DECIZIA nr. 239 din 8 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de George Ciolacoff în Dosarul nr. 33.519/299/2016 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 55D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat din data de 4 martie 2021, pentru refacerea procedurii de citare. De asemenea, menționează că partea Domnița Emanuela Iscru a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței în materie, nefiind elemente noi care să determine schimbarea acesteia.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 3801A din 17 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.519/299/2016, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de George Ciolacoff într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel formulat împotriva unei sentințe prin care s-a respins contestația la executare a debitorului pentru plata pensiei de întreținere. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispoziția legală criticată nu oferă posibilitatea judecătorului să analizeze probe din care să rezulte dacă, anterior emiterii titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă, a fost îndeplinită obligația cuprinsă în titlu. Mai mult decât atât, potrivit dispoziției legale criticate, debitorul care și-a îndeplinit obligația anterior emiterii titlului executoriu nu se poate apăra pe cale contestației la executare prin invocarea de apărări de fond referitoare la existența, întinderea și valabilitatea creanței cuprinse în hotărâre. Această situație determină neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, având în vedere și faptul că în ipoteza reglementată de alin. (2) al art. 713 din Codul de procedură civilă pot fi invocate în contestația la executare și motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească, judecătorul putând analiza însuși dreptul pretins de parte. … 7.Se mai arată că în situația în care, anterior pronunțării hotărârii judecătorești definitive, debitorul și-a îndeplinit obligația cuprinsă în titlul executoriu și pentru care s-a dispus începerea executării silite, dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă vin în contradicție și cu cele cuprinse în art. 622 și 663 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora executarea silită poate începe doar dacă debitorul nu execută de bună voie obligația stabilită în titlul executoriu, iar creanța pusă în executare în cadrul procedurii de executare silită trebuie să se caracterizeze prin certitudine, lichiditate și exigibilitate, aceste condiții făcând obiectul verificării în cadrul procedurii de încuviințare a executării silite. … 8.Or, în ipoteza dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă este imposibilă apărarea debitorului în sensul dovedirii că obligația de plată pentru perioada stabilită în titlul executoriu a fost deja executată, ceea ce conduce la neconstituționalitatea textului legal criticat care, astfel, nu își mai atinge scopul în vederea căruia a fost edictat. … 9.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, contrar prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție și ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură care stabilesc condițiile de admisibilitate a contestației la executare, fiind edictate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit de art. 126 din Legea fundamentală. Soluția prevăzută de textul criticat are drept fundament însăși natura juridică a contestației la executare, ca mijloc procedural deschis contra măsurilor de executare nelegale, astfel încât acela care recurge la acest mijloc procedural nu poate invoca decât vicii și neregularități ale actelor de executare. … 16.În cadrul soluționării contestației la executare, instanța judecătorească nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională, în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, să invoce apărările de fond necesare. Prin urmare, pe această cale nu pot fi invocate apărări de fond, de natură să repună în discuție fondul pricinii, întrucât acestea trebuiau formulate cu prilejul soluționării cauzei, în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă. Admiterea unei soluții contrare ar fi de natură să aducă atingere autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. … 17.Stabilirea unei asemenea condiții de admisibilitate a contestației la executare, respectiv imposibilitatea invocării motivelor de drept și de fapt care ar fi putut fi invocate în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac atunci când titlul executoriu este o hotărâre judecătorească sau arbitrală, nu este de natură să îngrădească accesul liber la justiție, de vreme ce partea interesată a avut posibilitatea să își formuleze apărările cu ocazia soluționării fondului cauzei sau a exercitării căilor de atac prevăzute de lege. În acest caz, accesul părților la un proces echitabil a fost, în mod evident, asigurat. Neexercitarea unui drept în condițiile și termenele stabilite de lege nu poate justifica analiza motivelor de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, pe calea contestației la executare. Hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu a fost pronunțată în urma unui proces ce s-a desfășurat cu respectarea tuturor garanțiilor privind dreptul la un proces echitabil, inclusiv exercitarea dreptului la apărare, putând fi supusă căilor de atac stabilite de lege. … 18.Accesul liber la justiție, ca, de altfel, orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constituție, are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor, în egală măsură ocrotite, ale celorlalte subiecte de drept. Astfel, stabilirea de către legiuitor a acestor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003). … 19.De asemenea, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, nu poate fi reținută încălcarea art. 16 din Constituție. … 20.În fine, având în vedere că înfăptuirea justiției, în numele legii, are semnificația că actul de justiție izvorăște din normele legale, iar forța lui executorie derivă tot din lege, hotărârea judecătorească desemnând tocmai rezultatul activității judiciare, opțiunea legiuitorului exprimată prin dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu relevă nicio încălcare a prevederilor art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție (referitor la înfăptuirea justiției în numele legii, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012). … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Ciolacoff în Dosarul nr. 33.519/299/2016 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește