluționarea unor cereri de chemare în judecată cu un obiect identic cu cel al cauzei înregistrate pe rolul instanței de trimitere, precum și cu un obiect diferit de cel al acestei cauze, dar în contextul soluționării acestor cereri s-a ridicat, în mod unanim, problema interpretării sintagmei „data pensionării“ din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.În acest sens s-a considerat că prezintă relevanță Decizia nr. 6.415 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a analizat care este data eliberării din funcție, prin pensionare, în cazul judecătorilor și procurorilor, statuându-se că din interpretarea dispozițiilor art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004, norme speciale ce exclud incidența normelor de drept comun cuprinse în Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că actul administrativ care produce efectul juridic al eliberării din funcție prin pensionare este decretul Președintelui României.De asemenea, s-a reținut că jurisprudența, în aplicarea textului art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este conturată, astfel că nu mai este vorba despre o chestiune de drept nouă. Toate instanțele de judecată, cu două excepții, au exprimat opinia potrivit căreia data pensionării este data eliberării din funcție prin pensionare. Și argumentarea soluțiilor pronunțate a fost unanimă, în sensul că decizia privind acordarea pensiei de serviciu emisă de casele teritoriale de pensii nu produce efecte juridice în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a eliberării din funcție prin pensionare a magistratului. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică dacă magistratul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensie de serviciu și, în caz afirmativ, propune Președintelui României eliberarea din funcție prin pensionare.Așadar, practica instanțelor este aproape unanimă în a aprecia că sintagma „data pensionării“ din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 trebuie interpretată în sensul că aceasta este data eliberării din funcție a magistratului prin pensionare, respectiv data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție, ceea ce determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei. … 46.În urma verificărilor efectuate s-a constatat că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, a căror interpretare se solicită prin sesizarea examinată în cauza de față. La data pronunțării prezentei decizii, pe rolul Curții Constituționale se află două dosare în faza de raport, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale. …  … IX.Raportul asupra chestiunii de drept47.Prin raportul și suplimentul de raport întocmite, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu este îndeplinită cerința privind ivirea unei chestiuni de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. …  … X.Înalta Curte de Casație și Justiție48.Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: …  + 
Asupra admisibilității sesizării49.Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ … 50.Prin această reglementare au fost instituite o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează:– existența unei cauze aflate în curs de judecată; … – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; … – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; … – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; … – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; … – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  … 51.Primele trei condiții prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată la curtea de apel, instanța învestită cu soluționarea apelului urmează să judece cauza în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 153-156 din Legea nr. 263/2010, cauza ce face obiectul judecății aflându-se în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Craiova, titulara sesizării. … 52.De asemenea, sunt realizate și cerințele referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei lămurire se cere și lipsa statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept invocate, aceasta neformând nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … 53.În privința condiției de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat în jurisprudența sa că: „art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de «chestiune de drept». În doctrină, s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.“ (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). … 54.Deopotrivă, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să producă consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei. … 55.Chestiunea de drept care face obiectul sesizării în Dosarul nr. 10.382/63/2017 al Curții de Apel Craiova are următoarea formulare:Aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată. … 56.Din punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere cu privire la îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate rezultă că s-a considerat că de lămurirea chestiunii de drept mai sus enunțate ar depinde soluționarea pe fond a apelului dedus judecății, argumentul fiind acela că reclamanta, care își desfășoară activitatea ca judecător, a solicitat obligarea apelantei la a emite o decizie de recalculare a pensiei sale de serviciu nepuse în plată, prin adăugarea veniturilor nevalorificate la stabilirea acesteia, în baza art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. … 57.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă însă că prin contestația dedusă judecății în Dosarul nr. 10382/63/2017 al Tribunalului Dolj contestatoarea a solicitat instanței anularea Deciziei nr. xxxxxx din 25 mai 2017, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii Dolj, și stabilirea pensiei cuvenite în mod legal, conform dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004, arătând că, prin decizia contestată, intimata i-a calculat pensia de serviciu prin luarea în considerare a venitului salarial realizat în luna iunie 2010, la momentul emiterii primei decizii de pensionare, care nu a fost pusă în plată niciodată. Conform susținerilor contestatoarei, care are funcția de judecător la Curtea de Apel Craiova, la stabilirea pensiei de serviciu trebuia aplicat art. 82 din Legea nr. 303/2004, care prevede că baza de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați este reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile obținute în ultima lună înainte de data pensionării, astfel că în mod nelegal intimata Casa Județeană de Pensii Dolj a avut în vedere veniturile din luna iunie 2010. … 58.Așadar, obiectul litigiului îl constituie o contestație împotriva unei decizii de recalculare a pensiei întemeiate pe dispozițiile art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004, iar nu o solicitare de recalculare a pensiei în temeiul dreptului comun, reprezentat de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor. … 59.De altfel, soluția de admitere a contestației reclamantei, pronunțată la judecata cauzei în fond, care face obiectul apelului, respectiv considerentele pe care aceasta se întemeiază nu au legătură cu aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, prima instanță neanalizând incidența acestei dispoziții legale în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată. … 60.Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are a se pronunța într-o interpretare de principiu a unei norme de drept, dacă circumstanțele cauzei pentru care trebuie să dea acea interpretare nu sunt în mod real sau pe deplin clarificate. … 61.Îndeplinirea acestei condiții presupune o deplină concordanță între situația juridică ce a determinat mai multe posibile interpretări ale textului de lege, fiecare aplicabilă în respectiva cauză, și conținutul întrebării, care să vizeze un aspect lămuritor pentru chestiunea respectivă. … 62.Prin urmare, văzând conținutul contestației deduse judecății, soluția instanței de fond, de obligare a intimatei la emiterea unei decizii de pensie cu aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004, precum și limitele efectului devolutiv al apelului, determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță (art. 478 din Codul de procedură civilă), Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că un răspuns la întrebarea prealabilă formulată de instanța de trimitere nu este de natură a conduce la soluționarea pe fond a cauzei, întrucât situația premisă enunțată în conținutul întrebării, respectiv existența unei cereri de recalculare a pensiei de serviciu a unui magistrat, întemeiată pe dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, nu este realizată în pricina ce a prilejuit sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. …  … 63.În considerarea argumentelor expuse, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea va fi respinsă ca inadmisibilă. … 
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIEÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, în Dosarul nr. 10.382/63/2017, cu privire la următoarea problemă de drept: „aplicabilitatea dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților nepuse în plată“.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 iunie 2019.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Elena Adriana Stamatescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește